VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/4 api 8-13
  • Nohea mai te hau mau?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nohea mai te hau mau?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Aita te mau tutavaraa a te taata nei i manuïa
  • Te iteraa i te tumu matamua
  • Te eˈa e tae atu ai i te hau mau
  • A vaiiho i “te hau a te Atua” ia paruru i to outou mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te hau a te Atua no te feia e haapiihia ra e Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • E nehenehe outou e fanaˈo rahi atu â i te hau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • A imi i te hau mau e a tapi atu i te reira!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/4 api 8-13

Nohea mai te hau mau?

“Ua faaore [o Iehova] i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua.”—SALAMO 46:9.

1. Eaha te parau tǎpǔ nehenehe mau ta tatou e ite ra i roto i te parau tohu a Isaia?

“E O TA te parau-tia [mau] ra ohipa, o te hau ïa, e te hopea o te parau-tia [mau] ra, o te peapea ore ïa, e te ora e a muri noa ˈtu. E parahi hoi to ˈu ra mau taata i roto i te fare mau e te peapea ore, e tia i roto i te parahiraa ora, e te vahi hauti-ore-hia mai.” (Isaia 32:17, 18; MN) Auê ïa parau tǎpǔ nehenehe mau e! O te hoê ïa parau tǎpǔ no nia i te hau mau no ǒ mai i te Atua ra.

2, 3. A faataa na e eaha te hau mau.

2 Eaha râ te hau mau? Aita noa anei e tamaˈi? Aore ra o te hoê noa anei roaraa tau i reira te mau nunaa e faaineine ai no to muri mai tamaˈi? Te hau mau, e moemoeâ noa anei? E mau uiraa teie o ta tatou e hinaaro nei i te mau pahonoraa papu maitai. Na mua roa, ua hau atu â te hau mau i te hoê noa moemoeâ. Te hau ta te Atua i tǎpǔ mai, ua hau ê atu â ïa i ta teie ao e nehenehe e manaˈonaˈo. (Isaia 64:4) E ere ïa i te hoê hau no te tahi tau matahiti noa aore ra te tahi tau auahuru matahiti. E vai râ oia e a muri noa ˈtu! E ere no te tahi noa mau taata fanaˈo taua hau ra—tei roto atoa râ to te raˈi e to te fenua, te mau melahi e te mau taata. E fanaˈo atoa te mau taata o te mau nunaa atoa, te mau pǔpǔ taata, te mau reo, e te mau iri atoa. Aita to ˈna e paruru, aita to ˈna e otia, aita to ˈna e faataupupu.—Salamo 72:7, 8; Isaia 48:18.

3 Te auraa o te hau mau, ia hau ïa i te mau mahana atoa. Te auraa atoa o te reira, o te tiaraa mai ïa i nia, i te mau poipoi atoa e aita e manaˈoraa i te tamaˈi, aita e haapeapearaa i to a muri atu no outou, no ta outou mau tamarii, no ta outou atoa mau mootua. Te auraa o te reira, o te hau taatoa ïa o te feruriraa. (Kolosa 3:15) Te auraa o te reira, aita ïa e taparahiraa taata faahou, aita e haavîraa uˈana faahou, aita e utuafare fetii amahamaha faahou, aita e taata aore e nohoraa faahou, aita e taata e pohe faahou i te poia aore ra i te toetoe, e aita e hepohepo e te inoino faahou. Hau atu â i te maitai, te auraa o te hau a te Atua, o te hoê ïa ao aita e maˈi, e mauiui, e oto, aore ra e pohe. (Apokalupo 21:4) Auê ïa tiaturiraa faahiahia mau no tatou i te fanaˈoraa i te hau mau e a muri noa ˈtu! E ere anei teie te huru o te hau e te oaoa ta tatou paatoa e autâ noa nei? E ere anei teie te hau ta tatou e tia ia pure e ia rohi atoa?

Aita te mau tutavaraa a te taata nei i manuïa

4. Eaha te mau tutavaraa no te hau ta te mau nunaa i rave, e eaha te mau faahopearaa?

4 E mau senekele te maororaa to te mau taata e te mau nunaa tauaparauraa no te hau, hiˈopoaraa i te hau, tarimaraa e mau hanere faaauraa no te hau. E eaha te faahopearaa? I roto i na matahiti e 80 i mairi aˈenei, aita roa ˈtu i te hoê noa ˈˈe taime, vetahi mau nunaa aore ra mau pǔpǔ i faaea tamaˈi ore noa. Papu maitai, aita i noaa i te huitaata nei te hau. No reira, teie te uiraa, No te aha te mau tutavaraa a te taata no te haamau i te hau na te ao atoa nei i ore ai i manuïa, e no te aha te taata i ore ai e nehenehe e hopoi mai i te hau mau o te tia i te vairaa?

5. No te aha te mau tutavaraa a te taata no te hau i ore noa ˈi i manuïa?

5 Te pahonoraa poto, no te mea ïa aita te huitaata i fariu tia ˈtu i te tumu iho o te hau mau. I raro aˈe i te mana a te Diabolo ra o Satani, ua haamau te taata i te mau faanahonahoraa tei mou, no to ratou iho mau paruparu e mau huru iino—to ratou nounou e te titau tiaraa, to ratou hinaaro i te faatere e te tiaraa teitei. Ua haere ratou i te mau fare haapiiraa teitei, e ua haamau ratou i te tahi mau pu tuiroo e te tahi mau pǔpǔ imi manaˈo aravihi, ua feruri noa râ ratou i te tahi atu â mau ravea haavîraa e te haamouraa. Ua arataihia te taata i teihea tumu ra? Ua hiˈo tia ˈtu ratou ihea roa?

6, 7. (a) Eaha te aamu o te Totaiete o te mau Nunaa iho? (b) Eaha te aamu o te mau Nunaa Amui?

6 Ia hoˈi tatou i te matahiti 1919 ra, ua tuu te mau nunaa i to ratou tiaturiraa i nia i te Totaiete o te mau Nunaa no te haamau i te hau aita e hopea. Ua faataahurihia taua tiaturiraa ra i te matahiti 1935 ra i to Mussolini haruraa ia Etiopia, e i te matahiti 1936 ra i te tupuraa te tamaˈi tivila i Paniora. I te matahiti 1939, ua moe te Totaiete o te mau Nunaa i te haamataraa mai te Piti o te Tamaˈi Rahi. Te hau i parauhia ra, aita ïa i naeahia e 20 matahiti te maororaa.

7 E te mau Nunaa Amui ïa? Ua horoa mai anei oia i te tahi tiaturiraa mau no te hau aita e hopea ati aˈe te fenua nei? Aita roa ˈtu. Hau atu i te 150 tamaˈi e aroraa ma te faaohipa i te mauhaa, tei tupu mai to ˈna haamataraa mai â i te matahiti 1945! Eita e maerehia i faataa ˈi o Gwynne Dyer, te hoê taata Kanada tuatapapa i te parau no te tamaˈi e to ˈna mau tumu, i te mau Nunaa Amui mai “te hoê taatiraa auau huna i te animala tei riro mai ei tiai animala, e ere râ i te hoê rururaa na te feia moˈa” e “te hoê piha tauaparauraa tei iti roa mai te mana.”—A faaau e te Ieremia 6:14; 8:15.

8. Noa ˈtu ta ratou mau tauaparauraa no te hau, eaha ta te mau nunaa e tamau noa nei i te rave? (Isaia 59:8)

8 Noa ˈtu ta ratou mau tauaparauraa no te hau, te tamau noa nei â te mau nunaa i te imi e i te hamani i te mau mauhaa tamaˈi. Te mau fenua e paturu ra i teie mau tauaparauraa no te hau, o ratou te feia e hamani rahi nei i te mau mauhaa. Te faufaa tapihooraa puai i roto i taua mau fenua ra, te turai ra ïa ia hamani faarahi i te mau mauhaa haapohe, oia atoa te mau topita iino mau e hunahia i raro i te repo, o te taparahi nei aore ra o te haapepe ino nei tau 26 000 tivila, te feia paari e te tamarii, i te mau matahiti atoa. Te nounou e te peu tia ore, o te mea ïa e ohipa puai nei. Te petaraa e te taviriraa, o te peu rahi ïa e ravehia nei i roto i te tapihooraa mauhaa tamaˈi na te ao atoa nei. E mea na reira vetahi feia politita i te moniraahia.

9, 10. Eaha ta te feia aravihi no teie nei ao i parau no nia i te mau tamaˈi e te mau tutavaraa a te taata?

9 I te avaˈe Titema 1995 to te taata tuatapapa i te mau puai o te taoˈa no Polonia ra, e tei ia ˈna te Re Nobel no te Hau, o Joseph Rotblat, piiraa i te mau nunaa ia faaore i te hamani i te mau mauhaa tamaˈi. Ua na ô oia e: “Te ravea hoê roa no te tapea [i te hamani faahou i te mau mauhaa tamaˈi] o te faaore-roa-raa ïa i te tamaˈi.” I to outou manaˈoraa, te reira mau anei te ohipa e tupu? Mai te matahiti 1928 mai â, e 62 fenua tei tarima i te hoê Parau faaau a Kellogg-Briand, o te haapapu ra e te faaore nei ratou i te faaohipa i te tamaˈi no te faatitiaifaro i te mau fifi. Ua haapapu maitai mai te Piti o te Tamaˈi Rahi e aita e faufaa te papie i papaihia ra.

10 Papu maitai, ua riro te mau tamaˈi ei ofai turoriraa tamau i nia i te eˈa o te aamu o te huitaata nei. Ua papai o Gwynne Dyer e, “ua riro te tamaˈi ei faanahonahoraa faufaa roa i roto i te faatereraa a te taata, e e parau tahito roa to ˈna mai to te huitaata atoa ra.” Oia mau, ua faateitei te mau nunaa e te mau hau emepera atoa i to ratou mau aito faehau, ta ratou mau nuu faehau, ta ratou mau aroraa tuiroo, ta ratou mau haapiiraa teitei taa ê no te nuu faehau, e ta ratou mau vairaa mauhaa. Teie râ, ua titirohia to tatou nei senekele e te tamaˈi hau aˈe i te tahi atu senekele, no te puai haamouraa e no te faaereraa i te ora.

11. Eaha te tumu rahi i ore i tâuˈahia e te mau aratai o te ao nei i to ratou imiraa i te hau?

11 Papu maitai, aita te mau aratai o te ao nei i tâuˈa i te paari tumu i roto i te Ieremia 10:23: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” Ia ore te Atua ia haapaohia, eita atoa ïa e nehenehe e itea mai te hau mau. Teie anei ïa te auraa o teie nei mau mea atoa, eita e nehenehe e ape i te tamaˈi i roto i te hoê totaiete taata maramarama? Teie anei te auraa e, te hau—te hau mau—o te hoê ïa moemoeâ o te ore roa e tupu?

Te iteraa i te tumu matamua

12, 13. (a) Eaha ta te Bibilia e faaite ra no nia i te tumu rahi, e te itea-ore-hia o te tamaˈi? (b) Mea nafea o Satani ia faafariu ê i te ara-maite-raa o te huitaata nei i te ravea mau no te mau fifi o to te ao nei?

12 No te pahonoraa i teie mau uiraa, e tia ia tatou ia ite i te mau tumu o te tamaˈi. Te faaite maitai maira te Bibilia e o te melahi patoi ra o Satani te “taparahi taata” e te “haavare” matamua e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 8:44; Ioane 1, 5:19) Eaha ta ˈna i rave no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa? Te taio nei tatou i roto i te Korinetia 2, 4:3, 4: “E teie nei, te paruru-atoa-hia nei ta matou [“parau apî maitai,” MN], i paruruhia ïa i te feia e pohe ra; oia te feia i haapourihia to ratou aau faaroo ore e te atua o teie nei ao ra, ia ore te maramarama o te [“parau apî maitai,” MN] hanahana o te Mesia, o te hohoˈa o te Atua ra, ia anaana mai i roto ia ratou.” Te faaohipa nei o Satani i te mau mea atoa no te faafariu ê i te ara-maite-raa o te huitaata nei i te Basileia o te Atua, te ravea no te mau fifi o to te ao atoa nei. Te haapouri e te haavare nei oia i te taata na roto i te faaamahamaharaa i te pae totiale, politita, e haapaoraa atoa, e ia hiˈohia teie mau mea, e au ra e e mea faufaa aˈe ïa i te faatereraa a te Atua. Te hoê hiˈoraa, o te faura-apî-raa mai ïa te here aiˈa na te ao atoa nei.

13 Te turai ra te Diabolo ra o Satani ia tupu te here aiˈa e te here i to ˈna iho opu fetii, te tiaturiraa i te hau-ê-raa o te hoê nunaa, iri, aore ra opu i te tahi atu. Te riri hohonu tei tapea-noa-hia i te roaraa o te mau senekele, teie e oraora faahou mai nei no te turai ia rahi atu â te mau tamaˈi e te mau aroraa. O Federico Mayor, te raatira faatere o te UNESCO, tei faaara i teie huru peu: “Tae noa ˈtu i te mau vahi e te vai ra te manaˈo farii noa, ua papu roa maira ïa te mǎtaˈuraa i te feia ěê, e te mau tauaparauraa here aiˈa aore ra riri i te tahi atu iri, e au e mau mea tei manaˈohia e ua mairi, o te mau mea ïa e faaroo-pinepine-hia nei.” E eaha te faahopearaa? Te mau taparahiraa taata i Yugoslavia tahito e te mau haapoheraa i te mau opu i Rwanda, e piti noa ïa o taua mau huru tupuraa ra teie o tei atutu na te ao nei.

14. Mea nafea to te Apokalupo 6:4 faahohoˈaraa i te tamaˈi e ta ˈna mau faahopearaa i to tatou nei tau?

14 Ua tohu te Bibilia e ia tae i te anotau hopea o teie nei faanahoraa, e horo te hoê puaahorofenua uteute, taipe no te tamaˈi, e ati aˈe te fenua nei. Te taio nei tatou i roto i te Apokalupo 6:4: “Ua reva ˈtura te hoê puaahorofenua uteute: e e mana tei horoahia mai no tei parahi i nia ihora, ia faaore oia i te hau i te ao nei, e ia taparahi te taata ia ratou iho: e e ˈoˈe rahi tei horoahia mai ia ˈna.” Mai te matahiti 1914 mai â, te ite ra tatou i tei parahi i nia i taua puaahorofenua taipe ra, i te ‘faaoreraa i te hau,’ e i to te mau nunaa tamau-noa-raa i te aro e i te tamaˈi.

15, 16. (a) Eaha te tuhaa a te haapaoraa i roto i te mau tamaˈi e te mau taparahiraa taata? (b) Mai te aha te huru o Iehova i nia i ta te mau haapaoraa i rave?

15 Te mea eita e tia ia tatou ia haamoe, o te tuhaa ïa a te haapaoraa i roto i taua mau tamaˈi e mau taparahiraa taata ra. Te aamu haamanii toto o te huitaata nei, e nehenehe ïa e pari i te hoê faito rahi i te aratairaa ino mau a te haapaoraa hape. Ua papai te taata Katolika tuatapapa faaroo ra o Hans Küng e: “Ua papu maitai e i aratai ino noa na e te aratai ino noa nei â [te mau haapaoraa] i te huitaata nei. E rave rahi aroraa, haamaniiraa toto, e te mau ‘tamaˈi faaroo’ ta ratou i faatupu; . . . e oia atoa no na tamaˈi rahi e piti.”

16 Mai te aha te huru o te Atua ra o Iehova i nia i te tuhaa ta te mau haapaoraa hape i rave i roto i te mau taparahiraa taata e te mau tamaˈi? Te na ô ra te faahaparaa a te Atua i te mau haapaoraa hape, o tei papaihia i roto i te Apokalupo 18:5, e: “Ua taea hoi te raˈi i ta ˈna ra mau hara, e ua manaˈo te Atua i ta ˈna ra mau parau-tia ore.” Te apitiraa ˈtu te mau haapaoraa hape i te mau faatere politita o te ao nei, ua tupu mai ïa teie huru hara toto, teie rahiraa hara i ravehia, o te ore roa e moe i te Atua. E fatata oia i te faaore roa i teie ofai turori i nia i te eˈa e tae atu ai i te hau mau.—Apokalupo 18:21.

Te eˈa e tae atu ai i te hau mau

17, 18. No te aha e ere i te moemoeâ noa ia tiaturi e mea mau te hau mure ore? (b) Eaha ta Iehova i rave aˈena no te haapapu mai e e tupu mau â taua hau mau ra?

17 Mai te peu e eita ta te taata, na roto i te arai o te mau taatiraa mai te mau Nunaa Amui, e nehenehe e hopoi mai i te hau mau o te tia i te vairaa, nohea roa mai ïa te hau mau, e mea nafea? E moemoeâ noa anei te tiaturiraa e e mea mau te hau mure ore? Eita ïa, mai te peu e e fariu tia ˈtu tatou i te tumu mau o te hau. E o vai ïa? Te pahono ra te Salamo 46:9 i te parauraa mai ia tatou e “ua faaore [o Iehova] i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tapǔpǔ i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.” E ua haamata aˈena o Iehova i te faaore roa i te mau tamaˈi e i te haamau i te hau mau. Mea nafea? Mea na roto ïa i te haaparahiraa ia Iesu Mesia i nia i te terono tia o to ˈna ra Basileia i te matahiti 1914 ra, e na roto atoa i te faatupuraa i te haapiiraa rahi roa ˈˈe no te hau i roto i te aamu o te huitaata nei. Te haapapu maira te parau tohu a te Isaia 54:13 ia tatou e: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra.”

18 Te faaite ra teie parau tohu i te tumu e te faahopearaa—oia hoi, e tumu to te mau faahopearaa atoa. I ǒ nei, na te haapiiraa a Iehova—oia hoi te tumu—e faariro nei i te feia tamaˈi ei feia here i te hau, o te parahi hau noa ra e te Atua. Te faahopearaa, o te tauiraahia ïa te mafatu e riro mai ai ratou ei feia here i te hau. Te haaparare-atoa-hia nei teie haapiiraa e faataui i te mafatu e te feruriraa o te taata, i teie nei na te ao atoa nei, ia pee anaˈe te mau mirioni taata i te hiˈoraa o te “Arii no te hau,” o Iesu Mesia.—Isaia 9:6.

19. Eaha ta Iesu i haapii no nia i te hau mau?

19 E eaha ta Iesu i haapii no nia i te hau mau? Aita oia i haapii noa no nia i te hau i rotopu i te mau nunaa, te hau atoa râ i rotopu i te mau taata e te hau no roto roa mai i te hoê haava manaˈo maitai. I roto i te Ioane 14:27, te taio nei tatou i teie mau parau a Iesu i ta ˈna ra mau pǐpǐ: “E hau ta ˈu e vaiiho ia outou nei, o to ˈu nei hau ta ˈu e ho atu no outou; e ere mai ta to te ao nei horoa ta ˈu horoa ia outou. Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoi e mǎtaˈu.” Eaha te mea i taa ê ai te hau a Iesu i ta to te ao nei?

20. Mea na roto i teihea ravea e hopoi mai ai o Iesu i te hau mau?

20 Na mua roa, e auraa piri roa to te hau a Iesu e te poroi o to ˈna ra Basileia. Ua ite oia e e haamou roa te faatereraa parau-tia i nia i te raˈi, oia o Iesu e na faatere e 144 000, i te tamaˈi e te feia faatupu tamaˈi. (Apokalupo 14:1, 3) Ua ite oia e e hopoi mai te reira i te mau tupuraa hau e au i te paradaiso, o ta ˈna hoi i pûpû atu i te taata hara i pohe i pihai iho ia ˈna. Aita o Iesu i pûpû atu ia ˈna i te hoê parahiraa i roto i te Basileia i nia i te raˈi, ua parau râ oia e: “Oia mau, te parau atu nei au ia oe i teie mahana, Ei te paradaiso oe e o vau atoa nei.”—Luka 23:43, MN.

21, 22. (a) I roto i te hau mau, eaha te tiaturiraa mahanahana faahiahia mau e vai ra? (b) Eaha te tia ia tatou ia rave no te ite i taua haamaitairaa ra?

21 Ua ite atoa o Iesu e e afai mai to ˈna Basileia i te tamahanahanaraa no te feia atoa e oto nei o tei faaroo ia ˈna. I roto i ta ˈna hau, te vai atoa ra te tiaturiraa mahanahana faahiahia mau o te tia-faahou-raa. E haamanaˈo anaˈe i ta ˈna mau parau faaitoito i roto i te Ioane 5:28, 29: “Eiaha e maere i te reira; te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae; e te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora; e te feia hoi i mau na i te parau ino ra, e tia mai ïa e rave i te pohe.”

22 Te hiˈo ra anei outou i mua, i taua mahana ra? Ua pohe anei te feia herehia e outou? Te hiaai ra anei outou e farerei faahou ia ratou? A farii ïa i te hau ta Iesu e pûpû ra. A faaroo ïa mai ia Mareta, te tuahine o Lazaro, o tei parau atu ia Iesu e: “Ua ite au e, e tia faahou mai â oia ia tae i te tia-faahou-raa i te mahana hopea ra.” A tapao na râ i te pahonoraa mahanahana a Iesu ia Mareta: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa. E te taata ora atoa nei e faaroo ia ˈu ra, e ore roa ˈtu ïa e pohe. Ua faaroo oe i te reira?”—Ioane 11:24-27.

23. No te aha e mea faufaa roa te ite papu a te Parau a te Atua, no te noaaraa mai te hau mau?

23 E nehenehe atoa outou e tiaturi e e fanaˈo i taua parau tǎpǔ ra. Nafea? Na roto ïa i te noaaraa mai te ite papu a te Parau a te Atua. A tapao na e mea nafea to te aposetolo Paulo haamatararaa i te faufaaraa o te ite papu: “I ore atoa ˈi matou i faaea ˈi i te pure ia outou, . . . e te aniraa ˈtu e ia faaîhia mai outou i te ite i to ˈna ra hinaaro, i te paari i te mau mea atoa, e te ite varua ra: ia au to outou haerea [“ia Iehova,” MN] i te mau mea atoa e mauruuru ai ra, ia tupu te mau ohipa maitatai ia outou, e ia rahi hoi to outou ite i te Atua.” (Kolosa 1:9, 10) Na taua ite papu ra e haapapu ia outou e o te Atua ra o Iehova te tumu o te hau mau ra. Na te reira atoa e faaite ia outou i te mea e tia ia outou ia rave i teie nei no te neheneheraa e apiti atu i te papai salamo i te na ôraa e: “E tiraha vau i raro ma te [hau], e e taoto hoi; na oe anaˈe ra, e Iehova, i parahi ai au ma te [ino ore].”—Salamo 4:8; MN.

Nafea outou ia faataa?

◻ No te aha te mau tutavaraa a te taata no te hau i ore noa ˈi i manuïa?

◻ Eaha te tumu matamua o te tamaˈi?

◻ No te aha e ere te hau mure ore i te moemoeâ?

◻ Nohea mai te hau mau?

[Hohoˈa i te api 8]

E ere te hau mau i te hoê moemoeâraa. E parau tǎpǔ râ na te Atua

[Hohoˈa i te api 10]

Mai te matahiti 1914 mai â, te faaore ra tei parahi i nia i te puaahorofenua uteute taipe, i te hau i nia i te fenua nei

[Hohoˈa i te api 11]

E nehenehe anei te haapaoraa e te mau Nunaa Amui e hopoi mai i te hau?

[Faaiteraa i te tumu]

UN photo

    Papai reo Tahiti (1985-2027)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono