Să ne opunem Diavolului

„Opuneţi-vă Diavolului, şi el va fugi de la voi.“ — IACOV 4:7.

 1. Ce se poate spune despre lumea de azi, şi de ce trebuie să fie vigilenţi cei unşi şi însoţitorii lor?

„DUMNEZEU a dispărut, însă Diavolul a rămas.“ Aceste cuvinte ale scriitorului francez André Malraux descriu foarte bine situaţia în care se află lumea de azi. Este evident că faptele oamenilor reflectă mai degrabă înşelătoriile Diavolului decât voinţa lui Dumnezeu. Satan îi duce pe oameni în rătăcire „cu orice lucrare de putere şi semne şi minuni prevestitoare mincinoase şi cu orice amăgire a nedreptăţii pentru cei care pier“ (2 Tesaloniceni 2:9, 10). Dar, în aceste ‘ultime zile’, Satan îşi concentrează eforturile asupra slujitorilor dedicaţi ai lui Dumnezeu, purtând război cu creştinii unşi, „care respectă poruncile lui Dumnezeu şi au lucrarea de depunere a mărturiei despre Isus“ (2 Timotei 3:1; Revelaţia 12:9, 17). Aceşti Martori şi însoţitorii lor care au speranţă pământească trebuie să fie vigilenţi.

 2. Cum a amăgit-o Satan pe Eva, şi ce îngrijorare a exprimat apostolul Pavel?

² Satan este un maestru al înşelătoriei. Asemenea unui ventriloc, el s-a folosit de un şarpe ca să o amăgească pe Eva să creadă că putea fi mai fericită dacă acţiona în mod independent de Dumnezeu (Geneza 3:1–6). Aproximativ 4 000 de ani mai târziu, apostolul Pavel s-a arătat îngrijorat cu privire la creştinii unşi din Corint, care puteau să cadă victimă şireteniei lui Satan. Pavel a scris: „Mă tem ca nu cumva, după cum şarpele a sedus-o pe Eva prin viclenia lui, minţile voastre să se corupă îndepărtându-se de la sinceritatea şi castitatea care i se cuvin Cristosului“ (2 Corinteni 11:3). Satan corupe mintea oamenilor şi le perverteşte gândirea. Aşa cum a înşelat-o pe Eva, el îi poate determina şi pe creştini să tragă concluzii greşite şi să-şi închipuie că fericirea lor depinde de un lucru pe care Iehova şi Fiul său îl dezaprobă.

 3. Ce ocrotire furnizează Iehova împotriva Diavolului?

³ Satan poate fi comparat cu un vânător de păsări care întinde curse ca să prindă victimele neatente. Pentru a evita cursele întinse de Satan, trebuie să ‘stăm în locuinţa tainică a Celui-Prea-Înalt’, un loc figurativ de ocrotire pe care Iehova li-l asigură celor ce recunosc suveranitatea sa universală şi i se supun în tot ce fac (Psalmul 91:1–3). Cu toţii avem nevoie de ocrotirea furnizată de Iehova prin intermediul Cuvântului său, al spiritului sfânt şi al organizaţiei sale, ca să ‘putem sta ferm împotriva maşinaţiilor Diavolului’ (Efeseni 6:11). Termenul grecesc tradus prin „maşinaţii“ poate fi redat şi prin „viclenii“ sau „înşelătorii“. Fără îndoială, Diavolul foloseşte tot felul de înşelătorii şi viclenii în încercarea de a-i prinde în capcană pe slujitorii lui Iehova.

Capcane puse de Satan în calea primilor creştini

 4. În ce fel de societate trăiau primii creştini?

⁴ Creştinii din secolele I şi al II-lea e.n. au trăit într-o perioadă în care Imperiul Roman se afla în culmea gloriei. Odată cu proclamarea aşa-numitei Pax Romana (pacea romană), comerţul a devenit înfloritor. Această prosperitate a însemnat mai mult timp liber pentru clasele conducătoare. Totodată conducătorii aveau grijă ca masele să se bucure de o mulţime de distracţii, ca să nu se răzvrătească. În anumite perioade, zilele de sărbătoare erau la fel de numeroase ca zilele lucrătoare. Conducătorii foloseau fondurile publice ca să le dea oamenilor pâine şi jocuri de circ. Astfel, ei le umpleau stomacul şi le ţineau mintea ocupată.

 5, 6. a) De ce era nepotrivit pentru creştini să frecventeze teatrele şi amfiteatrele romane? b) Ce înşelătorie folosea Satan, şi cum o puteau evita creştinii?

⁵ Era periculoasă această situaţie pentru primii creştini? Luând în considerare avertismentele date de primii scriitori postapostolici, cum a fost Tertulian, divertismentele din acea vreme erau în general pline de pericole de natură spirituală şi morală pentru creştinii adevăraţi. În primul rând, majoritatea sărbătorilor şi a jocurilor publice erau închinate unor zei păgâni (2 Corinteni 6:14–18). La teatru, chiar şi multe dintre piesele clasice erau fie extrem de imorale, fie violente şi sângeroase. Cu timpul, piesele clasice nu au mai fost pe gustul maselor populare, fiind înlocuite de spectacole licenţioase de pantomimă. În cartea sa Daily Life in Ancient Rome (Viaţa de zi cu zi în Roma antică), istoricul Jérôme Carcopino spune: „În aceste reprezentaţii, actriţelor li se permitea să apară complet dezbrăcate. . . . Era multă vărsare de sânge. . . . [Mimul] exploata la maximum o perversiune care avea priză la masele din capitală. Aceşti oameni nu erau dezgustaţi de asemenea spectacole deoarece măcelurile îngrozitoare din amfiteatre îi desensibilizaseră de mult şi le pervertiseră simţurile“. — Matei 5:27, 28.

⁶ În amfiteatre, gladiatorii se luptau între ei pe viaţă şi pe moarte sau se luptau cu fiarele până când le ucideau ori erau ucişi de ele. Criminali condamnaţi şi, mai târziu, mulţi creştini au fost aruncaţi la fiare feroce. Chiar şi în acele vremuri, Satan îi înşela pe oameni încercând să le înăbuşe repulsia faţă de imoralitate şi violenţă, până când aceste lucruri deveneau ceva obişnuit, ba chiar căutat. Singura modalitate de a nu cădea în această capcană era să te ţii departe de teatre şi amfiteatre. — 1 Corinteni 15:32, 33.

 7, 8. a) De ce ar fi fost neînţelept ca un creştin să asiste la cursele de care? b) Cum se putea folosi Satan de băile romane pentru a-i prinde în capcană pe creştini?

⁷ Cursele de care ce aveau loc în arene mari, dreptunghiulare, numite circuri erau, fără îndoială, foarte captivante, însă erau inacceptabile pentru creştini deoarece mulţimile deveneau adesea foarte violente. Un scriitor din secolul al III-lea a spus că unii spectatori ajungeau să se bată, iar Carcopino afirmă că „astrologii şi prostituatele îşi aşteptau clienţii“ sub arcadele circului. Evident, circurile romane nu erau un loc potrivit pentru creştini. — 1 Corinteni 6:9, 10.

⁸ Ce se poate spune despre renumitele băi romane? Desigur, un creştin trebuia să se spele ca să fie curat. Însă multe dintre aceste construcţii impozante includeau săli de masaj, săli de gimnastică şi de jocuri de noroc, precum şi bufete unde se putea mânca şi bea. Deşi, teoretic, era stabilit un program de folosire separată a băilor, adesea era tolerat ca bărbaţii şi femeile să facă baie la comun. Iată ce a scris Clement din Alexandria: „Băile sunt deschise bărbaţilor şi femeilor la un loc; acolo ei se dezbracă pentru a-şi satisface pornirile imorale“. Astfel, o instituţie publică putea fi folosită cu uşurinţă de Satan drept o capcană pentru creştini. Cei înţelepţi nu mergeau în astfel de locuri.

 9. Ce capcane trebuia să evite primii creştini?

⁹ Jocurile de noroc erau o distracţie favorită a oamenilor din perioada de glorie a Imperiului Roman. Primii creştini puteau evita pariurile care se făceau la cursele de care prin simplul fapt că nu se duceau la circuri. Jocuri de noroc ilegale se practicau la o scară mai mică şi în încăperile dosnice ale unor hanuri şi taverne. Jucătorii pariau pe numărul par sau impar de pietricele sau de oscioare pe care le avea în mână celălalt jucător. Jocurile de noroc erau „sarea şi piperul“ vieţii oamenilor deoarece le ofereau speranţa de a câştiga bani cu uşurinţă (Efeseni 5:5). În plus, femeile care serveau la acele localuri erau de obicei prostituate, ceea ce sporea pericolul de a comite imoralitate sexuală. Iată deci câteva dintre capcanele întinse de Satan creştinilor care locuiau în oraşele Imperiului Roman. Dar s-au schimbat oare cu mult lucrurile în prezent?

Capcanele lui Satan în prezent

10. În ce fel se aseamănă situaţia de azi cu cea existentă în Imperiul Roman?

¹⁰ În general, tacticile înşelătoare ale Diavolului nu s-au schimbat de-a lungul secolelor. Pentru a nu fi „înşelaţi de Satan“, apostolul Pavel le-a dat creştinilor din oraşul corupt Corint câteva sfaturi energice. El a spus: „Nu suntem în ignoranţă despre planurile lui [Satan]“ (2 Corinteni 2:11). Situaţia existentă în prezent în multe ţări dezvoltate este asemănătoare celei care domnea în perioada de glorie a Imperiului Roman. Oamenii dedică distracţiilor mai mult timp ca oricând. Loteriile de stat le dau chiar şi celor săraci o rază de speranţă. Există o mulţime de distracţii ieftine cu care oamenii să-şi ocupe mintea. Stadioanele sunt pline, jocurile de noroc sunt la ordinea zilei, mulţimile devin uneori violente, iar jucătorii se comportă adesea agresiv. Oamenii ascultă o muzică degradantă, iar pe scena teatrelor, precum şi pe micile şi pe marile ecrane sunt prezentate piese şi filme indecente. În unele ţări este ceva obişnuit ca bărbaţii şi femeile să folosească în comun saune sau bazine cu apă termală, ca să nu mai vorbim de unele plaje cu nudişti. Aşa cum a procedat în primele secole de existenţă a creştinismului, Satan încearcă şi în prezent să-i ademenească pe slujitorii lui Dumnezeu folosindu-se de metode lumeşti de petrecere a timpului liber.

11. Ce capcane se ascund în spatele dorinţei de a ne relaxa?

¹¹ Într-o lume plină de stres, este normal să simţim nevoia de a ne deconecta sau de a evada din rutina vieţii de zi cu zi. Însă, aşa cum la băile romane existau unele servicii care puteau prezenta pericole pentru primii creştini, şi în prezent unele centre şi servicii turistice s-au dovedit o capcană a lui Satan pentru a-i ademeni pe creştini să comită imoralitate sau să bea peste măsură. Pavel le-a scris creştinilor din Corint: „Nu vă lăsaţi induşi în eroare. Asocierile rele strică obiceiurile folositoare. Treziţi-vă la cumpătare conform dreptăţii şi nu practicaţi păcatul, căci unii nu au cunoştinţă despre Dumnezeu“. — 1 Corinteni 15:33, 34.

12. Care sunt unele tactici înşelătoare folosite de Satan pentru a-i prinde în cursă pe slujitorii lui Iehova de azi?

¹² Ştim că Satan i-a corupt gândirea Evei prin viclenia lui (2 Corinteni 11:3). În prezent, una dintre cursele lui Satan este aceea de a-i face pe creştini să creadă că, dacă merg cât mai departe posibil ca să demonstreze că Martorii lui Iehova sunt la fel ca ceilalţi oameni, vor reuşi să-i aducă pe unii la adevărul creştin. Uneori însă, ei merg prea departe, iar rezultatul este exact contrariul (Hagai 2:12–14). O altă tactică înşelătoare a lui Satan este de a-i determina pe creştinii dedicaţi, adolescenţi şi adulţi, să ducă o viaţă duplicitară şi să ‘mâhnească spiritul sfânt al lui Dumnezeu’ (Efeseni 4:30). Unii au căzut în această capcană prin folosirea excesivă a Internetului.

13. Ce capcană mascată se numără printre vicleniile lui Satan, şi ce sfat înţelept ne oferă în acest sens cartea Proverbele?

¹³ O altă capcană a lui Satan este ocultismul mascat. Nici un creştin adevărat nu ar practica în mod conştient satanismul sau spiritismul. Însă, fără să-şi dea seama, unii au ajuns să nu mai fie vigilenţi cu privire la filmele, serialele TV, jocurile video şi chiar cărţile sau comicsurile pentru copii care glorifică violenţa sau unele practici oculte. Orice lucru care are fie şi numai un iz de ocultism trebuie evitat. Un proverb plin de înţelepciune spune: „Spini şi curse sunt pe calea celui rău; cel care îşi păzeşte sufletul se depărtează de ele“ (Proverbele 22:5). Din moment ce Satan este „dumnezeul acestui sistem de lucruri“, orice lucru foarte popular ar putea ascunde o capcană a sa. — 2 Corinteni 4:4; 1 Ioan 2:15, 16.

Isus s-a opus Diavolului

14. Cum s-a împotrivit Isus primei ispite din partea lui Satan?

¹⁴ Isus a dat un excelent exemplu opunându-se Diavolului şi determinându-l să plece de la el. După ce s-a botezat şi a postit 40 de zile, Isus a fost ispitit de Satan (Matei 4:1–11). Prima dată, Satan a încercat să profite de starea lui Isus, căruia, după ce postise, îi era în mod firesc foame. Astfel, Satan i-a spus lui Isus să înfăptuiască un miracol ca să-şi satisfacă o necesitate fizică. Citând textul din Deuteronomul 8:3, Isus a refuzat să-şi folosească în mod egoist puterea şi a pus hrana spirituală mai presus de hrana fizică.

15. a) Ce dorinţă firească a exploatat Satan pentru a-l ispiti pe Isus? b) Care este una dintre principalele viclenii folosite în prezent de Diavol împotriva slujitorilor lui Dumnezeu, dar cum ne putem opune lui?

¹⁵ Referitor la această ispită, este interesant de remarcat că Diavolul nu a căutat să-l determine pe Isus să comită un păcat de natură sexuală. În acea situaţie, se pare că nevoia de a mânca era cea mai puternică necesitate fizică ce putea fi exploatată pentru a-l ispiti pe Isus. Dar ce ispite foloseşte Diavolul în prezent pentru a-i înşela pe slujitorii lui Dumnezeu? Acestea sunt multe şi variate. Însă ispitele de natură sexuală reprezintă una dintre principalele viclenii folosite de Satan în strădania lui de a ştirbi integritatea slujitorilor lui Iehova. Imitându-l pe Isus, şi noi putem să ne opunem Diavolului şi să nu cădem pradă tentaţiilor. Aşa cum Isus a zădărnicit eforturile lui Satan amintindu-şi texte biblice potrivite, când suntem ispitiţi să comitem imoralitate sexuală şi noi putem să ne amintim texte precum Geneza 39:9 şi 1 Corinteni 6:18.

16. a) Cum l-a ispitit Satan pe Isus a doua oară? b) Cum ne-ar putea ispiti Satan să-l punem pe Iehova la încercare?

¹⁶ Apoi Diavolul l-a provocat pe Isus să se arunce de pe zidul templului şi să pună astfel la încercare capacitatea lui Dumnezeu de a-l proteja prin intermediul îngerilor. Citând din Deuteronomul 6:16, Isus a refuzat să-l pună la încercare pe Tatăl său. Poate că pe noi Satan nu ne va ispiti să ne aruncăm de pe un templu, însă el ne poate ispiti să-l punem pe Iehova la încercare. Ne simţim noi tentaţi să vedem până unde putem să imităm capriciile lumii în privinţa îmbrăcămintei şi a aspectului exterior fără să fim sfătuiţi? Suntem noi tentaţi să căutăm forme de destindere discutabile? S-ar putea ca în acest fel să-l punem pe Iehova la încercare. Dacă avem astfel de tendinţe, Satan nu va pleca de la noi, ci va zăbovi pe lângă noi, încercând fără încetare să ne înşele ca să luăm poziţie de partea lui.

17. a) Cum l-a ispitit Diavolul pe Isus a treia oară? b) Cum se poate adeveri şi în cazul nostru textul din Iacov 4:7?

¹⁷ Când Satan i-a oferit lui Isus toate regatele lumii în schimbul unui singur act de închinare, Isus i s-a opus încă o dată citând un text biblic şi arătând prin aceasta că era ferm hotărât să-i acorde devoţiune exclusivă Tatălui său (Deuteronomul 5:9; 6:13; 10:20). Nouă Satan nu ne oferă regatele lumii, însă el ne ispiteşte în permanenţă cu strălucirea materialismului şi chiar cu perspectiva de a ne făuri un mic regat al nostru. Reacţionăm noi la fel ca Isus, acordându-i lui Iehova devoţiune exclusivă? Dacă da, cum s-a întâmplat în cazul lui Isus se va întâmpla şi în cazul nostru. În relatarea lui Matei citim următoarele: „Atunci Diavolul l-a lăsat“ (Matei 4:11). Satan ne va lăsa şi pe noi dacă ne opunem lui cu fermitate amintindu-ne principii biblice potrivite şi acţionând în armonie cu ele. Discipolul Iacov a scris: „Opuneţi-vă Diavolului, şi el va fugi de la voi“ (Iacov 4:7). Iată ce a scris un creştin filialei din Franţa a Martorilor lui Iehova: „Satan este într-adevăr şiret. Deşi am cele mai bune intenţii, îmi este foarte greu să-mi ţin sub control sentimentele şi dorinţele. Totuşi, cu răbdare, curaj şi, mai presus de toate, cu ajutorul lui Iehova, reuşesc să-mi păstrez integritatea şi să rămân ferm de partea adevărului“.

Complet echipaţi ca să ne opunem Diavolului

18. Ce armură spirituală avem la dispoziţie pentru a ne opune Diavolului?

¹⁸ Iehova ne-a furnizat un echipament complet, o armură spirituală, ca să putem „sta ferm împotriva maşinaţiilor Diavolului“ (Efeseni 6:11–18). Iubirea noastră pentru adevăr ne ţine mijlocul încins, adică ne pregăteşte pentru activitatea creştină. Hotărârea noastră de a respecta normele de dreptate ale lui Iehova este asemenea unei platoşe care ne protejează inima. Dacă picioarele ne sunt încălţate cu vestea bună, vom participa cu regularitate la lucrarea de predicare, iar acest lucru ne va întări şi ne va ocroti pe plan spiritual. Credinţa noastră puternică este asemenea unui scut mare care ne apără de „proiectilele arzătoare ale celui rău“, adică de atacurile şi ispitele lui viclene. Speranţa noastră sigură de a vedea împlinirea promisiunilor lui Iehova este asemenea unui coif care ne protejează facultăţile de gândire şi ne dă pacea minţii (Filipeni 4:7). Dacă devenim experţi în a expune Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia se dovedeşte asemenea unei săbii pe care o putem folosi ca să-i ajutăm pe oameni să se elibereze din sclavia spirituală a lui Satan. O putem folosi şi ca să ne apărăm pe noi înşine, aşa cum a făcut şi Isus când a fost ispitit.

19. Ce mai trebuie să facem pe lângă faptul de ‘a ne opune Diavolului’?

¹⁹ Păstrându-ne „armura completă care provine de la Dumnezeu“ şi continuând să ne rugăm, putem fi siguri că Iehova ne va ocroti de atacurile lui Satan (Ioan 17:15; 1 Corinteni 10:13). Dar Iacov a arătat, totodată, că nu este suficient să ‘ne opunem Diavolului’. Mai presus de orice, trebuie să ‘ne supunem lui Dumnezeu’, care se îngrijeşte de noi (Iacov 4:7, 8). În articolul următor se va arăta cum putem face acest lucru.

Cum aţi răspunde?

• Ce capcane au trebuit să evite primii creştini?

• Ce viclenii foloseşte în prezent Satan pentru a-i prinde în cursă pe slujitorii lui Iehova?

• Cum s-a opus Isus ispitelor din partea Diavolului?

• Ce armură spirituală ne ajută să ne opunem Diavolului?

[Legenda ilustraţiei de la paginile 8, 9]

Isus s-a opus în mod ferm Diavolului

[Legenda fotografiei/ilustraţiei de la pagina 10]

Primii creştini au respins distracţiile violente şi imorale

[Provenienţa ilustraţiei]

The Complete Encyclopedia of Illustration/J. G. Heck