Mahana maha 26 no Tenuare
E hitu mahana e faatupu ai oe i te oroa no Iehova to Atua i te vahi ta Iehova e maiti.—Deut. 16:15.
Teie tei faauehia i to Iseraela i tahito ra: “E toru taime i te matahiti, e tia pauroa te tane i rotopu ia outou i mua ia Iehova to Atua i te vahi ta ˈna e maiti.” (Deut. 16:16) I tera mau taime, aita ïa e taata no te haapao i to ratou fare e ta ratou faaapu. Ua fafau râ Iehova ia ratou: “Aita e taata e hinaaro i to oe fenua a pauma ˈi oe no te ite i te aro o Iehova to oe Atua.” (Exo. 34:24) No te mea ua tiaturi papu te mau Iseraela ia Iehova, ua apiti ratou i te mau oroa matahiti e ua faufaa-rahi-hia ratou i te reira. Ei hiˈoraa, ua haapii atu â ratou no nia i te ture a te Atua, ua feruri ratou mea nafea Iehova i te faaiteraa i te hamani maitai e ua oaoa ratou i te putuputu e te feia e here ra ia Iehova. Tera atoa te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo a rave ai i te mau faanahoraa atoa no te apiti i te mau putuputuraa. A feruri na i te oaoa o Iehova a faaineine e a horoa ˈi tatou i te mau pahonoraa faaitoito mau noa ˈtu mea poto. w22.03 21 par. 9
Mahana pae 27 no Tenuare
E nehenehe ïa oia e tauturu i te feia e tamatahia ra.—Heb. 2:18.
Ua hinaaro Iehova e faaineine ia Iesu no to ˈna toroa ei Tahuˈa rahi. Ua ite Iesu e ere i te mea ohie ia faaroo i te Atua i roto i te haavîraa, ua rahi roa hoi to ˈna peapea. Pure atura o ˈna “ma te auê e te roimata.” Inaha ua û Iesu i te mau tupuraa mauiui e ahoaho, ua taa ïa ia ˈna i to tatou mau hinaaro, “e nehenehe ïa oia e tauturu i te feia e tamatahia ra.” Auê tatou i te mauruuru ia Iehova i te horoaraa mai i te hoê Tahuˈa rahi aroha hamani maitai o te “aumauiui i to tatou mau paruparu.” (Heb. 2:17; 4:14-16; 5:7-10) Ua vaiiho Iehova ia mauiui Iesu, no te faaite ïa mea hape ta Satani i parau: E haamori te taata i te Atua, no te mea te hinaaro ra ratou i te tahi mea ia ˈna ra e aita ratou e here ra ia ˈna. (Ioba 1:9-11; 2:4, 5) Aita iho â Iesu i taiva e ua faaite o ˈna e haavare ta Satani. w21.04 16-17 par. 7-8
Mahana maa 28 no Tenuare
A haere ïa e faariro i te taata . . . ei pǐpǐ . . . , ma te haapii ia ratou ia haapao i te mau mea atoa ta ˈu i faaue ia outou.—Mat. 28:19, 20.
Hou te bapetizoraa, mea titauhia ia faaohipa te hoê piahi Bibilia i ta ˈna e haapii ra i roto i te Bibilia. Ia faaohipa te piahi i ta ˈna e haapii ra, e riro mai ïa o ˈna mai te “taata feruriraa paari” i roto i te faahohoˈaraa a Iesu, o tei hamani i to ˈna fare i nia i te pǎpǎ. (Mat. 7:24, 25; Luka 6:47, 48) A tauturu i te piahi ia rave i te tauiraa i roto i to ˈna oraraa. (Mar. 10:17-22) Ua taa aˈe na ia Iesu e riro ei mea fifi no te hoê taata taoˈa rahi ia hoo i ta ˈna faufaa. (Mar. 10:23) No to ˈna râ here i tera taata, aita Iesu i tapea i te parau ia ˈna. I te tahi taime, e tapea paha tatou i te parau i te piahi ia faaohipa i ta ˈna e haapii ra no te mea te manaˈo ra tatou aita o ˈna i ineine atura no te rave i te tahi tauiraa. (Kol. 3:9, 10) Ia faaite oioi râ tatou i te piahi eaha te mau tauiraa e titauhia ia rave, oioi atoa ïa ratou i te rave i tera mau tauiraa. E faaiteraa ïa tera e te tâuˈa mau ra tatou ia ratou.—Sal. 141:5; Mas. 27:17. w21.06 3 par. 3, 5