Către Romani
10 Fraților, dorința inimii mele și implorarea mea către Dumnezeu sunt ca ei să fie salvați.+ 2 Căci mărturisesc despre ei că au zel pentru Dumnezeu,+ dar nu potrivit cunoștinței exacte. 3 Fiindcă, necunoscând dreptatea lui Dumnezeu+ și căutând să și-o stabilească pe a lor,+ nu s-au supus dreptății lui Dumnezeu.+ 4 Căci Cristos este sfârșitul Legii,+ pentru ca oricine manifestă credință să dobândească dreptatea.+
5 De fapt, Moise scrie despre dreptatea care vine prin Lege: „Omul care va respecta aceste lucruri va trăi prin ele”.+ 6 Dar despre dreptatea care vine prin credință este scris: „Să nu zici în inima ta:+ «Cine va urca în cer?»,+ adică pentru a-l aduce jos pe Cristos, 7 nici: «Cine va coborî în abis?»,+ adică pentru a-l ridica pe Cristos din morți”. 8 Dar ce spun Scripturile? „Cuvântul este aproape de tine, în gura ta și în inima ta”,+ și anume „cuvântul” credinței, pe care îl predicăm. 9 Fiindcă, dacă declari public cu gura ta că Isus este Domn+ și dacă crezi în inima ta că Dumnezeu l-a sculat din morți, vei fi salvat. 10 Căci cu inima se manifestă credință pentru dreptate, dar cu gura se face o declarație publică+ pentru salvare.
11 Fiindcă Scripturile spun: „Cine își întemeiază credința pe el nu va fi dezamăgit”.+ 12 Căci nu este nicio deosebire între iudeu și grec.+ Peste toți este același Domn, care este bogat* față de toți cei ce-l cheamă. 13 Fiindcă „oricine va chema numele lui Iehova* va fi salvat”.+ 14 Însă cum îl vor chema dacă nu cred în el? Și cum vor crede în el dacă n-au auzit despre el? Și cum vor auzi fără să le predice cineva? 15 Și cum vor predica dacă nu sunt trimiși?+ După cum este scris: „Ce frumoase sunt picioarele celor ce anunță vești bune despre lucruri bune!”.+
16 Însă nu toți au ascultat de vestea bună. Căci Isaia zice: „Iehova*, cine a crezut lucrul auzit de la noi*?”.+ 17 Astfel, credința vine în urma celor auzite,+ iar cele auzite vin prin cuvântul despre Cristos. 18 Totuși, întreb: Oare n-au auzit ei? Dimpotrivă, „mărturia lor a ajuns pe tot pământul și mesajul lor, până la marginile pământului locuit”.+ 19 Și mai întreb: N-a știut oare Israelul?+ Mai întâi, Moise spune: „Vă voi stârni gelozia prin ceea ce nu este o națiune, vă voi stârni mânia aprinsă printr-o națiune fără minte”.+ 20 Apoi Isaia spune cu multă îndrăzneală: „Am fost găsit de cei care nu mă căutau,+ m-am dezvăluit celor care nu întrebau de mine”.+ 21 Însă despre Israel spune: „Toată ziua mi-am întins mâinile spre un popor neascultător și încăpățânat”.+