Mahana pae 13 no Novema
E maiti oe i te ora ia ora oe.—Deut. 30:19.
Ua haamanaˈo Mose i te nunaa Iseraela e oraraa faahiahia mau ta ratou e fanaˈo. Maoti ta Iehova haamaitairaa, e nehenehe ratou e ora maoro atu â i te Fenua tǎpǔhia. E fenua nehenehe mau e mea hotu te maa. Teie ta Mose i faaite ia ratou no nia i te Fenua tǎpǔhia: “Te mau oire rarahi e te au mau ta oe i ore i patu, te mau fare î i te mau mea maitatai ua rau te huru ta oe i ore i rohi, te mau apoo pape ta oe i ore i ô, te mau vine e te mau tumu olive ta oe i ore i tanu.” (Deut. 6:10, 11) Ua horoa atoa Mose i te hoê faaararaa i te nunaa Iseraela. Ia ora maoro atu â ratou i teie fenua nehenehe mau, e titauhia ia ratou ia auraro i te mau faaueraa a Iehova. Ua faaitoito Mose ia ratou ia ‘maiti i te ora’ ma te faaroo i te reo o Iehova e “ma te ati maite ia ˈna.” (Deut. 30:20) Ua faaroo ore râ ratou. No reira, ua vaiiho te Atua i to Asura e i muri iho i to Babulonia ia aro e ia hopoi ê ia ratou.—Arii 2, 17:6-8, 13, 14; Par. 2, 36:15-17, 20. w24.11 9 par. 5-6
Mahana maa 14 no Novema
E ore roa te taata e pee mai ia ˈu aita anaˈe te Metua tei tono mai ia ˈu e faafatata mai ia ˈna ia ˈu ra.—Ioa. 6:44.
E rave rahi i teie mahana o te tiaturi ra ia Iesu e o te faariro ra ia ˈna ei faaora no ratou. Eita râ e navai. (Ioa. 6:29) E rave rahi hoi i Galilea tei tiaturi na ia Iesu e tei faarue ia ˈna i muri iho. No te aha ratou i na reira ˈi? Ua pee noa te rahiraa ia Iesu no te mea e horoa oia i ta ratou e hinaaro ra. Ua hinaaro ratou ia faaora oia i to ratou maˈi, ia faatamaa ia ratou e ia haapii o ˈna i ta ratou e au. Ua faataa maitai râ Iesu aita o ˈna i haere mai i te fenua nei no te horoa i ta ratou i hinaaro, no te haapii râ eaha te titauhia no te riro ei pǐpǐ na ˈna. Ua titauhia ia “haere mai” ratou ia ˈna ra, te auraa ia faaroo ratou ia ˈna e ia haapao i ta ˈna mau haapiiraa.—Ioa. 5:40. w24.12 12 par. 12-13
Tapati 15 no Novema
Outou te mau tane faaipoipo, a here noa i ta outou iho vahine, mai te Mesia atoa i here i te amuiraa.—Eph. 5:25.
Eaha te tauturu i te tane faaipoipo ia faaea i te rave ino i ta ˈna vahine? Te hiˈoraa ïa o Iesu. Ua riro to ˈna huru i nia i ta ˈna mau pǐpǐ ei hiˈoraa maitai no te mau tane. E hiˈo mai tatou i te tahi mau haapiiraa ta ratou e apo mai i to Iesu huru i nia i ta ˈna mau aposetolo e ta ˈna huru paraparau ia ratou. Ua hamani maitai e ua faatura noa Iesu i ta ˈna mau aposetolo. Aita o ˈna i parau iria aˈenei ia ratou. Aita atoa o ˈna i faaohipa aˈenei i to ˈna mana no te haavî aore ra no te faariaria ia ratou. Ua tavini râ Iesu ia ratou. (Ioa. 13:12-17) Teie ta ˈna i parau atu: “Ia haapiihia outou e au, mea mǎrû hoi au e te haehaa o te aau, e ite ïa outou i te tamahanahanaraa.” (Mat. 11:28-30) Ua tapao anei outou? Mea mǎrû Iesu. Ia parauhia e mea mǎrû te hoê taata, e ere ïa te auraa mea paruparu o ˈna. Inaha, e haavî o ˈna ia ˈna ia imi-hara-hia o ˈna. w25.01 10 par. 10-11