-
“Te raatira vahine rouru ereere o te medebara no Suria”Te Pare Tiairaa 1999 | 15 no Tenuare
-
-
Ua tae maira te taime e faarahi ai o Zénobie i to ˈna mana arii i te matahiti 269 T.T., a haere mai ai te hoê taata faahua e haru i te faatereraa Roma i Aiphiti. Ua haere vitiviti atura te nuu a Zénobie i Aiphiti, haapau ihora i te enemi, e haru atura i te fenua. Ma te nomino ia ˈna iho ei arii vahine no Aiphiti, ua nanaˈo oia i to ˈna iˈoa i nia i te mau moni. Ua tae roa to ˈna basileia i teie nei mai te anavai Nil i te anavai Eupharate. I taua taime ra o to ˈna oraraa, ua rave oia i te tiaraa o “te arii no apatoa” tei faahitihia i roto i te parau tohu Bibilia a Daniela, i te mea e ua faatere to ˈna Basileia i taua tau ra i te tuhaa fenua i te pae apatoa o te fenua aiˈa o Daniela. (Daniela 11:25, 26) Ua noaa atoa mai ia ˈna te rahiraa o Asia Iti.
-
-
“Te raatira vahine rouru ereere o te medebara no Suria”Te Pare Tiairaa 1999 | 15 no Tenuare
-
-
Te ‘faaaraara ra’ te hoê emepera ‘i to ˈna mafatu’ no te aro ia Zénobie
I te roaraa o te matahiti 270 T.T., ua riro mai o Aurélien ei emepera no Roma. Ua manuïa ta ˈna nuu i te tiavaruraa e i te faatereraa i te feia ěê no te pae apatoerau. I te matahiti 271 T.T.—ma te faahohoˈa i teie nei i “te arii no apatoerau” Da 11:6 o te parau tohu a Daniela—ua ‘faaaraara’ o Aurélien “i to ˈna puai e to ˈna mafatu no te aro i te arii no apatoa,” i faahohoˈahia e Zénobie. (Daniela 11:25a, MN) Ua tono roa ˈtu o Aurélien i te tahi o ta ˈna mau faehau i Aiphiti e ua aratai i te rahiraa o ta ˈna nuu i te pae hitia o te râ na roto ia Asia Iti.
Ua “mahutahuta, MN” te arii no apatoa—te faatereraa a Zénobie—no te aro atu ia Aurélien “ma te nuu rahi roa e te puai” i raro aˈe e piti tenerara, o Zabdas e o Zabbaï. (Daniela 11:25b) Ua haru râ o Aurélien ia Aiphiti e haere atura na Asia Iti e Suria. Ua pau o Zénobie i Émèse (Homs i teie nei), e haere atura i Palmyre.
A haaati ai o Aurélien ia Palmyre, te horo ê ra o Zénobie e ta ˈna tamaiti i Peresia no te ani i te tauturu, ua noaahia râ raua e to Roma i te Anavai Eupharate. Ua tuu atura to Palmyre i to ratou oire i te rima o te enemi i te matahiti 272 T.T. Ua faaite o Aurélien i te hamani maitai i nia i taua mau taata ra, ua ohi i te mau taoˈa e rave rahi roa, tae noa ˈtu i te mau idolo i roto i te Hiero o te Mahana, e hoˈi atura i Roma. Aita te emepera Roma i haapohe ia Zénobie, ua faariro râ ia ˈna ei mataitairaa rahi i roto i ta ˈna haereraa hanahana i Roma i te matahiti 274 T.T. Ua riro oia ei vahine apee i te aorai no Roma e tae noa ˈtu i te hopea.
Te oire i te medebara i vai ano
Tau avaˈe i muri aˈe i to Aurélien raveraa ia Palmyre, ua taparahi pohe to Palmyre i te mau faehau Roma ta ˈna i vaiiho atu i reira. I to Aurélien faarooraa i teie orureraa hau, faaue oioi atura oia i ta ˈna mau faehau ia hoˈi, e i taua taime ra, ua tahoo aˈera ratou i nia i te huiraatira. Area tei ora mai i te haapoheraa aroha ore ra, ua hopoi-tîtî-hia ïa. Ua vavahi-roa-hia e ua vai ano roa te oire teoteo ra. No reira, ua hoˈi faahou te oire huehue i to ˈna huru matamua—‘Tadamora i te medebara ra.’
I to Zénobie patoiraa ia Roma, ua hauti oia e te Emepera ra o Aurélien ma te opua-ore-hia i to raua tiaraa ei “arii no apatoa” e ei “arii no apatoerau,” a faatupu atu ai i te hoê tuhaa o te parau tohu i papai-maitai-hia e te peropheta a Iehova tau 800 matahiti na mua ˈtu. (Daniela, pene 11) No to ˈna huru faahiahia, e rave rahi tei umere ia Zénobie. Te mea faufaa roa ˈˈe râ, o to ˈna ïa faahohoˈaraa i te hoê faanahoraa politita i faaite-atea-hia i roto i te parau tohu a Daniela. Aita ta ˈna faatereraa i hemo e pae matahiti. I teie mahana, e oire iti noa o Palmyre, te oire pu o te basileia o Zénobie. Mea maoro atoa te mouraa te Hau emepera puai no Roma e to ˈna mahereraa i te mau basileia no teie nei tau. Eaha te tupu i nia i teie mau puai i mua nei? Na te tupuraa papu o te mau parau tohu Bibilia e aratai i te reira.—Daniela 2:44.
-