VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • we api 7-13
  • Mea ino anei ia oto?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea ino anei ia oto?
  • Ia pohe tei herehia
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Hiˈoraa Bibilia o te feia i oto
  • E taˈi aore ra eita?
  • Eaha te huru o vetahi ia pohe tei herehia?
  • Ia tupu mai te riri e te manaˈo faahapa
  • Ia pohe te hoa faaipoipo
  • “Eiaha e vaiiho na vetahi ê e parau atu eaha te rave . . .”
  • “Nafea ia ora noa ˈtu to ˈu mauiui?”
    A ara mai na! 1987
  • E nafea ia faaoromai?
    Ia pohe tei herehia
  • Te pohe-taue-raa o te aiû fanau apî—Nafea ia faaruru i to ˈna mauiui?
    A ara mai na! 1988
  • Nafea ia faaruru i to ˈu mauiui?
    A ara mai na! 1987
Ite hau atu â
Ia pohe tei herehia
we api 7-13

Mea ino anei ia oto?

TEIE ta te hoê taata ua pohe te tahi mero utuafare i papai: “I to ˈu tamarii-rii-raa i Beretane, ua haapiihia vau eiaha e faaite i to ˈu huru aau i mua i te taata. E faehau to ˈu metua tane na mua ˈˈe. Te haamanaˈo ra vau ia haamauiui te hoê ohipa ia ˈu, e parau mai o ˈna ma te etaeta, ‘Eiaha e taˈi!’ Aita vau e haamanaˈo ra i to ˈu mama ia apa aore ra ia tauahi ia matou, e maha hoi matou tamarii. E 56 matahiti to ˈu i te poheraa to ˈu papa, ua oto mau vau, aita râ i nehenehe e taˈi i te omuaraa.”

I roto i te tahi mau nunaa, eita te taata e taiâ i te faaite i to ratou huru aau. Mea ohie ïa no vetahi ê ia taa te oaoa aore ra te peapea ra ratou. I roto i te tahi atu mau fenua, i te pae apatoerau iho â râ no Europa e no Beretane, ua matau te mau tane i te huna i to ratou huru e te ore e taˈi. Tera râ, ia mauiui outou i te pohe o tei herehia, mea ino anei ia oto? Eaha ta te Bibilia e parau ra?

Hiˈoraa Bibilia o te feia i oto

Ua papaihia te Bibilia e te mau Hebera o tei ora na i te pae fenua e faaite ohie te taata i to ratou huru aau. E rave rahi hiˈoraa Bibilia no te mau taata o tei ore i taiâ i te faaite i to ratou oto. Ua oto o Davida i te haapoheraahia ta ˈna tamaiti o Amanona. Te na ôhia ra: “Oto atoa ihora hoi te arii . . . e oto rahi.” (Samuela 2, 13:28-39) Ua oto atoa o ˈna i te poheraa ta ˈna tamaiti taiva ra o Abasaloma tei tamata i te haru i to ˈna tiaraa arii. Teie ta te aamu Bibilia e faatia mai ra: “Ua horuhoru ihora te arii [Davida], e ua haere atura i nia i te piha i nia i te uputa ra, oto ihora: ua na ô noa ihora i te oto-noa-raa, Auê oe, e tau tamaiti, e Abasaloma e! e tau tamaiti, e tau tamaiti, e Abasaloma e! ahiri o vau tei pohe ei mono ia oe, e Abasaloma, e tau tamaiti, e tau tamaiti e!” (Samuela 2, 18:33) E metua tane o Davida, ua oto iho â ïa o ˈna i te poheraa ta ˈna tamarii. Mea rahi te metua o te hinaaro o ratou aˈe te pohe, eiaha râ ta ratou tamarii! Mea matauhia hoi, o te metua te pohe na mua.

Eaha te huru o Iesu i te poheraa to ˈna hoa o Lazaro? Ua taˈi oia i pihai iho i to ˈna menema. (Ioane 11:30-38) I te menema o Iesu, ua oto atoa o Maria Magadala. (Ioane 20:11-16) Eita râ te Kerisetiano o te tiaturi i te tia-faahou-raa e oto mai te feia o tei ore i ite i te parau mau no nia i te tupu ia pohe te taata. E oto iho â te Kerisetiano mau i te feia herehia tei pohe noa ˈtu te tiaturi ra o ˈna i te tia-faahou-raa.—Tesalonia 1, 4:13, 14.

E taˈi aore ra eita?

E no tatou i teie mahana, mea ino aore ra mea haama anei ia faaite i to tatou huru aau? Eaha ta te rahiraa e faaitoito mai ra ia rave? E pinepine to ratou mau manaˈo i te faaite noa i te mau parau paari a te Bibilia. Te parau ra ratou mea maitai ia oto, eiaha ia tapea. Te haamanaˈo mai ra te reira i te mau taata haapao maitai i tahito ra mai ia Ioba, Davida e Ieremia. Ua faaite hoi te Bibilia ua oto ratou, aita ïa ratou i taiâ i te faaite i to ratou huru aau. No reira, e ere i te mea maitai ia faaea outou anaˈe. (Maseli 18:1) Mea taa ê râ te huru otoraa i tera e tera fenua e tei te huru atoa o te mau tiaturiraa faaroo a te taata.a

Mea ino anei ia taˈi? E ere, ua hamanihia te taata mai tera. A haamanaˈo na i te poheraa o Lazaro, te na ôhia ra: “Autâ ihora Iesu . . . Taˈi ihora.” (Ioane 11:33, 35) Ua faaite oia e taˈi iho â tatou ia pohe tei herehia.

Feia e oto ra

Mea ino anei ia oto e ia taˈi ia pohe tei herehia?

Tera tei tupu i nia ia Anne a pohe taue ai ta ˈna aiû o Rachel. Te na ô ra ta ˈna tane: “I te hunaraa, aita roa ˈtu mâua Anne i taˈi mai te toea.” Teie ta Anne i parau: “E, i taˈi noa na hoi au na mua ˈtu. Tau hebedoma râ i muri aˈe, i te hoê mahana o vau anaˈe i te fare, ua haamata faahou vau i te taˈi e ua na reira noa i te mahana taatoa. Ua tauturu mau râ te reira ia ˈu ia oto i ta ˈu aiû. I to ˈu manaˈo, mea maitai ia vaiiho i te feia e oto ra ia taˈi. Eita te parau eiaha e taˈi e tauturu ia ratou.”

Eaha te huru o vetahi ia pohe tei herehia?

Eaha te huru o vetahi ia pohe tei herehia? A hiˈo na i tei tupu i nia ia Juanita. E pae taime te maruaraa ta ˈna tamarii, ua ite ïa o ˈna eaha te huru ia pohe te hoê aiû. Ua hapû faahou mai râ o ˈna. No reira i to ˈna mauraa i te fare maˈi i muri aˈe i te hoê ati purumu, ua haapeapea mau Juanita. Ua fanau râ oia i ta ˈna pêpe e piti hebedoma i muri iho noa ˈtu aita i taea te avaˈe. O Vanessa iti ïa, aita i naea hoê kilo. Te na ô ra Juanita: “Ua oaoa roa vau i te riroraa mai ei metua vahine!”

E oaoaraa poto noa râ! E maha mahana i muri iho, ua pohe o Vanessa. Te haamanaˈo ra Juanita: “Ua moˈemoˈe roa vau, e ere faahou vau i te metua vahine. Mea mauiui roa ia tomo i roto i te piha ta mâua i faaineine no Vanessa e ia ite i te mau ahu rii ta ˈu i hoo mai no ˈna. Tau avaˈe i muri iho, ua manaˈo faahou vau i tei tupu i to ˈna mahana fanauraa. Aita vau i hinaaro noa ˈˈe e hiˈo i te taata.”

E nehenehe vetahi e manaˈo e ere i te mea maitai ia na reira. E ere râ i te mea ohie ia taa i te feia o tei faaruru i tera fifi mai ia Juanita. Te parau ra hoi ratou, ua oto ratou i ta ratou aiû mai ta ratou e oto i te hoê taata o tei ora maoro. Te parau atoa ra ratou e, mea herehia te aiû e to ˈna na metua na mua roa ˈˈe oia e fanauhia ˈi. Te vai ra te hoê here taa ê e taamu ra i te aiû i to ˈna mama. Ia pohe ta ˈna aiû, ua pohe ïa tei herehia e te metua vahine. Tera ïa te tia i te taata ia taa.

Ia tupu mai te riri e te manaˈo faahapa

Ua faaite te tahi atu metua vahine i to ˈna mau manaˈo hohonu i te parauraahia ˈtu e ua pohe ta ˈna tamaiti iti e ono matahiti no te tahi maˈi mafatu. Te na ô ra oia: “Mea rahi te ohipa o tei tupu i nia ia ˈu mai te hepohepo, te oreraa e farii i to ˈna pohe, te manaˈo faahapa, te riri i ta ˈu tane e i te taote i te mea e aita ratou i taa e maˈi ino mau to ˈna.”

E nehenehe te riri e riro ei tapao ê atu no te oto. Te ririraa paha i te mau taote e te mau utuutu maˈi e i te manaˈoraa aita ratou i aupuru maitai i te taata i pohe atura. Aore ra te ririraa paha i te mau hoa e fetii, mai te huru ra e e parau aore ra e ohipa ino ta ratou i rave. E riri vetahi i te taata iho i pohe no te oreraa o ˈna e haapao maitai i to ˈna ea. Teie ta Stella e parau ra: “Te haamanaˈo ra vau i to ˈu riri i ta ˈu tane no te mea ahani o ˈna i faaroo, eita ïa o ˈna e pohe. E maˈi iti rahi to ˈna, aita râ o ˈna i haapao i te mau faaararaa a te taote.” E te tahi taime, e tupu te riri i nia i te taata i pohe no te mau hopoia teimaha ta ˈna i vaiiho mai.

No to ratou riri, e manaˈo vetahi no ratou te hape i pohe ai tei herehia. E parau ratou, ‘Eita o ˈna e pohe ahiri au i turai ia ˈna ia haere ê na i te taote aore ra ia farerei i te tahi atu taote.’ Peneiaˈe, e na ô paha vetahi, ‘Ahiri au i faaitoito ia ˈna ia haapao maitai atu â i to ˈna ea.’

Haamanaˈo ra te mama i te tauahiraa i ta ˈna tamarii

Ia pohe te aiû, e nehenehe te aumihi e te aumauiui ta vetahi ê e faaite e tauturu i te mau metua

E rahi atu â vetahi i te faahapa ia ratou iho ia pohe taue tei herehia. E haamanaˈo paha ratou i te mau taime i riri aore ra i tatamaˈi ai ratou e tei pohe. Peneiaˈe e manaˈo atoa, aita i navai ta ratou i rave no te taata o tei pohe.

E oto maoro e rave rahi metua vahine. Te haapapu ra te reira i ta te mau taata îite e parau ra, ia pohe ta ratou aiû, e moˈemoˈe rahi te metua, te mama iho â râ.

Ia pohe te hoa faaipoipo

Ua riro te poheraa o te hoa faaipoipo ei ati ê atu o te faatupu i te oto rahi mai te peu iho â râ ua matau na hoa faaipoipo i te rave amui i te tahi mau ohipa. E moˈemoˈe te tupu mai no te mea i matau na raua i te teretere, i te rave amui i te ohipa, i te faaanaanatae e i te tiaturi te tahi i te tahi.

Te faataa ra o Eunice i to ˈna huru a pohe taue ai ta ˈna tane i te maˈi mafatu: “I te hebedoma matamua, aita vau i taa faahou e nafea râ, mai te huru ra e ua faaea to ˈu tino i te ohipa. Aita vau i nehenehe faahou e amu i te maa e e feruri maite. Tei pihai iho vau i ta ˈu tane a tamatahia ˈi i te faaora faahou i to ˈna mafatu. Aita ïa e tapao faaite i nia ia ˈu aita vau e farii ra i to ˈna pohe. Ua tupu mai râ te inoino i roto ia ˈu, e au ra hoi ua mataitai noa vau i te hoê pereoo o te topa ra mai nia mai i te hoê mato e aita ta ˈu e ravea no te tapea i te reira.”

Ua oto anei oia? Te pahono ra Eunice: “Papu maitai ua oto vau, i te taime iho â râ i taio ai au i te mau rata faaitoitoraa i faataehia mai. Ua taˈi au i te taioraa i te rata tataitahi. Ua tauturu te reira ia ˈu ia faaoromai. Aita roa ˈtu râ vau i tamahanahanahia ia ani mai te taata eaha to ˈu huru. Te itehia ra hoi, e ere au i te mea maitai.”

Eaha ˈtu â tei tauturu ia Eunice ia faaoromai? Teie ta ˈna i parau: “Ma te ore e haapao, ua faaoti au i te haere i mua i roto i to ˈu oraraa. E hoˈi mai râ te mauiui ia haamanaˈo vau aita faahou ta ˈu tane i ǒ nei no te fanaˈo i te mau taime oaoa.”

“Eiaha e vaiiho na vetahi ê e parau atu eaha te rave . . .”

Te parauhia ra i roto i te tahi buka: “Eiaha e vaiiho na vetahi ê e parau atu eaha te rave aore ra eaha te huru e tia ia faaite. Mea taa ê te huru o te taata tataitahi ia pohe tei herehia. E parau atu paha vetahi te oto rahi roa nei outou aore ra aita. A faaore i ta ratou hara e eiaha e inoino atu. Ia vaiiho outou na vetahi ê e parau atu eaha te rave i roto i to outou tupuraa, eita outou e maitai oioi mai.”—Afea e e nafea ia vaiiho i tei pohe (Beretane).

Papu maitai, mea taa ê te huru o tera e tera taata ia pohe tei herehia. Aita matou e parau ra te vai ra hoê ravea maitai aˈe no te oto. Tera râ, e tupu te fifi ia ore te feia e oto ra e haere i mua, ia ore ïa ratou e farii i te tupuraa. No reira, mea maitai te tauturu a te mau hoa here i tera taime, te parau ra hoi te Bibilia: “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.” Eiaha ïa e taiâ i te ani i te tauturu, i te haamahora i to oe aau e i te taˈi.—Maseli 17:17.

E oto iho â tatou ia pohe tei herehia e e ere roa ˈtu i te mea ino. E tia râ ia pahono i te tahi atu mau uiraa mai teie: “E nafea ia faaoromai i roto i to ˈu nei ati? E tupu mai iho â anei te mau manaˈo faahapa e te riri? Eaha te rave ia faatupu noa ˈtu vau i tera mau huru? Na te aha e tauturu mai ia faaoromai ia pohe tei herehia?” Na te tuhaa i muri nei e pahono i tera mau uiraa.

a Ei hiˈoraa, e tiaturi te nunaa Yoruba i Nigéria e ora faahou te tahi mea i roto i te hoê tino ê ia pohe te taata. No reira ia pohe te aiû a te hoê vahine, e itehia te oto rahi, maa taime poto noa râ. Mea pinepine hoi te nunaa Yoruba i te faahiti i teie parau: “Aita e pape faahou, area te farii te vai noa ra ïa!” No ratou, e nehenehe te metua vahine, oia hoi te farii pape, e fanau â i te tamarii. E peneiaˈe o te aiû o tei pohe, ua ora faahou mai râ i roto i te hoê tino ê. Te haapiihia ra e ora ˈtu te tahi mea ia pohe te taata aore ra e ora faahou mai oia i roto i te hoê tino ê. E ere roa ˈtu tera ta te Bibilia e haapii ra. No reira, eita te mau Ite no Iehova e pee i te mau peu tutuu e tiaturiraa niuhia i nia i te mau haapiiraa hape.—Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4, 20.

A feruri maite i teie mau uiraa

  • Ia au i te fenua no reira mai te taata, e nafea te huru otoraa e taa ê ai?

  • Ia au i te Bibilia, o vai te feia tei ore i taiâ i te faaite i to ratou oto?

  • Eaha te huru o vetahi ia pohe tei herehia? Eaha to oe huru i roto i te hoê â tupuraa?

  • No te aha mea taa ê ia pohe te hoa faaipoipo?

  • Mai te aha te huru o te feia e oto ra i tei pohe? Mea ino anei ia oto?

  • Eaha te tahi mau tuhaa o te otoraa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 9.)

  • Eaha te huru o te mau metua ia pohe taue ta ratou tamarii? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 12.)

  • Eaha te huru o te mau metua vahine ia marua aore ra ia pohe ta ratou aiû i te fanauraa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 10.)

Te tau otoraa

Aita e tapura taa maitai no te faataa i te mau huru atoa o te feia e oto ra. I te tahi taime, e nehenehe te tau otoraa e maoro atu â ia au i te taata. Ia pohe tei herehia, e nehenehe vetahi e faaite i te tahi atu mau huru taa ê atu i te horoahia ra i raro nei.

I te taime matamua: E hitimahuta, eita e tiaturi, eita e farii, e haaparuparu roa te manaˈo, e faahapa ia ˈna iho e e riri.

Taime otoraa rahi: E moˈe te hiroa e eita e topa te taoto, e rohirohi roa, e taui taue te huru, mea fifi ia rave i te faaotiraa e ia feruri, e taˈi hanoa, e taui ta ˈna huru amuraa i te maa e te hopearaa, e topa aore ra e maraa te kilo, e rave rahi tapao faaite te fifi ra to ˈna ea, e paruparu te tino, e iti mai te aravihi i roto i te ohipa, e manaˈo tei reira tei pohe, te faaroohia ra e te itehia ˈtura o ˈna. Ia pohe te hoê tamarii, e inoino roa outou i to outou hoa faaipoipo.

Te hope ra te tau otoraa: E moˈemoˈe, e manaˈonaˈo i te mau taime oaoa e e haamanaˈo atoa i te mau tupuraa arearea.

Te oto ia marua e ia pohe te aiû i te fanauraa

Noa ˈtu e tamarii ê na ta ˈna, ua tiai ru Monna i te taime e fanau ai o ˈna i ta ˈna aiû apî. I roto i te opu, ua “hauti e ua paraparau [oia e te aiû] e ua moemoeâ atoa ia ˈna.”

Mea puai roa te here e taamu ra i te aiû i te metua vahine noa ˈtu aita â o ˈna i fanauhia. Teie ta Monna e parau ra: “E patupatu noa na o Rachel Anne ia vaiiho vau i te buka i nia i to ˈu opu, e faaara mai te reira ia ˈu i te po. Te haamanaˈo nei â vau i te mau taime matamua, mea mǎrû roa. I te mau taime atoa o ˈna e hauti ai, e rahi atu â to ˈu here ia ˈna. I te mea hoi e ua matau maitai au ia ˈna e taa roa ia ˈu e te mauiui aore ra te maˈihia ra o ˈna.”

Te faatia ra râ o Monna: “Aita te taote i tiaturi ia ˈu e tae noa ˈtu i te taime e ua maoro roa. Ua parau mai o ˈna ia ˈu eiaha e haapeapea. Ua taa ia ˈu e te pohe ra ta ˈu aiû, ua hurihuri noa hoi o ˈna. I te mahana i muri iho, ua pohe Rachel Anne.”

E ere o Monna anaˈe tei faaruru i teie huru ati. Ia au i te tahi mau titorotororaa, i nia i te mau vahine hapû na te ao nei, 10 aore ra 20 i nia i te hanere ua marua ta ratou tamarii. Ua hau atu ïa i te hoê mirioni tamarii tei marua i te matahiti hoê.

E pinepine eita te taata e taa e oto rahi te hoê vahine ia marua aore ra ia pohe ta ˈna aiû i te fanauraa e eita te reira e moˈe ia ˈna. Noa ˈtu e 50 tiahapa matahiti to Veronica i teie nei, te haamanaˈo noa ra o ˈna i te rahiraa taime i marua ˈi ta ˈna tamarii. I te aiû oraora maitai iho â râ e ono kilo ta ˈna i amo e iva avaˈe, tei pohe râ e piti hebedoma na mua ˈˈe te fanauraahia mai. Te na ô ra oia: “E oto rahi no te mama ia fanau i te hoê aiû pohe.”

Eita te huru o teie mau metua vahine e taa-noa-hia e vetahi ê e tae noa ˈtu e te tahi atu mau vahine. Teie ta te hoê vahine ua marua ta ˈna aiû i papai: “I te faarururaa vau i te hoê â tupuraa, i reira to ˈu taaraa i ta to ˈu mau hoa i faaruru. To te taata huru i nia ia ˈu i teie mahana, to ˈu ïa huru na mua ˈˈe i nia i to ˈu mau hoa, aita hoi au i tauturu e i tâuˈa noa ˈˈe ia ratou.”

Te tapea ra na hoa faaipoipo ia raua a oto ai

Te tahi atu fifi no te metua vahine e oto ra, o te manaˈoraa aita ta ˈna tane e oto ra i te aiû mai ia ˈna. Teie ta te tahi vahine e parau ra: “Ua inoino roa vau i ta ˈu tane. No ˈna, mai te huru aita vau i hapû. Eita ta ˈna e nehenehe e taa i to ˈu oto. Te taa ra o ˈna i to ˈu mau manaˈo taiâ, eiaha râ to ˈu mauiui.”

Eita iho â te tane e nehenehe e taa, aita hoi o ˈna i amo i te aiû i roto i te opu mai ta ˈna vahine. E ere râ te auraa aita o ˈna e oto ra. Mea faufaa roa ia taa te tane e te vahine o raua e piti tera e oto ra noa ˈtu e ere hoê â huru otoraa. E tia ia faaite te tahi i te tahi i te oto e vai ra i roto i to raua aau. Ia ore te tane e na reira, e manaˈo ta ˈna vahine aita o ˈna e tâuˈa ˈtura. No reira, a taˈi i mua i to oe hoa faaipoipo, a faaite i to orua manaˈo i te tahi e te tahi e a tauahi ia orua. A faaite e te hinaaro ra orua i te tauturu a te tahi e te tahi. E te mau tane, a faaite i te aumauiui.

Ia pohe taue te aiû

Aita te tahi aiû oraora maitai i ara mai, auê te mauiui rahi ia pohe taue te hoê aiû. Eita roa ˈtu te reira e manaˈohia, e ere hoi i te mea matauhia o te tamarii te pohe na mua! Ua riro taue mai te aiû herehia e te metua vahine ei otoraa na ˈna.

E tupu mai te manaˈo faahapa. E manaˈo te metua o raua te tumu i pohe ai te aiû no te oreraa raua e haapao maitai ia ˈna. E uiui paha raua, ‘Eaha hoi ta mâua i ore i rave?’b I te tahi taime, ma te opua-ore-hia, e faahapa te tane i ta ˈna vahine. I to ˈna haereraa i te ohipa, mea oraora maitai te aiû. A hoˈi mai ai râ i te fare, ua pohe i nia i to ˈna roˈi! E hiti mai paha teie mau uiraa: Eaha ïa te ohipa ta ta ˈna vahine i rave? Teihea hoi o ˈna i taua taime ra? E titauhia ia faaite i te parau mau ia ore te faaipoiporaa ia fifi.

E nehenehe te ati e tupu i te taime manaˈo-ore-hia. Teie ta te Bibilia e parau ra: “Aore roa e taata i ite i ta ˈna e roohia mai: mai te iˈa i noaa i roto i te upeˈa ra, e te manu ia noaa i te marei ra, o to te taata ïa fifiraa i te anotau ino ra, ia uˈana noa mai te pohe i nia ia ratou.”—Koheleta 9:12.

E nafea ia tauturu i te utuafare ua pohe te aiû? Teie ta te hoê metua vahine e parau ra: “Noa ˈtu aita vau i ani, ua haere mai te tahi hoa e tamâ i te fare. Ua faaineine te tahi atu i te maa. Area vetahi, ua tauahi noa mai. Aita vau i hinaaro e paraparau e e na nia iho noa i te faataa i tei tupu. Aita vau i hinaaro e faaroo i te mau uiraa mai te huru ra e ohipa ino ta ˈu i rave. E metua vahine au, eita iho â ïa vau e faaea noa ma te ore e imi i te ravea no te faaora i ta ˈu aiû!”

b E nehenehe te aiû hoê e tae atu ono avaˈe e pohe taue noa ˈtu mea oraora maitai o ˈna. Te manaˈohia ra, i te tahi taime, e nehenehe e ape i te reira ma te faataoto i te aiû i nia i te tua aore ra te aoao, eiaha râ i nia i to ˈna opu. E ere râ tera anaˈe te tumu e pohe taue ai te aiû fanau-apî-hia.

    Papai reo Tahiti (1985-2027)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono