-
Te tâuˈa ra anei outou i te Tapao?Te Pare Tiairaa 1988 | 1 no Atopa
-
-
Eaha ˈtura ïa to outou huru ia tae i taua taime hopea ra? E riro anei outou i roto i te haamouraa, aore ra e ora ˈtu anei outou? E riro teie nei parabole a Iesu i te tauturu mai ia outou ia rave i te eˈa maitai: “Ei te vahi oovi ra, ei reira te aeto pue ai.” — Luka 17:34-37; Mataio 24:28.
Te faaite ra Iesu i ǒ nei e mea faufaa roa ia ohipa ma te aravihi e te autahoê. O te feia anaˈe teie e haaputuputu tamau nei e teie e rave nei i te maa varua ta te Atua e horoa maira, te ora ˈtu. Ua farii e rave rahi milioni taata e ua itea mai ia ratou i taua maa varua ra na roto i te amuimui-tamau-raa ˈtu i roto i na 55 000 amuiraa a te mau Ite o Iehova e na roto i te tuatapaparaa i te mau buka no nia i te Bibilia, mai teie nei vea.
-
-
Aeto aore ra manu amu moa?Te Pare Tiairaa 1988 | 1 no Atopa
-
-
Aeto aore ra manu amu moa?
Te Tapao
“EI TE vairaa hoi o te tino ra, e haaputuputu ai te mau aeto.” (Mataio 24:28). Maoti hoi i te huti mai i te hoê haapiiraa na roto i taua parabole ra, te faahuru ê nei te tahi pae i taua parau ra. Te parau nei ratou na te mau aeto iho e imi i ta ratou maa e e amu hoi ratou i te tino ora, eiaha râ te tino pohe. Te huri nei hoi vetahi mau Bibilia te parau heleni ra aétos na roto i te parau ra “manu amu moa”, o te parau ra “aeto” hoi te huriraa tano.
Te hoê o te mau huru aeto e ora ra i Iseraela o te aeto eiâ ïa. “Mai te rahiraa o te mau manu amu iˈo, ta John Sinclair raua o John Mendelsohn ïa i papai, mea au roa na te aeto eiâ i te tino pohe e o ratou hoi te ite-na-mua-hia i nia i te hoê tino no taparahi-noa-hia ˈtura.” Te parau atoa ra te tahi taata hiˈopoa e ua ite oia i te hoê pǔpǔ aeto bateleurs e aeto eiâ, e ono ahuru hoi rahiraa ratou, i roto i te medebara o Kalahari, i Afirita. Te parau faahou ra oia e: “I pihai iho i te mau tino pohe, o te mau aeto eiâ te aito. Mea pinepine ratou i te ite-apitipiti-hia, peneiaˈe te oni e te ufa, ia vahi ta ratou maa.”
Ua parare roa atoa te mau pygargues (aeto miti) i roto i te mau fenua mediteranea. I roto i te roaraa o te mau senekele i mairi, e amu na te mau aeto miti e te mau aeto fenua i te mau tino pohe o te mau puaahorofenua i pohe i roto i te mau aroraa. “E ohipa ite-maitai-hia (...) ia apee ratou i te mau nuu no taua tumu ra”, o te taiohia ïa i roto i te Cyclopædia a McClintock raua o Strong.
Te mau aeto, mau manu vitiviti hoi e te ite atea i te mau mea, o ratou ïa te mau manu matamua e tapae i nia i te hoê animala pohe apî. Ua ite maitai Iesu mea nafea to te Atua ra o Iehova faataaraa ˈtu i te huru o te hoê aeto ia Ioba a ani mai ai oia ia ˈna no te faaitoito ia ˈna, ia faaohipa i te haehaa: “E na oe anei i faaue i te aeto i maue ai i nia? a rave ai i to ˈna ofaaraa i nia ê ra? (...) i nia i te mato taratara ra, i te vahi e ore e tae na ˈi, i reira ta ˈna tiairaa i te maa; e ite to ˈna maa i te atea ê ra, (...) e te vairaa o tei pohe ra, tei reira oia.” — Ioba 39:27-30.
Ua faaohipa aˈera ïa Iesu i te hoê parabole tano maitai no te faaite e o te feia anaˈe o te ite atea mai te aeto te huru o te fanaˈo rahi atu i te tapao.
-