-
Ta te mahana o Iehova e faaite maiTe Pare Tiairaa 2010 | 1 no Tiurai
-
-
2 Ua papai te aposetolo Petero: “E tae mai . . . te mahana o te Fatu mai te eiâ i te rui ra; e pee ê atu ai teie nei raˈi ma te haruru rahi, e mou hoi te mau mea rii tumu i te veavea rahi, e te fenua hoi e te mau ohipa i nia iho, e [“itehia,” MN] ïa.” (Pet. 2, 3:10) Eaha “teie nei raˈi” e “te fenua” i ǒ nei? Eaha “te mau mea rii tumu” e mou? E eaha te manaˈo o Petero e ‘e itehia te fenua e te mau ohipa i nia iho’? E tauturu te iteraa i te pahonoraa o teie mau uiraa ia tatou ia ineine no te mau mea riaria e fatata i te tupu.
Teie nei raˈi e te fenua e mou
3. Eaha “teie nei raˈi” o te Petero 2, 3:10, e e nafea te reira e pee ê atu ai?
3 Ia faaohipa taipe te Bibilia i te parau “raˈi,” e pinepine no te mau puai faatere ïa tei nia ˈˈe i to ratou mau taata. (Isa. 14:13, 14; Apo. 21:1, 2) Te faahohoˈa ra ‘teie nei raˈi o te pee ê atu’ i te faatereraa a te taata i te totaiete paieti ore. E pee ê atu te reira “ma te haruru rahi,” aore ra “ma te atutu rahi” ia au i te tahi atu Bibilia, te auraa ïa e e mou taue teie nei raˈi.
4. Eaha “te fenua,” e e nafea te reira e haamouhia ˈi?
4 Te faahohoˈa ra “te fenua” i te huitaata tei atea ê i te Atua. I vai na taua mau taata ra i te tau o Noa e ua ninahia e te diluvi i te faaueraa a te Atua. “Te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore.” (Pet. 2, 3:7) Ua nina te diluvi i te feia paieti ore atoa i te hoê noa taime, area te haamouraa i mua nei, e tupu riirii ïa i te roaraa o “te ati rahi.” (Apo. 7:14) I te omuaraa o taua ati rahi ra, e turai te Atua i te mau tia poritita o teie nei ao ia haamou ia “Babulonia Rahi,” no to ˈna riri i tera vahine faaturi i te pae faaroo. (Apo. 17:5, 16; 18:8) E i te pae hopea o te ati rahi, e haamou Iehova i te toea o te ao a Satani i te tamaˈi o Aramagedo.—Apo. 16:14, 16; 19:19-21.
“E mou . . . te mau mea rii tumu”
5. Eaha te mau mea rii tumu taipe?
5 Eaha ‘te mau mea rii tumu e mou’ ta Petero i faahiti? O te mau mea matamua ïa o te faataa ra i te mau huru, haerea, huru raveraa, e fa a teie nei ao paieti ore. Oia atoa ïa ‘te varua o teie nei ao’ o te ‘ohipa puai nei i roto i te feia faaroo ore.’ (Kor. 1, 2:12; a taio i te Ephesia 2:1-3.) Te haaviivii nei tera varua, aore ra “reva,” i te ao a Satani. Te turai nei i te taata ia manaˈo, opua, parau, e ohipa ia au i te huru feruriraa o Satani, ‘te arii mana teoteo e te ahaaha o te reva nei.’
6. E nafea te taata e faaite ai i te varua o teie nei ao?
6 No reira, ma te ite aore ra ite ore, e vaiiho noa te feia tei peehia i te varua o teie nei ao ia Satani ia haamatau i to ratou feruriraa e aau i to ˈna manaˈo e haerea. Ei faahopearaa, e rave ratou mai ta ratou e opua ma te ore e tâuˈa i te hinaaro o te Atua. E ohipa ratou ma te teoteo e te miimii, e orure hau i te mana faatere, e e rave i ‘te hinaaro tia ore o te tino e o te mata.’—A taio i te Ioane 1, 2:15-17.a
7. No te aha tatou e ‘tiai ai i to tatou aau’?
7 Mea faufaa roa ïa ia ‘tiai i to tatou aau’ ma te faaohipa i te paari no ǒ mai i te Atua ia maiti tatou i te hoa, te buka, te faaanaanataeraa, e te afata poroi Web i nia i te Internet! (Mas. 4:23) Ua papai te aposetolo Paulo: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia.” (Kol. 2:8) Mea ru atu â teie faaueraa a piri mai ai te mahana o Iehova, a tahe roa ˈi “te mau mea rii tumu” a te ao a Satani i “te veavea rahi” o te riri o te Atua. Te haamanaˈo maira te reira i te Malaki 4:1: “Te fatata maira te mahana mai te umu ra i te amaraa; e te feia atoa i teoteo ra, e te feia atoa i rave i te parau ino ra, e riro ïa ei aihere ra; e ama ratou ia tae i taua mahana ra.”
‘E itehia te fenua e te mau ohipa i nia iho’
8. E nafea te fenua e te mau ohipa i nia iho e ‘itehia ˈi’?
8 Eaha te manaˈo o Petero i to ˈna papairaa e ‘e itehia te fenua e te mau ohipa i nia iho’? I te roaraa o te ati rahi, e faaite Iehova i te huru mau o te ao a Satani tei patoi ia ˈNa e to ˈNa Basileia. E tano ïa ia haamouhia te reira. Te tohu ra te Isaia 26:21 i tera tau: “Te haere maira Iehova mai to ˈna ra vahi, e faautua i to te fenua nei i ta ratou hara: e na te fenua e faaite mai i te toto i manii i nia ia ˈna ra, e ore hoi oia e tapoˈi faahou i to ˈna mau taata taparahihia.”
9. (a) Ia haapae tatou i te aha, e no te aha? (b) E faahotu tatou i te aha, e no te aha?
9 I te roaraa o te mahana o Iehova, e faaite te feia tei faaau i teie nei ao e to ˈna varua ino i to ratou huru mau, ma te taparahi roa te tahi i te tahi. E au ra e te haamatau ra e rave rau huru faaanaanataeraa haavî uˈana au-roa-hia i teie mahana i te feruriraa o te taata e rave rahi no te taime e ‘maraa ˈi te rima o te taata i nia i tana taua.’ (Zek. 14:13) Mea faufaa roa ïa ia haapae tatou i te mau mea atoa, mai te mau hohoˈa taviri, buka, hauti video, e te vai ra ˈtu â, o te faatupu i roto ia tatou i te mau huru ta te Atua e riri, mai te teoteo e te au rahi i te haavîraa uˈana! (Sam. 2, 22:28; Sal. 11:5) E faahotu râ tatou i te mau huru maitatai a te varua moˈa o te Atua, o te tauturu ia tatou ia ora ˈtu i te veavea rahi o te riri o Iehova.—Gal. 5:22, 23.
-
-
Ta te mahana o Iehova e faaite maiTe Pare Tiairaa 2010 | 1 no Tiurai
-
-
A faaineine no te mahana rahi o Iehova
12. No te aha teie nei ao e hitimahuta ˈi ia tae mai te mahana o Iehova?
12 Ua tohu Paulo raua Petero e e tae mai te mahana o Iehova ‘mai te eiâ,’ ma te huna e te manaˈo-ore-hia. (A taio i te Tesalonia 1, 5:1, 2.) E maere atoa te mau Kerisetiano mau, e tiai ra i tera mahana, i te tupu-taue-raa o te reira. (Mat. 24:44) E hitimahuta roa ˈtu â râ to teie nei ao. Ua papai Paulo: “E parau hoi te taata [tei atea ê ia Iehova] e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.”—Tes. 1, 5:3.
-