VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/7 api 18-23
  • Eiaha na tatou e rohirohi i te rave i te mea maitai ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eiaha na tatou e rohirohi i te rave i te mea maitai ra
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “O te aua ra, oia teie nei ao”
  • Nafea ia faatupu i te ohipa pororaa
  • Te huru tupuraa i to tatou nei tau
  • Ei manaˈo maitai noa to tatou e tia ˈi
  • No te aha hoi tatou ‘e tamau ai i te faaite i te parau’?
  • ‘A haere e a faariro i te taata ei pǐpǐ’
    ‘A haere mai e a pee mai ia ˈu’
  • Mea rahi hoi taime te pororaahia ta tatou tuhaa fenua!
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • “E mata na râ te evanelia i te faaite-haere-hia”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Ia haapao maitai na tatou i ta tatou haapiiraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/7 api 18-23

Eiaha na tatou e rohirohi i te rave i te mea maitai ra

“E eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.” — GALATIA 6:9.

1. Eaha te ohipa ta Iesu i horoa mai i roto i te rima o ta ˈna mau pǐpǐ?

E OHIPA maitai roa ta te mau kerisetiano e faatupu nei i roto i ta ratou haamoriraa, te hoê ohipa i faataa-maitai-hia mai i roto i teie nei faaueraa maramarama maitai e na ô ra e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou (...), ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na: e inaha, tei pihai atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mataio 28:19, 20). Na Iesu Mesia iho i faaue mai i ta ˈna mau pǐpǐ ia faatupu ratou i taua ohipa haapiiraa ra i roto i te ao taatoa nei.

2. a) No te aha e nehenehe ai e parau e te ohipa faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ, e ohipa faufaa roa e te maitatai atoa hoi? b) Eaha te mau tapao ta te ohipa faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ, e titau ra?

2 I roto i te hoê o ta ˈna mau faahitiraa hopea hou oia e haere atu ai i nia i te raˈi to Iesu horoaraa mai na ta ˈna mau pǐpǐ matamua i te ohipa ra oia hoi te haereraa e faariro i te mau taata ei pǐpǐ. E ere anei ïa te haapapuraa te reira e e ohipa faufaa rahi mau? Oia mau, inaha e nehenehe te reira e faaora e hia rahiraa taata (Timoteo 1, 4:16). E ohipa maitatai roa ˈtura ïa te reira. Maoti taua ohipa ra e noaa ˈi i te mau taata e faaroo mai i te parau no nia i te Basileia, i te hoê haapiiraa bibilia maitai roa; i te tahi aˈe pae, ua faaarahia ïa te feia e ore na ratou i te mea tâuˈa mai i taua parau ra (Luka 10:10, 11). No reira, e ite-papu-hia te mau kerisetiano mau maoti taua ohipa ra mai ta ratou atoa huru auraroraa i te tahi atu mau faaueraa a Iesu. — Ioane 8:31.

3. a) Eaha te ohipa ta te mau pǐpǐ a Iesu i rave no te pee i to ˈna hiˈoraa e no te auraro i ta ˈna faaueraa? b) Eaha te huru feruriraa ta Iesu i haapii atu i ta ˈna mau pǐpǐ?

3 Ua vaiiho mai Iesu, te Orometua rahi, i te hoê hiˈoraa maitai roa no ta ˈna mau pǐpǐ. Ua haapii oia i te vahi taata e ua faariro oia i te mau taata ei pǐpǐ i te “aˈoraa i te parau maitai”. (Mataio 9:35.) Mai ia ˈna, ua haere atoa ta ˈna mau pǐpǐ apî e faariro i te taata ei pǐpǐ; inaha, te hoê pǐpǐ mau, e ere anei ïa o te hoê taata ‘te farii i te mau haapiiraa a te hoê fatu e a haaparare atu ai i te reira’? I te haamataraa ra, ua faariro ratou i te mau taata ei pǐpǐ i roto noa i te mau ati Iuda e te feia i farii i te haapaoraa ati iuda. Noa ˈtu te patoi a taua mau taata ra, ua ‘haere tamau’ noa anei te mau pǐpǐ, “aore e mahana tuua”, e farerei i taua mau taata ra? E, ua haere ratou “i te mau mamoe i moe i te utuafare ra o Iseraela”, e te reira tae roa ˈtu i te taime te mau taata matamua no roto mai i te Etene aore ra i te mau nunaa e farii ai i te parau, i te matahiti 36 (Mataio 10:5, 6; Ohipa 5:42). Ua parauhia hoi no ratou e ‘ua î roa Ierusalema ia ratou i ta ratou parau’. (Ohipa 5:28.) Aita roa ˈtu ratou i rohirohi aˈenei, ua faatupu râ ratou i ta ratou ohipa maitai roa ma te haapao maitai, e tae roa ˈtu i te hopea.

“O te aua ra, oia teie nei ao”

4. Ua faatupu te mau pǐpǐ a Iesu i muri iho, i nia i te hoê faito rahi aˈe, i ta ratou ohipa ia au i tei hea huru feruriraa?

4 Ua faaite mai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e tia ia ratou ia haere “i te mau fenua atoa”. (Mataio 28:19.) I roto i te hoê parabole no nia i te ueueraa i te huero o te Basileia, teie ta ˈna i parau: “O te aua ra, oia teie nei ao.” (Mataio 13:38). E riro atura ïa te mau kerisetiano ei mau “ite” na ˈna i te mau vahi atoa. E e haere “tamau” faahou ratou, i teie nei “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra”. (Ohipa 1:8.) Ua “riro roa ˈtura [Paulo i te parau]”, e e nehenehe tatou e papu e mai te reira atoa no te tahi atu mau kerisetiano. — Ohipa 18:5.

5. Mea nafea to Iesu faaiteraa e te titau ra oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ohipa tamau i roto i te ohipa pororaa e tae noa ˈtu i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei?

5 Ta Iesu e titau ra, ia riro ïa te ohipa pororaa ei tuhaa faufaa roa ˈˈe na te mau kerisetiano e tae noa ˈtu i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei. O ta te mea ïa ta ˈna i tohu mai no nia i te taviniraa kerisetiano e no nia i te tuhaa fenua i reira oia e ohipa ˈtu ai, e haapapu maira. Teie hoi ta ˈna i parau: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” — Mataio 24:14.

6. E tia i te ohipa pororaa i te Basileia ia tamau â e tae roa ˈtu i tei hea taime, e nafea hoi te reira ia ohipa i nia i ta tatou huru hiˈoraa i te reira?

6 A faaue atu ai o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e haere e poro i te Basileia e ia haere atoa ratou e faariro i te mau taata ei pǐpǐ i roto i te ao taatoa nei, ua ite oia e ia tae i te hoê mahana e tapae roa taua ohipa maitai roa ra i nia i to ˈna faito hopea, mai tei faatupuhia i rotopu i te mau ati Iuda. E noaa râ hoi ia ˈna i te tapao ta ˈna i titau. ‘E, o te hopea ihora ïa i reira’ o ta Iesu hoi i parau. No reira, e tae roa ˈtu i te hopea, te tamau nei te mau Ite no Iehova ma te tiaturi e te oaoa, i te rave i te ohipa i faauehia mai ia ratou. E tauturu to ratou mau-maite-raa ia ratou ia tamau â i roto i ta ratou ohipa e tae roa ˈtu i te taime e hope ai.

Nafea ia faatupu i te ohipa pororaa

7. Eaha te tumu parau o te taviniraa a Iesu e o ta ˈna mau pǐpǐ?

7 Ua haapii mai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ matamua nafea râ ia faatupu i ta ratou taviniraa i te vahi taata, e ua auraro ratou ma te itoito i ta ˈna faaueraa e ‘haere’. A faaineine ai oia ia ratou no ta ratou ohipa pororaa, teie ta ˈna i parau atu ia ratou: “E poro haere outou, e na ô atu, Te fatata mai nei te basileia o te ao”. (Mataio 10:7). Hoê â atura ïa tumu parau ta ˈna i horoa ˈtu no nia i te parau ta ratou e haere e faaite e ta ˈna i roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa, oia hoi te Basileia. E parau apî maitai te reira no te mau taata aau tae. I muri aˈe i to ta ˈna mau pǐpǐ haamataraa i ta ratou pororaa, ua faarue anei Iesu i ta ˈna? Aita, aita roa ˈtu. Teie hoi ta tatou e taio: “E oti aˈera ta Iesu faaueraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ tino ahuru ma piti ra, haere ê atura oia e haapii e e aˈo haere i roto i to ratou mau oire.” — Mataio 11:1.

8. a) I hea roa e nafea te feia poro o te Basileia ia poro? b) No te aha hoi e mea tano maitai ia faaite tatou i te parau apî maitai i roto i te mau utuafare? c) Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia aroha tatou ma te huru tano maitai i te mau taata ta tatou e farerei?

8 E tia i taua mau taata poro o te Basileia ra ia poro i hea, e nafea? Teie ta Iesu i parau atu ia ratou: “E ia tomo atu outou i roto i te fare, a faaora ˈtu i taua fetii ra.” (Mataio 10:12). Ia tia ˈtu te hoê taata poro i te fare o te hoê taata no te paraparau atu ia ˈna no nia i te parau apî maitai, te faahanahana ˈtura ïa oia ia ˈna e te horoa ˈtura i te ravea ia faaroo mai oia i te parau no nia i te Basileia i roto i to ˈna iho utuafare. Te faaite atura hoi tatou e ua ite tatou i te peu e te tâuˈa ˈtura tatou i te taata ia parau atu tatou ma te faatura i te mau hiroa tumu e te mau peu matauhia no te aroha ˈtu i te taata. Hau atu, ia aroha ˈtu tatou ma te auhoa, e faahopearaa oaoa mau te noaa mai inaha, e nehenehe te hoê farereiraa manaˈo-ore-hia e riro mai ei farereiraa au maitai (hiˈo Mataio 28:9; Luka 1:28). I te reo noa o te hoê taata e te mau pahonoraa ta ˈna e horoa mai, mea rahi ïa te mau mea ta tatou e taa no nia i to ˈna mau manaˈo. Mea maitai ˈtura ïa ia ite tatou i te reira hou tatou e tamau ai i ta tatou tauaparauraa, inaha, e ohie roa ˈtu tatou i te faaau i ta tatou mau parau i nia i te mau mea e hinaarohia ra e te taata ta tatou e paraparau atura. — Hiˈo Ohipa 22:1, 2; 23:6.

9. Na te aha e haapapu mai e eita te taatoaraa e farii maitai i te parau no nia i te Basileia, e eaha hoi te huru o te mau pǐpǐ i nia i te feia e ore roa e farii mai?

9 Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e eita te taatoaraa e farii maitai mai i ta ratou poroi. Teie ta ˈna i parau atu ia ratou: “E te oire e te oire iti ta outou e tomo ra, e ui atu i to reira taata au.” Ahiri te taatoaraa i farii i te parau no nia i te Basileia, eita ïa Iesu e faaohipa i te parau ra “a imi”. Eaha hoi te huru o te mau pǐpǐ i nia i te feia e ore roa ˈtu e tâuˈa mai i te parau? “E o te ore e ite mai ia outou, e aore e haapao i ta outou parau, ia haere ê outou i taua fare ra e taua oire ra, e ueue atu i te repo o to outou avae.” E tia hoi i te mau taata poro ia haere ê ma te hau e ia vaiiho e na Iehova e haava mai e no te aha râ ratou i ore ai i farii mai. — Mataio 10:11, 14.

Te huru tupuraa i to tatou nei tau

10. Eaha ta te hoê papai vea i parau no nia i te pororaa a te mau Ite no Iehova?

10 Ma te hinaaro mau e rave faahope roa i te ohipa i horoahia i roto i te rima o te mau kerisetiano, te haere nei te mau Ite no Iehova e faaite i te parau no nia i te Basileia i roto i te ao taatoa nei. Teie ta te hoê papai vea no te mau Pays-Bas, o A. Wisse i papai no nia ia ratou: “Mea taa ê roa ratou i te tahi pae. E taua taa-ê-raa ra, o ta ratou ïa ohipa pororaa itoito mau. No reira, e ere te kerisetianoraa mau i te hoê haapaoraa te vai ra ta ˈna mau fare pure rarahi, te mau melo i nia i to ˈna tiaraa taa maitai e aita ˈtu hoi mea e titauhia ia ratou maoti râ i te faaroo-noa-raa ˈtu. Eita ratou e huna i to ratou manaˈo mai ia Paulo, i te mau taata atoa e faaroo mai.” Ma te papu maitai, te haamaitai maira te Atua ra o Iehova i taua itoito no te pororaa kerisetiano ra.

11, 12. a) Eaha te mau faahopearaa i noaa mai ia tatou i roto i te taviniraa i teie mau matahiti i mairi aˈenei? b) I te mea hoi e te rahi noa ˈtura tatou, eaha ˈtura ïa no te tuhaa fenua ta tatou e poro ra? c) Eaha te mau uiraa ta te reira e faatupu mai?

11 Hau atu i te 3 000 000 feia poro o te Basileia teie e poro nei i teie nei ma te itoito i roto e 210 fenua. Te tapao nei matou i te hoê maraaraa maitai roa i roto i te numera o te mau pǐpǐ apî: i roto i na matahiti e hitu i mairi aˈenei, 1 246 204 taata tei bapetizo ia ratou. Ma te papu maitai, te haamaitai mai nei Iehova i ta tatou mau tutavaraa itoito mau (Isaia 60:8-10, 22). I roto hau atu i te maha ahuru fenua e motu, e taiohia hoê Ite no e 300 taata, oia hoi hoê hanere utuafare. Hau atu, i roto i te tabura fenua a te tahi mau amuiraa no Canada e no Guadeloupe, ei hiˈoraa, e taiohia hoê Ite no e 40 aore ra e 50 taata, oia hoi ia au i te hoê faito au noa, ahuru ma pae utuafare ta te hoê Ite e haere e farerei! E faaroo te mau taata o e rave rahi o taua mau tuhaa fenua ra i te parau no nia i te Basileia i te mau avae atoa. I roto atoa i te mau fenua aita te feia poro i rahi i reira, e horoa-pinepine-hia te faaiteraa i roto i te mau oire. I Séoul (Repubilita no Korea), te poro nei te feia poro i te mau pae mahana atoa i roto i te tahi mau tuhaa fenua. I te mea hoi e te tapao mai nei tatou i te hoê maraaraa i te pae no te numera e te rahi noa ˈtura te mau Ite i te rave i te taviniraa pionie tauturu e pionie tamau, e pinepine atura ïa tatou i te haere e farerei i to tatou mau taata-tupu. E faatupu anei te reira i te mau fifi?

12 E tia ia tatou ia farii e e mau fifi te farereihia i roto i te tahi mau fenua, no te mau Ite no Iehova e no te feia ta ratou e haere atura e farerei. E tia atoa ia tatou ia amui mai i roto i taua mau fifi nei te oreraa te taata o te rahi noa ˈtura hoi, e tâuˈa mai, i roto e rave rahi mau fenua. No reira, a rahi noa ˈtu ai tatou, e faaiti rii mǎrû mai anei ïa tatou i ta tatou ohipa maitai roa? E faaoti anei ïa tatou e ua oti ta tatou ohipa e ua oti i te ‘imihia’ e tatou te mau taata atoa tei ineine i te farii i te parau e i te riro mai ei pǐpǐ? Ua rohirohi anei outou, aore ra ua haaparuparu mai anei outou, i te haere e farerei i taua mau taata noa nei â o te ore e tâuˈa mai? Eaha hoi ta tatou e nehenehe e rave ia vai itoito noa tatou i roto i te pororaa?

Ei manaˈo maitai noa to tatou e tia ˈi

13, 14. a) Nafea tatou ia hiˈo i te huru tupuraa ta tatou e farerei nei i roto i te mau tuhaa fenua ta tatou e poro pinepine nei? b) No te aha tatou e ore ai e vaiiho ia tatou ia haaparuparuhia e te feia o te “ore e tâuˈa mai” i te parau no nia i te Basileia? c) Nafea tatou e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o te mau aposetolo ia riri mai vetahi pae ia tatou?

13 Te ravea matamua, tei te huru ïa ta tatou e faaite atu ma to tatou tiaraa Ite no Iehova. A tahi, mea faufaa roa ia hiˈo noa tatou i te mau mea ma te manaˈo maitai. Mea papu maitai e ia tapae ta tatou ohipa i nia i to ˈna faito hopea, e pinepine roa ˈtu â tatou i te poro i roto i te mau tabura fenua no te rahi hoi te faito o te mau taata poro ia faaauhia i te taatoaraa o te huiraatira. Inaha, aita anei tatou i pure e ia tupu mau iho â mai te reira te huru (Tesalonia 2, 3:1)? E tia hoi te mea ta tatou e ite ra i teie nei, ia faaoaoa ia tatou e ia haapapu ia tatou e ua tapae tatou i te faito hopea o te ohipa faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ. Ua poro-mau-hia te Basileia i te porohia, mai ta Iesu i tohu mai. E noa ˈtu e eita te taata e hinaaro e ‘faaroo mai i ta tatou mau parau’, e nehenehe ta tatou ohipa pororaa e faaara ia ratou. Ia haamanaˈo na tatou e hau atu i te haereraa e faariro i te mau taata ei pǐpǐ, te poro nei tatou i te parau apî maitai “[ei faaiteraa]”. — Mataio 10:14; 24:14.

14 Hau atu, ia papu mau na ia tatou e te rahi noa ˈtura te taata teie e ore e farii nei i te parau no nia i te Basileia a fatata noa mai ai te hopea. Mea maramarama maitai te mau parau tohu, e te haapapu maira te aamu no nia i te taviniraa ta Iesu raua o Paulo i faatupu e “e ore [vetahi pae] e ite” e “etaeta” hoi to ratou mafatu. I to tatou nei tau, e tia ˈtura ïa ia tatou ia haapao maitai ia ore tatou ia riro ei mau taata “[o te ore e tâuˈa]” i ta tatou ohipa. E tia ia poro “noâ”, noa ˈtu i te mau taata o te ore roa ˈtu e tâuˈa mai (Isaia 6:9-11; Mataio 13:14, 15; Maseli 10:21). Parau mau, ei huru itoito hoi to tatou e tia ˈi, ia haere atu tatou e farerei i te taata mea riri roa na ratou ia ite mai ia tatou. Eiaha roa ˈtu râ te huru o te mau taata o te tahi tuhaa fenua ia aratai ia tatou ia manaˈo e e tia ia tatou ia faaea i te parau! Eiaha roa ˈtu, ia pure râ tatou mai te mau aposetolo, noa ˈtu e eita vetahi pae e au mai aore ra e patoi mai ratou, e te reira tae roa ˈtu i te taime te pororaa e hope ai. — Ohipa 4:18-20, 24-31.

15. Eaha te faaitoitoraa e vai ra i roto i te Galatia 6:9, e nafea te reira e tano ai i nia i ta tatou huru hiˈoraa i te ohipa ra oia te haereraa e farerei i to tatou mau taata-tupu no te faaite atu ia ratou i te parau apî maitai?

15 Inaha hoi, e piti anaˈe huru taata ta tatou e farerei noa ˈtu eaha te vahi ta tatou e poro: te feia e anaanatae mai e te feia o te ore e anaanatae mai. E tia ˈtura hoi ia tatou ia tamau â i te faatupu i te ohipa ‘imiraa i te taata e au’. Tei roto taua ohipa ra i te mau ohipa maitatai e rave rahi ta tatou e faatupu ma to tatou tiaraa kerisetiano ei haapapuraa i to tatou here e to tatou haapao maitai ia Iehova. “E eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.” (Galatia 6:9). I te mea hoi e te fatata ˈtura tatou i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei, e ere atura ïa te taime i teie nei no te rohirohi i te haere e farerei i to tatou mau taata-tupu no te faaite atu ia ratou i te parau no nia i te parau apî maitai o te Basileia. Aitâ o Iehova i parau atura e ua hope te ohipa pororaa.

No te aha hoi tatou ‘e tamau ai i te faaite i te parau’?

16. a) Eaha te mau ohipa e nehenehe e taui i te huru o te mau taata i mua i ta tatou poroi? b) Eaha te hiˈoraa ta outou e nehenehe e faahiti ei faataaraa mai i taua huru tauiraa ra i roto i ta outou tuhaa fenua?

16 E ohie roa atoa tatou i te tapea i te hoê feruriraa maitai ia haamanaˈo tatou e maoti to tatou itoito i roto i te pororaa i te Basileia, te faaite ra ïa tatou i to tatou haapao maitai ia Iehova. Eiaha atoa ia moehia ia tatou e e tauiui noa te mau tabura fenua. E taui vetahi mau taata i to ratou vahi faaearaa e e taui atoa hoi te huru o te tahi pae. Peneiaˈe aita ratou i anaanatae mai i te taime hopea tatou i haere atu ai e farerei ia ratou, e nehenehe râ te ereraahia i te ohipa, ia pohe te hoê tei herehia, te hoê tauiraa faufaa mau i roto i te aroraa i rotopu i na puai rahi e piti, te hoê maˈi ino roa — taua mau mea atoa nei e te tahi atu, e faaitoito ia ratou ia faaroo mai ia tatou ia haere faahou atu tatou e farerei ia ratou. Area vetahi ra, ia ite ratou e ua riro mai te hoê hoa aore ra te hoê melo o to ratou fetii ei Ite no Iehova, e hinaaro atura ïa ratou e aparau e o tatou nei ia nehenehe ratou ia ite e na te aha i faatupu i taua tauiraa ra.

17. I teie nei, eaha te huru o vetahi i mua i te parau no nia i te Basileia? A horoa mai na i te tahi mau hiˈoraa i farereihia e outou iho.

17 Ia haamanaˈo atoa tatou e te feia i tapae i te faito matahiti paari i teie mau matahiti i mairi aˈenei, ua faatupu ratou i teie nei i te hoê utuafare, mea faufaa roa ˈtura hoi no ratou te oraraa nei e teie e uiui nei i te tahi mau uiraa o ta te Parau anaˈe ra a te Atua e nehenehe e pahono. No reira i te hoê mahana, ua titau aˈera te hoê metua vahine apî e piti nau Ite ia tomo mai i roto i to ˈna fare e ua na ô atura ia raua e: ‘I to ˈu vai-tamarii-rii-raa ra, aita vau i ite e no te aha râ to ˈu metua vahine e ore ai e farii i te mau Ite e e parau atu ai e e ere na ˈna i te mea anaanatae i ta ratou parau, inaha te hinaaro noa ˈtura hoi outou e parau mai no nia i te Bibilia. Ua na ô aˈera hoi au e ia paari au e ia oti vau i te faaipoipo, e farii au i te mau Ite no Iehova ia faataa mai ratou ia ˈu i te parau no nia i te Bibilia.’

18. Nafea te mau ohipa i te pae faaroo ia haaputapû i te mau taata o te tuhaa fenua ta tatou e poro ra e e haapii ra?

18 Ua tapao anei outou e vetahi mau taata tei ore i farii e paraparau mai ia tatou a hia ˈtura matahiti i teie nei e tei manaˈo hoi e ua “ora” ratou, te ui mai nei ratou i teie nei i te tahi mau uiraa papu maitai? Eaha hoi te tumu? Ua taui ta ratou mau tiaturiraa i te pae faaroo. Te parau nei ratou e ua huru ê roa ratou i te mau mea mai te haerea tia ore, te mau ohipa politita e te haamauˈaraa te Ekalesia i te moni ta te mau taata poro matau-maitai-hia e o ta ratou hoi i tiaturi na i mutaa ihora. Parau mau, e rahi noa ˈtu â taua huru haerea nei i te itehia a ino noa ˈtu ai te mau huru tupuraa i roto ia Babulonia Rahi e tae noa ˈtu te taime oia e haamouhia ˈi. — Apokalupo 18:1-8.

19, 20. Na te aha e haapapu maira e eiaha roa ˈtu tatou e fiu i te haere e farerei pinepine i te mau taata e ore e farii i te parau?

19 Noa ˈtu e eaha, eiaha roa ˈtu tatou e haaparuparu ia ore noa ˈtu te rahiraa o te taata ia tâuˈa mai. I muri aˈe i to tatou haereraa ˈtu e farerei ia ratou, eita e ore ratou i te feruri maitai i nia i te mea ta tatou i parau atu ia ratou. I te hoê mahana, ei hiˈoraa, ua parau papu atura te hoê vahine no te fenua Canada i na Ite e piti i haere mai e patoto i to ˈna uputa e e ere roa ˈtu na ˈna i te mea anaanatae i ta raua haapaoraa. I muri iho, ua haamanaˈo faahou aˈera oia i ta raua mau parau e ua hinaaro aˈera hoi e farerei faahou i na Ite e piti ia nehenehe raua e pahono mai i ta ˈna mau uiraa. Ua rave aˈera hoi oia i to ˈna pereoo e ua maimi haere aˈera ia raua i roto i to ˈna mataeinaa, aita aˈera râ hoi raua i iteahia ia ˈna. Ua faarue anei oia? Aita, ua haere râ oia e farerei i te hoê hoa vahine to ˈna e ani atu e aita anei raua i haere mai i to ˈna fare? Ua pahono maira hoi taua vahine ra e aita, e ua na ô maira râ e e Ite no Iehova te hoê o to ˈna mau hoa e e ani oia ia ˈna e haere mai e farerei ia ˈna. E rave rahi atura hoi mau aparauraa i tupu i rotopu ia raua e ua titau aˈera oia i te tahi mau hoa, mau taata tapiri mai, mau metua e mau hoa ohipa. I te tahi taime, ua taea-roa-hia 15 taata e haaputuputu mai i ǒ na; ua tufa taua Ite nei i roto i taua utuafare ra e 430 buka e Bibilia e tae noa ˈtu e 2 015 vea.

20 Mea anaanatae roa na te rahiraa o te taata i ta tatou mau farereiraa ia ratou. I roto i te hoê rata i faataehia ˈtu i te hoê amaa a te Taiete Watch Tower, teie ta te hoê vahine i papai: “Mauruuru, i te mea e te haapao maitai ra outou i to outou mau hoa i te faaroo ra. Mauruuru no to outou mau tere i ǒ matou nei (...) e no te here o te Fatu ta outou e hopoi nei na to outou mau taata-tupu. Te haamaitai rahi nei hoi taua ohipa iti nei i te tahi pae (...). Noa ˈtu te ino o vetahi pae, eita te tahi pae e tâuˈa mai, e te farii maitai o vetahi, (...) e mau maitai te noaa mai ia farii maitai i te hoê taata e haere maira e faahaamanaˈo ia outou i te mau mea i te pae varua. Ia manaˈo vau, mea maitai roa ia faahiti i te parau no nia i te Fatu.” I roto i te tahi atu rata, ua ani maira te hoê taata ‘eiaha e faarue i te taata’, noa ˈtu eaha to ratou huru. “E eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.” (Galatia 6:9). E ohipa fariihia e te haamaitai-atoa-hia e Iehova, te ohipa pororaa. Ia apiti atu tatou i roto i taua ohipa ra, te faaite ra ïa tatou i to tatou here ia ˈna e i to tatou taata-tupu (Mataio 22:37-39). E faatupu anaˈe na ïa i te reira e tae roa ˈtu i te hopea. — Hiˈo Philipi 1:6.

21. a) No te aha, i roto i te tahi faito, te mau tuhaa fenua e poro-pinepine-hia nei, e riro ai ei fifi? b) E paraparau tatou no nia i te aha i roto i te tumu parau i mua nei?

21 E tia ia tatou ia farii e e ere noa no te huru o te taata e fifi ai tatou i te haere e farerei pinepine i te mau taata o ta tatou tabura fenua. I te tahi taime, o tatou iho hoi te tumu. E haere anei tatou ma te mau manaˈo tano ore, i te na ôraa e ua matau tatou pauroa i te mau taata e ua ite ê na tatou e nafea mai ratou? E ohipa taua huru feruriraa nei i nia i to tatou huru e, oia i nia i te tomatomaraa o to tatou reo e te huru o to tatou hohoˈa mata. E faaohipa noa anei tatou i taua mau huru raveraa noa nei â, i taua mau parau noa nei â, a hia ˈtura matahiti i teie nei? I te mea hoi e tauiui te tuhaa fenua, e riro paha e te mau faaiteraa parau aravihi i mutaa ihora i te ore e haaputapû faahou i te tahi mau taata tei ‘au’ i te parau apî maitai. Peneiaˈe, e tia ia tatou ia taui i ta tatou huru paraparau e ia taui i to tatou hiˈoraa no nia i ta tatou taviniraa. I roto i te tumu parau i mua nei, e tuatapapa ïa tatou i te mea ta tatou e nehenehe e rave ‘ia ore tatou ia rohirohi, ia ooti râ i te tau mau ra’.

A faataa mai na...

◻ No te aha tatou e ore roa ˈi e ‘rohirohi’ i te faaite i te parau apî maitai i to tatou taata-tupu?

◻ Na vai i faaue mai ia tatou e haere e faariro i te mau taata ei pǐpǐ mai ta tatou e na reira nei, e eaha te mau tuhaa faufaa roa o taua huru raveraa nei?

◻ Eaha te huru tupuraa ta tatou e farerei nei i roto e rave rahi mau tuhaa fenua, e na te aha e nehenehe e tauturu ia tatou ia farii i te reira ma te hoê huru feruriraa maitai?

◻ No te aha tatou e ‘tamau ai i te faaite’ i te parau apî maitai “aita e mahana tuua”?

[Tumu parau tarenihia i te api 23]

EITA TATOU ‘E ROHIROHI’ I TE PORO I TE BASILEIA IA ORE IA MOEHIA IA TATOU...

◻ na vai i horoa mai na tatou i taua ohipa ra e i parau mai nafea tatou ia rave i te reira.

◻ e ua haamaitai Iehova i te ohipa ta tatou i rave ê na i roto i te ao taatoa nei.

◻ ia tapea i te huru feruriraa maitai noa ˈtu “eita te mau taata e tâuˈa” mai.

◻ ia pure no te ‘tamau â i te faaite’ i te parau mai ta te mau aposetolo i na reira.

    Papai reo Tahiti (1985-2027)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono