Mea ino anei ia oto?
TEIE ta te hoê taata ua pohe te tahi mero utuafare i papai: “I to ˈu tamarii-rii-raa i Beretane, ua haapiihia vau eiaha e faaite i to ˈu huru aau i mua i te taata. E faehau to ˈu metua tane na mua ˈˈe. Te haamanaˈo ra vau ia haamauiui te hoê ohipa ia ˈu, e parau mai o ˈna ma te etaeta, ‘Eiaha e taˈi!’ Aita vau e haamanaˈo ra i to ˈu mama ia apa aore ra ia tauahi ia matou, e maha hoi matou tamarii. E 56 matahiti to ˈu i te poheraa to ˈu papa, ua oto mau vau, aita râ i nehenehe e taˈi i te omuaraa.”
I roto i te tahi mau nunaa, eita te taata e taiâ i te faaite i to ratou huru aau. Mea ohie ïa no vetahi ê ia taa te oaoa aore ra te peapea ra ratou. I roto i te tahi atu mau fenua, i te pae apatoerau iho â râ no Europa e no Beretane, ua matau te mau tane i te huna i to ratou huru e te ore e taˈi. Tera râ, ia mauiui outou i te pohe o tei herehia, mea ino anei ia oto? Eaha ta te Bibilia e parau ra?
Hiˈoraa Bibilia o te feia i oto
Ua papaihia te Bibilia e te mau Hebera o tei ora na i te pae fenua e faaite ohie te taata i to ratou huru aau. E rave rahi hiˈoraa Bibilia no te mau taata o tei ore i taiâ i te faaite i to ratou oto. Ua oto o Davida i te haapoheraahia ta ˈna tamaiti o Amanona. Te na ôhia ra: “Oto atoa ihora hoi te arii . . . e oto rahi.” (Samuela 2, 13:28-39) Ua oto atoa o ˈna i te poheraa ta ˈna tamaiti taiva ra o Abasaloma tei tamata i te haru i to ˈna tiaraa arii. Teie ta te aamu Bibilia e faatia mai ra: “Ua horuhoru ihora te arii [Davida], e ua haere atura i nia i te piha i nia i te uputa ra, oto ihora: ua na ô noa ihora i te oto-noa-raa, Auê oe, e tau tamaiti, e Abasaloma e! e tau tamaiti, e tau tamaiti, e Abasaloma e! ahiri o vau tei pohe ei mono ia oe, e Abasaloma, e tau tamaiti, e tau tamaiti e!” (Samuela 2, 18:33) E metua tane o Davida, ua oto iho â ïa o ˈna i te poheraa ta ˈna tamarii. Mea rahi te metua o te hinaaro o ratou aˈe te pohe, eiaha râ ta ratou tamarii! Mea matauhia hoi, o te metua te pohe na mua.
Eaha te huru o Iesu i te poheraa to ˈna hoa o Lazaro? Ua taˈi oia i pihai iho i to ˈna menema. (Ioane 11:30-38) I te menema o Iesu, ua oto atoa o Maria Magadala. (Ioane 20:11-16) Eita râ te Kerisetiano o te tiaturi i te tia-faahou-raa e oto mai te feia o tei ore i ite i te parau mau no nia i te tupu ia pohe te taata. E oto iho â te Kerisetiano mau i te feia herehia tei pohe noa ˈtu te tiaturi ra o ˈna i te tia-faahou-raa.—Tesalonia 1, 4:13, 14.
E taˈi aore ra eita?
E no tatou i teie mahana, mea ino aore ra mea haama anei ia faaite i to tatou huru aau? Eaha ta te rahiraa e faaitoito mai ra ia rave? E pinepine to ratou mau manaˈo i te faaite noa i te mau parau paari a te Bibilia. Te parau ra ratou mea maitai ia oto, eiaha ia tapea. Te haamanaˈo mai ra te reira i te mau taata haapao maitai i tahito ra mai ia Ioba, Davida e Ieremia. Ua faaite hoi te Bibilia ua oto ratou, aita ïa ratou i taiâ i te faaite i to ratou huru aau. No reira, e ere i te mea maitai ia faaea outou anaˈe. (Maseli 18:1) Mea taa ê râ te huru otoraa i tera e tera fenua e tei te huru atoa o te mau tiaturiraa faaroo a te taata.a
Mea ino anei ia taˈi? E ere, ua hamanihia te taata mai tera. A haamanaˈo na i te poheraa o Lazaro, te na ôhia ra: “Autâ ihora Iesu . . . Taˈi ihora.” (Ioane 11:33, 35) Ua faaite oia e taˈi iho â tatou ia pohe tei herehia.
Mea ino anei ia oto e ia taˈi ia pohe tei herehia?
Tera tei tupu i nia ia Anne a pohe taue ai ta ˈna aiû o Rachel. Te na ô ra ta ˈna tane: “I te hunaraa, aita roa ˈtu mâua Anne i taˈi mai te toea.” Teie ta Anne i parau: “E, i taˈi noa na hoi au na mua ˈtu. Tau hebedoma râ i muri aˈe, i te hoê mahana o vau anaˈe i te fare, ua haamata faahou vau i te taˈi e ua na reira noa i te mahana taatoa. Ua tauturu mau râ te reira ia ˈu ia oto i ta ˈu aiû. I to ˈu manaˈo, mea maitai ia vaiiho i te feia e oto ra ia taˈi. Eita te parau eiaha e taˈi e tauturu ia ratou.”
Eaha te huru o vetahi ia pohe tei herehia?
Eaha te huru o vetahi ia pohe tei herehia? A hiˈo na i tei tupu i nia ia Juanita. E pae taime te maruaraa ta ˈna tamarii, ua ite ïa o ˈna eaha te huru ia pohe te hoê aiû. Ua hapû faahou mai râ o ˈna. No reira i to ˈna mauraa i te fare maˈi i muri aˈe i te hoê ati purumu, ua haapeapea mau Juanita. Ua fanau râ oia i ta ˈna pêpe e piti hebedoma i muri iho noa ˈtu aita i taea te avaˈe. O Vanessa iti ïa, aita i naea hoê kilo. Te na ô ra Juanita: “Ua oaoa roa vau i te riroraa mai ei metua vahine!”
E oaoaraa poto noa râ! E maha mahana i muri iho, ua pohe o Vanessa. Te haamanaˈo ra Juanita: “Ua moˈemoˈe roa vau, e ere faahou vau i te metua vahine. Mea mauiui roa ia tomo i roto i te piha ta mâua i faaineine no Vanessa e ia ite i te mau ahu rii ta ˈu i hoo mai no ˈna. Tau avaˈe i muri iho, ua manaˈo faahou vau i tei tupu i to ˈna mahana fanauraa. Aita vau i hinaaro noa ˈˈe e hiˈo i te taata.”
E nehenehe vetahi e manaˈo e ere i te mea maitai ia na reira. E ere râ i te mea ohie ia taa i te feia o tei faaruru i tera fifi mai ia Juanita. Te parau ra hoi ratou, ua oto ratou i ta ratou aiû mai ta ratou e oto i te hoê taata o tei ora maoro. Te parau atoa ra ratou e, mea herehia te aiû e to ˈna na metua na mua roa ˈˈe oia e fanauhia ˈi. Te vai ra te hoê here taa ê e taamu ra i te aiû i to ˈna mama. Ia pohe ta ˈna aiû, ua pohe ïa tei herehia e te metua vahine. Tera ïa te tia i te taata ia taa.
Ia tupu mai te riri e te manaˈo faahapa
Ua faaite te tahi atu metua vahine i to ˈna mau manaˈo hohonu i te parauraahia ˈtu e ua pohe ta ˈna tamaiti iti e ono matahiti no te tahi maˈi mafatu. Te na ô ra oia: “Mea rahi te ohipa o tei tupu i nia ia ˈu mai te hepohepo, te oreraa e farii i to ˈna pohe, te manaˈo faahapa, te riri i ta ˈu tane e i te taote i te mea e aita ratou i taa e maˈi ino mau to ˈna.”
E nehenehe te riri e riro ei tapao ê atu no te oto. Te ririraa paha i te mau taote e te mau utuutu maˈi e i te manaˈoraa aita ratou i aupuru maitai i te taata i pohe atura. Aore ra te ririraa paha i te mau hoa e fetii, mai te huru ra e e parau aore ra e ohipa ino ta ratou i rave. E riri vetahi i te taata iho i pohe no te oreraa o ˈna e haapao maitai i to ˈna ea. Teie ta Stella e parau ra: “Te haamanaˈo ra vau i to ˈu riri i ta ˈu tane no te mea ahani o ˈna i faaroo, eita ïa o ˈna e pohe. E maˈi iti rahi to ˈna, aita râ o ˈna i haapao i te mau faaararaa a te taote.” E te tahi taime, e tupu te riri i nia i te taata i pohe no te mau hopoia teimaha ta ˈna i vaiiho mai.
No to ratou riri, e manaˈo vetahi no ratou te hape i pohe ai tei herehia. E parau ratou, ‘Eita o ˈna e pohe ahiri au i turai ia ˈna ia haere ê na i te taote aore ra ia farerei i te tahi atu taote.’ Peneiaˈe, e na ô paha vetahi, ‘Ahiri au i faaitoito ia ˈna ia haapao maitai atu â i to ˈna ea.’
Ia pohe te aiû, e nehenehe te aumihi e te aumauiui ta vetahi ê e faaite e tauturu i te mau metua
E rahi atu â vetahi i te faahapa ia ratou iho ia pohe taue tei herehia. E haamanaˈo paha ratou i te mau taime i riri aore ra i tatamaˈi ai ratou e tei pohe. Peneiaˈe e manaˈo atoa, aita i navai ta ratou i rave no te taata o tei pohe.
E oto maoro e rave rahi metua vahine. Te haapapu ra te reira i ta te mau taata îite e parau ra, ia pohe ta ratou aiû, e moˈemoˈe rahi te metua, te mama iho â râ.
Ia pohe te hoa faaipoipo
Ua riro te poheraa o te hoa faaipoipo ei ati ê atu o te faatupu i te oto rahi mai te peu iho â râ ua matau na hoa faaipoipo i te rave amui i te tahi mau ohipa. E moˈemoˈe te tupu mai no te mea i matau na raua i te teretere, i te rave amui i te ohipa, i te faaanaanatae e i te tiaturi te tahi i te tahi.
Te faataa ra o Eunice i to ˈna huru a pohe taue ai ta ˈna tane i te maˈi mafatu: “I te hebedoma matamua, aita vau i taa faahou e nafea râ, mai te huru ra e ua faaea to ˈu tino i te ohipa. Aita vau i nehenehe faahou e amu i te maa e e feruri maite. Tei pihai iho vau i ta ˈu tane a tamatahia ˈi i te faaora faahou i to ˈna mafatu. Aita ïa e tapao faaite i nia ia ˈu aita vau e farii ra i to ˈna pohe. Ua tupu mai râ te inoino i roto ia ˈu, e au ra hoi ua mataitai noa vau i te hoê pereoo o te topa ra mai nia mai i te hoê mato e aita ta ˈu e ravea no te tapea i te reira.”
Ua oto anei oia? Te pahono ra Eunice: “Papu maitai ua oto vau, i te taime iho â râ i taio ai au i te mau rata faaitoitoraa i faataehia mai. Ua taˈi au i te taioraa i te rata tataitahi. Ua tauturu te reira ia ˈu ia faaoromai. Aita roa ˈtu râ vau i tamahanahanahia ia ani mai te taata eaha to ˈu huru. Te itehia ra hoi, e ere au i te mea maitai.”
Eaha ˈtu â tei tauturu ia Eunice ia faaoromai? Teie ta ˈna i parau: “Ma te ore e haapao, ua faaoti au i te haere i mua i roto i to ˈu oraraa. E hoˈi mai râ te mauiui ia haamanaˈo vau aita faahou ta ˈu tane i ǒ nei no te fanaˈo i te mau taime oaoa.”
“Eiaha e vaiiho na vetahi ê e parau atu eaha te rave . . .”
Te parauhia ra i roto i te tahi buka: “Eiaha e vaiiho na vetahi ê e parau atu eaha te rave aore ra eaha te huru e tia ia faaite. Mea taa ê te huru o te taata tataitahi ia pohe tei herehia. E parau atu paha vetahi te oto rahi roa nei outou aore ra aita. A faaore i ta ratou hara e eiaha e inoino atu. Ia vaiiho outou na vetahi ê e parau atu eaha te rave i roto i to outou tupuraa, eita outou e maitai oioi mai.”—Afea e e nafea ia vaiiho i tei pohe (Beretane).
Papu maitai, mea taa ê te huru o tera e tera taata ia pohe tei herehia. Aita matou e parau ra te vai ra hoê ravea maitai aˈe no te oto. Tera râ, e tupu te fifi ia ore te feia e oto ra e haere i mua, ia ore ïa ratou e farii i te tupuraa. No reira, mea maitai te tauturu a te mau hoa here i tera taime, te parau ra hoi te Bibilia: “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.” Eiaha ïa e taiâ i te ani i te tauturu, i te haamahora i to oe aau e i te taˈi.—Maseli 17:17.
E oto iho â tatou ia pohe tei herehia e e ere roa ˈtu i te mea ino. E tia râ ia pahono i te tahi atu mau uiraa mai teie: “E nafea ia faaoromai i roto i to ˈu nei ati? E tupu mai iho â anei te mau manaˈo faahapa e te riri? Eaha te rave ia faatupu noa ˈtu vau i tera mau huru? Na te aha e tauturu mai ia faaoromai ia pohe tei herehia?” Na te tuhaa i muri nei e pahono i tera mau uiraa.
a Ei hiˈoraa, e tiaturi te nunaa Yoruba i Nigéria e ora faahou te tahi mea i roto i te hoê tino ê ia pohe te taata. No reira ia pohe te aiû a te hoê vahine, e itehia te oto rahi, maa taime poto noa râ. Mea pinepine hoi te nunaa Yoruba i te faahiti i teie parau: “Aita e pape faahou, area te farii te vai noa ra ïa!” No ratou, e nehenehe te metua vahine, oia hoi te farii pape, e fanau â i te tamarii. E peneiaˈe o te aiû o tei pohe, ua ora faahou mai râ i roto i te hoê tino ê. Te haapiihia ra e ora ˈtu te tahi mea ia pohe te taata aore ra e ora faahou mai oia i roto i te hoê tino ê. E ere roa ˈtu tera ta te Bibilia e haapii ra. No reira, eita te mau Ite no Iehova e pee i te mau peu tutuu e tiaturiraa niuhia i nia i te mau haapiiraa hape.—Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4, 20.