VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • Te haamataraa o te hoê mahana faufaa roa
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
    • Pene 105

      Te haamataraa o te hoê mahana faufaa roa

      I TO Iesu faarueraa mai i Ierusalema i te po monire, ua hoˈi atu oia i Betania i te pae hitia o te râ o te Mouˈa i Oliveta. Ua hope e piti mahana o ta ˈna taviniraa hopea i Ierusalema. E mea papu e ua haere faahou o Iesu e taoto i ǒ to ˈna hoa ra o Lazaro. Mai to ˈna taeraa mai mai Ieriko mai i te mahana pae, o te maharaa ïa o te po o to ˈna parahiraa i Betania.

      I teie nei, i te poipoi roa o te mahana piti 11 no Nisana, ua haere faahou o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ na nia i te purumu. E mahana faufaa rahi teie i roto i te taviniraa a Iesu, o te mahana ohipa roa ˈˈe hoi. E o te mahana hopea atoa o ta ˈna taviniraa i mua i te taata hou oia e haavahia ˈi e e taparahihia ˈi.

      Ua rave faahou o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i taua eˈa râ na te Mouˈa i Oliveta ra no te haere atu i Ierusalema. I te hiti purumu mai Betania atu, ua ite aˈera o Petero i te raau ta Iesu i faaino i te poipoi na mua ˈtu. Ua na ô atura: “E Rabi, inaha te suke ta oe i faaino ra, ua maehe roa.”

      Eaha râ o Iesu i haapohe ai i taua raau ra? Ua faaite oia i te tumu ma te parau e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e faaroo turori ore to outou, e ere tei ravehia i teie nei suke anaˈe ra ta outou e rave, ia parau noa ˈtu râ outou i teie nei mouˈa [te Mouˈa i Oliveta i reira ratou i te tia-noa-raa], Ia pee oe e ia taorahia i raro i te tai; e tia ïa. E te mau mea atoa ta outou e ani ma te faaroo, ia pure e noaa ïa ia outou.”

      I to ˈna faaoriorioraa i taua raau ra, ua horoa o Iesu na ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê haapiiraa no nia i te faufaaraa no ratou ia faaroo i te Atua. Ua parau atu hoi oia e: “Te mau mea atoa ta outou e ani ia pure ra, a manaˈo ai, e noaa taua mau mea ra, e noaa ïa ia outou.” Auê ïa haapiiraa faufaa mau te tia ia ratou ia tamau maite, no te faaruru iho â râ i te mau tamataraa rahi e fatata maira! Te vai nei râ te tahi atu tuatiraa i rotopu i te oriorioraa o taua raau suke ra e te huru maitai o te faaroo ra.

      Mai taua tumu suke ra, e hiˈoraa haavarevare atoa to te nunaa no Iseraela. Noa ˈtu e ua fanaˈo teie nunaa i te tahi faufaa e te Atua, e ia hiˈohia oia ra, e au ra e te auraro ra oia i ta ˈna mau ture, ua itehia râ e te erehia ra oia i te faaroo e aita oia i faahotu i te maa maitai. No te mea e ua erehia oia i te faaroo, te patoi atura oia i te Tamaiti iho a te Atua! E, na roto i te faaoriorioraa i te tumu suke, ua faaite mai o Iesu na roto i te hoê hohoˈa i te ohipa e tupu a muri aˈe no teie nunaa hotu ore e te faaroo ore.

      I muri noa ˈˈe, ua tomo atura o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i Ierusalema, e ia au i te peu matauhia, ua haere atura ratou i te hiero, i reira to Iesu haamataraa i te haapii. Ua haere maira te mau tahuˈa rarahi e te feia paari o te nunaa, eita e ore e te haamanaˈo noa ra ratou i te ohipa ta Iesu i rave i nia i te feia hoo taoˈa i te mahana na mua ˈtu, e tamata ia ˈna: “O vai te tumu i teie nei mau mea ta oe e rave nei? e na vai i horoa mai i teie nei mana ia oe?”

      Ua pahono atura Iesu e: “E ui atoa vau ia outou i ta ˈu, e ia faˈi mai outou ra, e faˈi atoa ˈtu vau ia outou i te tumu i ta ˈu nei mau mea e rave nei. Nohea te bapetizo a Ioane? no te raˈi mai anei; e na te taata anei?”

      Ua uiui ihora te mau tahuˈa e te feia paari ratou ratou iho no nia i te parau o ta ratou e pahono atu ia Iesu. “Ia parau tatou, No te raˈi mai, e riro oia i te parau mai e, Eaha ihora outou i ore i faaroo atu ai ia ˈna? Ia parau râ tatou, Na te taata, te mǎtaˈu nei hoi tatou i te taata, te parau nei hoi te taata atoa e, e peropheta mau Ioane.”

      Aita hoi te mau raatira i taa e nafea ia pahono atu. No reira ratou i parau ai ia Iesu e: “Aore matou i ite.”

      I to ˈna aˈe pae, ua parau atura o Iesu e: “E ore atoa vau e faaite atu ia outou i te tumu i rave ai au i teie nei mau mea.” Mataio 21:19-27; Mareko 11:19-33; Luka 20:1-8.

      ▪ No te aha te mahana piti 11 no Nisana i taa ê ai?

      ▪ Eaha te mau haapiiraa ta Iesu e horoa ra i to ˈna faaoriorioraa i te tumu suke?

      ▪ Mea nafea to Iesu pahonoraa i te feia i ani mai e nohea mai to ˈna mana i te raveraa i taua mau mea ra?

  • Ua faaite-tahaa-hia na roto i te mau parabole o te ô vine
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
    • Pene 106

      Ua faaite-tahaa-hia na roto i te mau parabole o te ô vine

      TEI te hiero o Iesu. No faahaama noa maira oia i te mau raatira haapaoraa o tei hinaaro e ite e nohea mai to ˈna mana no te rave i te mau mea. Aitâ to ratou aehuehu i pee atura, ui faahou mai nei o Iesu e: “Eaha ra to outou manaˈo?” E, na roto i te hoê parabole, ua faaite aˈera oia ia ratou e eaha mau na to ratou huru.

      Ua faatia ˈtura o Iesu e: “I te hoê taata toopiti a ˈna pue tamarii tamaroa; ua haere atura oia i te matahiapo, na ô atura, E tau tamaiti, haere oe e rave i te ohipa i roto i tau ô vine ra aauanei. Ua parau maira oia, na ô maira, E ore au e tae, e muri aˈera tatarahapa ihora, haere atura. Ua haere atura oia, e ua na reira atoa ˈtura i te parauraa ˈtu i te teina. Ua parau maira oia, na ô maira, E, aita râ i tae. O vai to raua i haapao i te hinaaro o to raua metua ra?”

      “O te matahiapo ra,” o ta te feia e patoi ra ia ˈna i pahono.

      Ua tatara ihora Iesu ia ratou e: “E parau mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, o te mau telona, e te mau vahine faaturi tei reva na i te basileia o te Atua, ia outou.” Inaha, i te omuaraa, ua patoi te mau telona e te mau vahine faaturi i te tavini i te Atua. Teie râ, mai te tamaiti matahiapo, ua tatarahapa aˈera ratou e ua tavini ihora ia ˈna. Area te mau raatira haapaoraa ra, mai te tahi atu tamaiti, ua faˈi ïa ratou e te tavini ra ratou i te Atua, teie râ, mai ta Iesu i parau: “I haere mai hoi Ioane [Bapetizo] i ǒ outou nei ma te parau-tia, e aore outou i faaroo ia ˈna; ua faaroo râ te mau telona e te mau vahine faaturi ia ˈna: outou ra, ite noâ outou i te reira, aita roâ outou i tatarahapa a faaroo atu ai ia ˈna.”

      I muri aˈe, ua faaite atura o Iesu e, te hape o taua mau raatira haapaoraa ra, e ere noa ïa te oreraa e tavini i te Atua. Tera râ, e feia iino mau ratou. Ua faatia faahou aˈera o Iesu e: “Ua ô ihora te hoê taata fare i te ô vine, haaati atura i te aua, hamani ihora i te neneiraa vine i roto, faatia ihora i te fare tiai, tuu atura i te feia faaapu, haere atura i te fenua ê: e fatata aˈera te tau vine, ua tono atura oia i ta ˈna mau tavini i te feia faaapu ra, i te maa o taua ô vine ra. Ua haru ihora râ ratou i taua mau tavini no ˈna ra, papai ihora i te tahi, pehi ihora i te tahi i te ofai, taparahi pohe roa ihora hoi i te tahi. Ua tono atura oia i te tahi mau tavini â, e rahi ïa i tei mutaa iho, e ua na reira atoâ ratou ia ratou.”

      Te mau “tavini,” o te mau peropheta ïa ta te “taata fare,” o te Atua ra o Iehova, i tono atu i te “feia faaapu” o ta ˈna “ô vine.” Taua feia faaapu ra, o te mau tia rarahi no te nunaa Iseraela, ta te Bibilia e faataa ra mai te “ô vine” a te Atua.

      I te mea e ua rave ino e ua taparahi pohe roa “te feia faaapu” i te mau “tavini,” ua faataa aˈera Iesu e: “E te hopea ihora, ua tono atura [te fatu o te ô vine] i ta ˈna tamaiti ia ratou, na ô aˈera, e riro ratou i te faaturatura mai i tau tamaiti. Ia hiˈo mai râ te feia faaapu i te tamaiti, ua na ô aˈera ratou ratou iho, O te taata aiˈa teie; tatou e taparahi, a tapea ˈi tatou i ta ˈna fenua. Ua haru maira ratou ia ˈna, hopara ˈtura i rapae au i taua ô vine ra, taparahi pohe roa ˈtura ia ˈna.”

      I teie nei, ma te parau atu i te mau raatira haapaoraa, ua ani atura Iesu e: “E ia haere mai te fatu na ˈna taua ô vine ra, eaha maira oia i taua feia faaapu ra?”

      E ua pahono maira ratou e: “E taparahi pohe roa ïa oia i te reira mau taata iino i te pohe rahi ino, a tuu atu ai i te ô vine i te tahi mau faaapu ê, o te hopoi mai i te maa na ˈna i te tau mau ra.”

      Ma te ore e ite, ua faatae taua mau raatira haapaoraa ra i te utua i nia ia ratou iho, inaha tei roto atoa ratou i te “feia faaapu” Iseraela o te “ô vine” a Iehova ra, te nunaa no Iseraela. Te hotu ta Iehova e titau ra i taua feia faaapu ra, o te faaroo ïa i ta ˈna Tamaiti, te Mesia mau. I te mea e aita ratou i faahotu i taua maa ra, ua faaara ˈtura Iesu ia ratou e: “Aitâ outou i taio i roto i te parau i papaihia ra e [i roto i te Salamo 118:22, 23], O te ofai i faaruehia e te feia patu fare ra, o tei faarirohia ïa ei ofai tiavâ? Na Iehova teie i rave e te hiˈo atu nei tatou ma te popou. E teie nei, e parau atu vau ia outou, E hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero ra. E o te hiˈa i nia iho i taua ofai nei, e paruparu ïa; area te mairihia e taua ofai nei, e huˈahuˈa roa ïa.”

      Ua taa i te mau papai parau e te mau tahuˈa rarahi i teie nei e te parau nei o Iesu no nia ia ratou, e ua hinaaro aˈera ratou e haapohe ia ˈna, te “taata aiˈa” tia. No reira, e faaerehia ratou na nia i to ratou tiaraa nunaa i te haamaitairaa e riro ei mau arii i roto i te Basileia o te Atua, e e faatupuhia te hoê nunaa apî o te ‘feia faaapu ô vine’, o te faahotu i te maa maitai.

      I te mea e ua mǎtaˈu te mau raatira haapaoraa i te tiaa taata, o te faariro ra ia Iesu ei peropheta, aita ˈtura ratou i tamata i te tapahira ia ˈna i taua taime ra. Mataio 21:28-46; Mareko 12:1-12; Luka 20:9-19; Isaia 5:1-7.

      ▪ O vai ta na tamarii e piti o te parabole matamua a Iesu e faahohoˈa ra?

      ▪ I roto i te piti o te parabole, o vai tei faahohoˈahia e te “taata fare,” te “ô vine,” “te feia faaapu,” te mau “tavini,” e “te taata aiˈa”?

      ▪ Eaha te roohia i te ‘feia faaapu ô vine,’ e na vai e mono mai ia ratou?

  • Te parabole o te oroa faaipoiporaa
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
    • Pene 107

      Te parabole o te oroa faaipoiporaa

      NA ROTO e piti parabole, ua faaite tahaa o Iesu i te huru mau o te mau papai parau e te mau tahuˈa rarahi, e ua hinaaro aˈera ratou e taparahi ia ˈna. Aitâ râ ta Iesu parau ia ratou i oti atura. Ua faatia faahou atura oia i te tahi atu parabole, i te na ôraa ˈtu e:

      “E au te basileia o te ao i te hoê arii, o tei faatupu i te oroa faaipoiporaa na ta ˈna tamaiti. E ua tono atura i te mau tavini e tii i te feia i parauhia ra e haere mai i te oroa; e aita ratou i tae mai.”

      O te Atua ra o Iehova te Arii o tei faaineine i te oroa faaipoiporaa no ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. E riro mau iho â te vahine faaipoipo, oia hoi na 144 000 pǐpǐ faatavaihia, i te taatihia ia Iesu i nia i te raˈi. Te mau tavini a te Arii ra, o te mau ati Iseraela ïa, o tei fanaˈo i te ravea no te riro mai “ei basileia tahuˈa”, e ua ô mai hoi ratou i roto i te faufaa a te Ture i te matahiti 1513 hou to tatou nei tau. I taua taime ra, ua faataehia ˈtu na mua roa ˈˈe i te titauraa i te oroa faaipoiporaa ia ratou ra.

      Teie râ, aita te piiraa matamua i te feia i titau-manihini-hia i faataehia hou te tau haamârôraa raau o te matahiti 29 o to tatou nei tau, a haamata ˈi Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ (te mau tavini a te arii) i ta ratou ohipa pororaa i te Basileia. Teie râ, aita te mau Iseraela i te pae tino, o tei faaroo i teie piiraa tei haapurorohia e te mau tavini mai te matahiti 29 e tae atu i te matahiti 33, i farii e haere i taua titauraa ra. No reira, ua horoa ˈtura te Atua i te nunaa o te feia i titau-manihini-hia i te tahi atu ravea, mai ta Iesu e faatia ra:

      “Ua tono atura oia i te tahi mau tavini ê â, na ô atura. A tao atu i te feia i parauhia ra, Inaha, ua nahonaho tau amuraa, ua tiapaihia tau mau puaatoro e tau mau puaa faaamu, ua nahonaho roa; a haere mai i te oroa faaipoiporaa.” Ua haamata te piti o te piiraa e te piiraa hopea atoa hoi i te feia e titauhia, i te Penetekose o te matahiti 33, a niniihia mai ai te varua moˈa i nia i te mau pǐpǐ a Iesu. Ua faatae-noa-hia teie piiraa e tae roa ˈtu i te matahiti 36 o to tatou nei tau.

      Ua haafaufaa ore atoa râ te rahiraa o te mau ati Iseraela i taua piiraa nei. Te na ô ra o Iesu e: “Aita râ ratou i haapao mai, haere ê atura te tahi i ta ˈna ra aua, e te tahi i ta ˈna ra hooraa: haru maira te tahi pae i tana mau tavini ra, hamani ino maira; e taparahi pohe roa ihora.” Te na ô faahou ra o Iesu e: “Ia ite râ taua arii ra, riri roa ˈtura, tono atura i te mau taata tamaˈi no ˈna ra, taparahi pohe roa ˈtura i taua mau taparahi taata ra, tanina ˈtura i to ratou oire i te auahi.” O te ohipa ïa i tupu i te matahiti 70 o to tatou nei tau, i te taime a haamou-roa-hia ˈi o Ierusalema e to Roma, e a taparahihia ˈi taua feia hamani ino ra.

      Ua faataa atura Iesu i te ohipa i tupu i roto i taua area taime ra: “Ua parau atura [te arii] i tana mau tavini, Ua nahonaho te oroa faaipoiporaa nei, area te feia i parauhia ra, aore ïa i au. E teie nei, a haere i te mau eˈa rarahi ra, e te feia atoa i itea ˈtu ia outou ra, e tao atu e haere mai i te oroa faaipoiporaa.” Ua na reira ˈtura taua mau tavini ra, “î roa aˈera taua oroa faaipoiporaa ra i te manihini.”

      Ua haamata teie ohipa haaputuputuraa i te taata na te hiti purumu mai i rapaeau i te oire o te feia i titauhia, i te matahiti 36 o to tatou nei tau. O te raatira faehau roma ra o Korenelio e to ˈna utuafare, te feia matamua i rotopu i te feia peritome-ore-hia e ere i te ati Iuda, tei haaputuputuhia mai. Ua tamau noa teie haaputuputuraa i te feia e ere i te ati Iuda o tei mono hoi i te mau manihini matamua o tei patoi i te titauraa, e tae roa mai i te senekele 20.

      I roto i te roaraa o te senekele 20 to te piha no te oroa faaipoiporaa haamataraa i te î. Ua faatia maira o Iesu i te ohipa e tupu i muri iho: “E ia haere maira taua arii ra i roto e hiˈo i te manihini, ite ihora oia i te hoê taata, aita o ˈna e ahu faaipoiporaa; ua parau atura oia ia ˈna, E hoa, eaha oe i tae mai ai i ǒ nei aore e ahu faaipoiporaa? Aita ˈtura a ˈna e parau. Ua parau atura taua arii ra i te mau tavini, A ruuruu ia ˈna i te rima e te avae, a hopara ˈtu i rapae i roto i te pouri; tei reira te oto e te auauraa niho.”

      Te faahohoˈa ra te taata aita to ˈna ahu faaipoiporaa i te mau kerisetiano haavare o te amuiraa faaroo kerisetiano. Aita roa ˈtu te Atua i farii i teie mau taata mai te mau Iseraela mau i te pae varua. Aita roa te Atua i faatavai ia ratou i te varua moˈa ei feia aiˈa no te Basileia. E hurihia ïa ratou i rapaeau i roto i te pouri i reira ratou e haamouhia ˈi.

      Ua faaoti aˈera Iesu i ta ˈna parabole i te na ôraa e: “E rave rahi hoi tei parauhia, e iti râ tei maitihia.” Oia mau, e rave rahi i rotopu i te nunaa o Iseraela o tei titauhia ia riro mai ei mau melo no te vahine faaipoipo a te Mesia, teie râ, mea iti roa râ te mau ati Iseraela i te pae tino tei maitihia. Te rahiraa o te mau 144 000 manihini o te fanaˈo i te haamaitairaa i nia i te raˈi, e ere ïa ratou i te Iseraela i te pae tino. Mataio 22:1-14; Exodo 19:1-6; Apokalupo 14:1-3.

      ▪ O vai tei titau-manihini-hia i te oroa faaipoiporaa i te omuaraa ra, e afea ratou i te titauraahia?

      ▪ Afea te piiraa matamua i te faataeraahia ˈtu i te feia manihini, e o vai te mau tavini tei faaohipahia no te pii i teie titauraa?

      ▪ Afea te piti o te piiraa i te faataeraahia, e o vai tei titau-manihini-hia i te pae hopea?

      ▪ O vai ta te taata aita to ˈna ahu faaipoiporaa e faahohoˈa ra?

      ▪ O vai ma te mau manihini e rave rahi tei piihia, e o vai te feia iti tei maitihia?

  • Aita ratou i manuïa i te faahapa ia Iesu
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
    • Pene 108

      Aita ratou i manuïa i te faahapa ia Iesu

      NO TE mea e ua haapii o Iesu i roto i te hiero e ua faatia oia i mua i to ˈna mau enemi i te pae faaroo, e toru parabole o tei faaite tahaa i to ratou ino, ua riri roa ˈˈera te mau Pharisea e ua putuputu aˈera ratou no te tamata i te faahapa ia ˈna na roto i te tahi parau ia nehenehe ratou e haru ia ˈna. Ua faaineine aˈera ratou i te tahi opuaraa e ua tono atura i ta ratou mau pǐpǐ, e te tahi pǔpǔ feia apee ia Heroda, no te tamata i te faahapa ia ˈna.

      Ua parau aˈera teie mau taata e: “E Rabi, ua ite matou e, e taata parau mau oe, e te haapii nei oe i te parau a te Atua ma te tia, ma te hirahira ore i te taata atoa; aore hoi oe e haapao i te tino o te taata nei. E teie nei, e faaite mai oe ia matou i to oe manaˈo; E mea au anei i te ture ia hopoi i te moni aufau na Kaisara, e aore anei?”

      Aita o Iesu i vare i teie parau faatiatia. Ua taa ia ˈna e ia pahono oia: ‘Eita, eita e au i te ture aore ra eita e tia ia aufau i teie ture,’ e faahapahia oia i te orureraa i te hau ia Roma. Area ra, ia parau oia e: ‘E, e tia ia outou ia aufau i teie tute,’ e riri mai te mau ati Iuda, o tei au ore roa hoi i to ratou faatîtîraa ia Roma, ia ˈna. Ua pahono aturâ oia e: “Eaha outou i râmâ mai ai ia ˈu, e teie nei feia haavare? A faaite mai na i te moni aufau.”

      Ua afai maira ratou i te tahi e ua ui atura Iesu e: “No vai teie nei hohoˈa e te parau?”

      Ua pahono maira ratou e: “No Kaisara.”

      “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” I to ratou faarooraa i taua pahonoraa paari mau a Iesu ra, ua maere roa ihora teie mau taata, E ua faarue maira ia ˈna e haere atura.

      I to ratou iteraa e aita te mau Pharisea i manuïa i te faahapa ia Iesu, ua haafatata maira te mau Sadukea, e parau ra hoi e aita e tia-faahou-raa, ia ˈna e ua ani atura: “E Rabi, i parau mai Mose, Ia pohe te hoê taata aore e tamarii, e faaipoipo te teina i tana vahine ra, e faafanautama i te tamarii na te tuaana. Toohitu pue tamaroa i te fetii hoê i ǒ matou nei, faaipoipo ihora te matahiapo i te vahine, e pohe atura aore e tamarii, vaiiho ihora i ta ˈna vahine na te teina; i na reira atoa te teina, o te toopiti ïa, i na reira hoi te tootoru, e tae noa ˈtura i te toohitu. E te hopea ihora, pohe atoa ˈtura te vahine. E teie nei, ia tae i te tia-faahou-raa ra, ei vahine oia na teihea i taua toohitu ra? ua faaipoipo hoi ratou atoa ia ˈna.”

      Ei pahonoraa, ua na ô atura Iesu e: “E ere anei teie i te mea i hape ai outou, o to outou ite ore i te parau i papaihia ra, e te mana o te Atua? Ia tia faahou hoi te taata mai te pohe maira, e ore ïa e faaipoipo, e ore hoi e horoa e faaipoipo; e au râ ratou i reira i te mau melahi o te ao ra. Area te ora-faahou-raa o tei pohe ra, aitâ outou i taio i roto i te buka a Mose, e i parau mai te Atua ia ˈna i roto i te pu aihere ra e, O vau te Atua no Aberahama, e te Atua no Isaaka, e te Atua hoi no Iakoba? E ere te Atua i te Atua no te feia pohe, no te feia ora râ: e teie nei, e hape rahi to outou.”

      I reira atoa, ua maere roa te feia rahi roa i te pahonoraa a Iesu. Ua farii atoa hoi vetahi mau papai parau e: “E te orometua, e parau-tia rahi ta oe.”

      A ite ai te mau Pharisea e ua mamû roa te mau Sadukea i mua ia Iesu, ua haere maira ratou ia ˈna ra. No te tamata faahou ia ˈna, ua ui maira te hoê papai parau i rotopu ia ratou e: “E Rabi, teihea te parau rahi i roto i te ture?”

      Ua pahono atura Iesu: “Teie te parau rahi o te ture ra, E faaroo mai, e Iseraela e; O Iehova to tatou Atua, hoê hoi Iehova. E e hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa; o te parau teie i hau i mua. E mai te reira atoa te piti, E aroha ˈtu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na. Aita ˈtu â parau e hau i te reira.” Ua na ô faahou atura Iesu e: “Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei.”

      Ua parau maira te papai parau e: “Oia mau, e te orometua, e parau-tia ta oe i parau mai nei; hoê roa hoi Atua e aita ˈtu oia anaˈe ra. E te hinaaro atu ia ˈna ma te aau atoa, e ma te ite atoa, e ma te varua atoa, e ma te puai atoa, e te aroha i te taata-tupu mai to ˈna aroha ia ˈna ihora, e rahi ïa i tei hopoihia ia pau taatoa i te auahi, e te mau tusia atoa ra.”

      I to ˈna iteraa e ua pahono mai teie papai parau ma te maramarama, ua parau atura Iesu e: “Aore oe i atea ê atu i te basileia o te Atua ra.”

      A toru aˈenei mahana i teie nei—sabati, monire, e mahana piti—to Iesu haapiiraa i roto i te hiero. Ua faaroo mai te nunaa ia ˈna ma te au maitai, area te mau raatira haapaoraa ra, ua imi ratou i te ravea no te taparahi ia ˈna, aita râ ratou i manuïa. Mataio 22:15-40; Mareko 12:13-34; Luka 20:20-40.

      ▪ Eaha te opuaraa ta te mau Pharisea i faaineine no te faahapa ia Iesu, e eaha te ohipa e tupu ia parau atu oia e e aore ra eita?

      ▪ Mea nafea to Iesu faahaperaa i te mau tamataraa a te mau Sadukea no te faahapa ia ˈna?

      ▪ Eaha te tahi atu tamataraa ta te mau Pharisea i rave i nia ia Iesu, e eaha ˈtura te hopea?

      ▪ I roto i ta ˈna taviniraa hopea i Ierusalema, ehia mahana to Iesu haapiiraa i roto i te hiero, e eaha te faahopearaa?

  • Te faahapa nei Iesu i te feia e patoi maira ia ˈna
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
    • Pene 109

      Te faahapa nei Iesu i te feia e patoi maira ia ˈna

      NO TE mea ua faahaama roa o Iesu i te feia o te haapaoraa o tei patoi mai ia ˈna, ua taiâ ˈtura ratou i te uiui faahou ia ˈna. Na ˈna atura ïa i faataa i to ratou ite ore. Ua ani atura oia ia ratou: “Eaha to outou manaˈo i te Mesia ra? ei tamaiti oia na vai?”

      “Na Davida,” ta te mau Pharisea ïa i pahono mai.

      Noa ˈtu e aita o Iesu e patoi ra e o Davida iho â te tupuna o te Mesia i te pae tino, ua ani atura oia e: “Eaha hoi Davida o tei parau [i te Salamo 110] ma te [v]arua ra i parau ai ia ˈna e, e Fatu no ˈna? a na ô ai ra e, ua parau atura Iehova i tau Fatu: E parahi oe i tau rima atau nei, e ia faariro vau i to mau enemi ei taahiraa avae no oe? Ahiri Davida, i parau atu ia ˈna e, e Fatu, eaha ihora oia i riro ai ei tamaiti no ˈna?”

      Ua mamû noa ˈtura te mau Pharisea, i te mea e aita ratou i ite e o vai mau ra te Mesia, aore ra te taata i faatavaihia. E ere te Mesia i te hoê noa huaai taata no roto mai ia Davida, mai ta te mau Pharisea e manaˈo ra, teie râ, ua ora oia na mua ˈtu i nia i te raˈi e ua hau aˈe oia ia Davida, inaha, ua riro oia ei Fatu no ˈna ra.

      Ma te fariu ˈtu i nia i te feia rahi roa e ta ˈna mau pǐpǐ ra, ua faaara ˈtura o Iesu ia ratou no nia i te mau papai parau e te mau Pharisea. I te mea e te haapii ra taua mau taata ra i te Ture a te Atua, ‘ma te parahi i nia i te parahiraa o Mose,’ ua parau atura Iesu e: “E haapao outou e e rave i ta ratou e parau mai ia outou.” Teie râ, ua parau faahou atura oia e: “Eiaha râ outou e pee ia ratou; o te parau hoi ta ratou, aita râ i haapao.”

      E feia haavare mau â ratou, e ua faahapa tahaa ˈtu o Iesu ia ratou ma te faaohipa i te mau parau o ta ˈna i faahiti na i te mahana a tamaa ˈi oia i te fare o te hoê Pharisea tau avaˈe na mua ˈtu. Ua na ô atu oia e: “E ta ratou atoa e rave ra, i rave ïa ia hiˈohia mai e te taata.” E ua horoa ihora oia i te tahi mau faahiˈoraa, i te na ôraa e:

      “Te faaaano nei hoi ratou i ta ratou mau phulakateri, e te faarahi nei i te hiti o to ratou ahu.” E maha tuhaa o te Ture te vai ra i roto i teie mau afata iti nainai roa, e tuuhia i nia i te rae aore ra i nia i te rima: Exodo 13:1-10, 11-16; e Deuteronomi 6:4-9; 11:13-21. Ua faaaano râ te mau Pharisea i teie mau afata iti no te faaiteite e mea haapao roa ratou i te Ture.

      Ua parau faahou o Iesu e “te faarahi nei i te hiti o to ratou ahu.” I roto i te Numera 15:38-40, ua faauehia te mau Iseraela ia hamani i te faaunauna i nia i te hiti o to ratou ahu, tera râ, ua faaroa ˈtu â te mau Pharisea i to ratou ahu i to te mau taata atoa. I roto i ta ratou mau ohipa atoa, ua hinaaro ratou ia hiˈohia mai ratou e te taata! Ua parau o Iesu e: “E te titau i te vahi teitei.”

      Tera râ, ua roo-atoa-hia ta ˈna mau pǐpǐ iho i teie hinaaro i te parahiraa teitei ra. No reira, ua aˈo atu o Iesu e: “Area outou, eiaha e titau ia parauhia, ia Rabi; hoê roa hoi a outou orometua, o te Mesia; e e taeae anaˈe hoi outou atoa na. E eiaha roa outou e faametua i te hoê taata o teie nei ao, oia anaˈe ra hoi to outou Metua o te parahi i te raˈi ra. Eiaha atoa e titau ia parauhia outou, i te aratai, hoê roa hoi o outou aratai, o te Mesia.” E tia i te mau pǐpǐ ia haapae roa i te hinaaro e riro ei taata teitei roa ˈˈe! No reira o Iesu i aˈo atu ai e: “E tei rahi ra i roto ia outou na, ei tavini ïa no outou.”

      I muri aˈe, ua faahiti aˈera oia e rave rahi mau parau faaino i te mau papai parau e te mau Pharisea, ma te pari ia ratou i te haavare e rave rahi taime. “Te opani nei hoi [ratou] i te basileia o te [raˈi] i te taata nei,” o ta ˈna ïa i parau atu e “o tei rave pau roa i ta te fetii a te mau vahine ivi ra, e te haamaoro nei i te pure ei tapoˈi.”

      “Auê outou, e te mau aratai matapo e,” o ta Iesu ïa i parau. Ua faahapa oia i te mau Pharisea no to ratou haapao ore i te mau faufaa i te pae varua, tei haapapuhia na roto i te mau faataa-ê-raa tia ore o ta ratou e rave ra. Ei hiˈoraa, te parau ra ratou e, ‘Mea faufaa ore te parau e tǎpǔhia na nia i te hiero ra, area tei tǎpǔ na nia i te auro o te hiero ra, ia haapao ïa oia i ta ˈna parau.’ Na roto i to ratou tuuraa i te auro o te hiero i nia ˈˈe i te faufaa i te pae varua o taua vahi haamoriraa ra, ua faaite mau â ratou i to ratou poiri i te pae morare.

      I reira, mai ta ˈna i rave na mua ˈtu, ua faahapa ˈtura o Iesu i te mau Pharisea no to ratou haapao ore i “te mau mea rarahi o te Ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau ra,” a haapao noa ˈi ratou ia aufauhia te mineta, oia hoi te ahuru o te tuhaa, o te mau maa iti faanoanoa ra.

      Ua pari atura o Iesu i te mau Pharisea e e “mau aratai matapo e! te tamouu na outou i te naonao, e te horomii noa na i te kamela!” Oia mau, e titia na ratou i te naonao i topa i roto i ta ratou uaina, eiaha no te mea e e manumanu teie, no te mea râ e mea viivii te reira ia au i te peu moˈa. Area râ, na roto i to ratou haapao-ore-raa i te mau mea faufaa roa o te Ture, e au ïa e te horomii ra ratou i te kamela, e animala viivii atoa hoi oia i te peu moˈa. Mataio 22:41–23:24; Mareko 12:35-40; Luka 20:41-47; Levitiko 11:4, 21-24.

      ▪ No te aha te mau Pharisea i mamû noa ˈi i te taime a uiui atu ai Iesu ia ratou no nia i te mau parau a Davida i roto i te Salamo 110?

      ▪ No te aha te mau Pharisea i faaaano ai i ta ratou mau afata iti i reira e tuuhia ˈi te tahi mau tuhaa o te mau Papai e i te hiti o to ratou ahu?

      ▪ Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ?

      ▪ Eaha te mau taa-ê-raa tia ore ta te mau Pharisea i rave, e mea nafea to Iesu faahaparaa ia ratou no to ratou haapao-ore-raa i te mau mea faufaa roa ˈtu â?

  • Ua hope ta ˈna taviniraa i roto i te hiero
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
    • Pene 110

      Ua hope ta ˈna taviniraa i roto i te hiero

      TEIE te taime hopea e itehia ˈi o Iesu i te hiero. Oia mau, te faaoti ra oia i ta ˈna taviniraa i mua i te taata i nia i te fenua nei taa ê atu i ta ˈna haavaraa e to ˈna taparahiraahia, e tupu e toru mahana i muri iho. I teie nei, te faahapa faahou ra oia i te mau papai parau e te mau Pharisea.

      A toru â taime to Iesu parauraa e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou!” I te taime matamua, ua faahapa oia ia ratou no te mea te tamâ ra ratou “i to rapae au i te aˈua e te umete, area o roto ra, te î na ïa i te nounou, e te parau-tia ore.” No reira oia i aˈo atu ai e: “E mata na i te tamâ i te aˈua e te umete i roto, ia mâ atoa rapae au aˈe.”

      I muri iho, ua faahapa faahou oia i te mau papai parau e te mau Pharisea no to ratou viivii i roto roa e to ratou faufau ta ratou e tamata ra i te huna na roto i te huru paieti no rapaeau noa. Ua parau atura oia e: “Te au nei hoi outou i te mau vairaa tupapau i faateateahia ra, o tei nehenehe i rapae au aˈe, area o roto ra, ua î ïa i te ivi taata pohe, e te mea faufau.”

      I te pae hopea, ua ite-roa-hia to ratou haavare na roto i to ratou hinaaro e patu i te mau menema no te mau peropheta e faaunauna ˈtu ai no te huti i te ara-maite-raa o te taata i nia i ta ratou iho mau ohipa aroha ra. Teie râ, ua faaite atu o Iesu e e “tamarii outou na te feia i taparahi i te mau peropheta.” Oia mau, e ati rahi to te taata e faaite tahaa noa ˈtu i to ratou haavare!

      Te haere faahou ra o Iesu i mua i roto i ta ˈna mau parau faahaparaa etaeta. Ua na ô atura oia e: ‘E te mau ophi e! e te mau fanauˈa ehidena e! Eaha outou e ora ˈi i te haavaraa a te Gehena ra?’ E faa te Gehena, i reira te pehu e faaruehia ˈi i Ierusalema. No reira, te parau ra o Iesu e ia tamau noa ratou i te pee i taua haerea ino mau ra, e roohia ïa te mau papai parau e te mau Pharisea i te haamouraa mure ore.

      No nia i te feia o ta ˈna e tono ei tia no ˈna ra, ua parau o Iesu e: “E taparahi ïa outou i te tahi pae, e e [patiti i nia i te pou]; e papai ïa outou i e tahi pae i roto i to outou mau sunago, e e tiavaru hoi i tera oire, i tera oire; ia parihia outou i te toto hara ore atoa i manii i te fenua nei, mai te toto o Abela parau-tia mai â, e tae roa ˈˈe i te toto o Zakaria a Barakia [parauhia o Iehoiada i roto i te Paraleipomeno 2], ta outou i taparahi i te area o te fata e te hiero ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e pari-atoa-hia teie nei ui i te reira.”

      No te mea ua faahapa o Zakaria i te mau raatira no Iseraela, “ua amui aˈera ratou i ta ratou parau ia ˈna, e ua tui ihora i te ofai i te parau a te arii ra, i roto i te aumoa i te fare o Iehova.” Teie râ, mai ta Iesu e tohu ra, e faautuahia o Iseraela no te taatoaraa o te toto o te feia parau-tia i haamaniihia. Ua faautuahia ratou e 37 matahiti i muri aˈe, i te matahiti 70 o to tatou nei tau, i te taime a haamou ai te mau nuu roma ia Ierusalema e ua hau atu i te hoê mirioni ati Iuda tei pohe i reira.

      I to ˈna manaˈoraa i teie huru tupuraa riaria mau ra, ua oto ihora o Iesu. “E Ierusalema e, e Ierusalema!” o ta ˈna ïa e parau faahou ra, “e rave rahi to ˈu haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to ˈna fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau ra; aita râ i tia ia outou. E i teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.”

      Ua parau faahou Iesu e: “Teie outou a ore a hiˈo mai ia ˈu, ia ite mai outou, e tae noa ˈtu i te mahana e parau ai outou e, Ia ora na oia o te haere mai ma te iˈoa o te Fatu!” E tupu taua mahana ra i te tau o te vairaa mai te Mesia ia tae mai oia i roto i to ˈna Basileia no te raˈi ra e ia ite te taata ia ˈna na roto i te mata o te faaroo.

      Ua haere atura o Iesu i te hoê vahi i reira oia e ite ai i te mau vairaa o te faufaa o te hiero e te feia rahi e tuu ra i te moni i roto. Te tuu ra te feia taoˈa e rave rahi mau moni. I taua taime ra, ua haere maira te hoê vahine ivi veve roa e ua tuu ihora e piti moni iti haihai roa.

      Ua pii maira Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ua parau atura: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E rahi ta teie nei vahine ivi taoˈa ore i tuu i roto i te pueraa taoˈa nei i ta ratou atoa.” Ua uiui noa ihora ratou e nafea te reira i te tiaraa. Ua faataa ˈtura o Iesu e: “E tiahapa hoi no ta ratou taoˈa rahi ta ratou i tuu i roto, area oia ua hope roa a ˈna taoˈa rii navai ore i te tuuhia e ana i roto.” I muri aˈe i to ˈna parauraa i te reira, ua faarue aˈera Iesu i te hiero no te taime hopea.

      Ma te maere i mua i te rahi e te unauna o te hiero, ua pii hua aˈera te hoê o ta ˈna mau pǐpǐ e: “E Rabi! inaha [te] huru o teie nei mau ofai e te fare i te rarahi!” Oia mau, te parauhia ra e e 11 metera te roa, e 5 metera te aano e e 3 metera te teitei o taua mau ofai ra!

      “Te hiˈo na oe i teie mau fare rarahi?” o ta Iesu ïa i pahono atu. “E hope roa ïa i te hurihia i raro, e ore roa e toe te hoê ofai i nia iho i te tahi.”

      I muri aˈe i to ˈna parauraa i taua mau parau nei, ua haere atura o Iesu e ta ˈna mau aposetolo na roto i te Peho no Kiderona e ua paiuma ihora i nia i te Mouˈa i Oliveta. Mai reira ˈtu, e ite atu ratou i te hiero nehenehe mau ra i raro mai. Mataio 23:25–24:3; Mareko 12:41–13:3; Luka 21:1-6; Paraleipomeno 2, 24:20-22.

      ▪ Eaha ta Iesu i rave i roto i to ˈna tere hopea i te hiero ra?

      ▪ Mea nafea te haapapuraahia te haavare o te mau papai parau e to te mau Pharisea?

      ▪ Eaha te auraa o te parau ra ‘te haavaraa o te Gehena’?

      ▪ No te aha o Iesu e parau ai e ua hau atu ta te vahine ivi i horoa i ta te feia taoˈa rahi?

  • Te tapao o te mau mahana hopea
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
    • Pene 111

      Te tapao o te mau mahana hopea

      TEI te mahana piti i te avatea tatou. Te parahi noa ra o Iesu i nia i te Mouˈa i Oliveta a hiˈo noa ˈi i te hiero i raro mai, e ua haere omoe maira o Petero, o Anederea, o Iakobo e o Ioane ia ˈna ra. Te manaˈonaˈo nei ratou i te hiero inaha no parau iho nei o Iesu e e ore roa te hoê ofai e toe.

      Tera râ, e manaˈo ê atu paha to ratou i to ratou haereraa mai ia Iesu ra. Tau hebedoma na mua ˈtu, ua faahiti oia i te parau no nia i to ˈna ‘vairaa mai,’ i te tau “e fa mai ai te Tamaiti a te taata nei.” E i te tahi atu taime na mua ˈtu, ua parau mai oia ia ratou no nia i te ‘hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei.’ No reira, te uiui noa ra te mau aposetolo.

      Ua parau atura ratou e: ‘E faaite mai oe ia matou i te tupuraa o taua mau mea nei [te haamouraahia o Ierusalema e to ˈna hiero], e te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei?’ Inaha, e toru uiraa ta ratou e tuu ra. A tahi, te hinaaro ra ratou e ite no nia i te hopearaa o Ierusalema e to ˈna hiero, i muri iho, no nia i te taeraa mai te Mesia i roto i te mana o te Basileia, e i te pae hopea, no nia i te hopea o te amuiraa o te mau mea atoa e vai nei.

      I roto i ta ˈna tatararaa roa mau, ua pahono o Iesu i na tuhaa e toru o te uiraa. Ua horoa oia i te hoê tapao no te haapapu e afea râ te faanahoraa ati Iuda e hope ai; teie râ, e ere te reira anaˈe. Ua horoa atoa mai oia i te hoê tapao ei faaararaa i ta ˈna mau pǐpǐ no a muri aˈe, ia nehenehe ratou e ite e te ora ra ratou i roto i te area taime o to ˈna vairaa mai e te fatata maira te hopea o te taatoaraa o te amuiraa o te mau mea nei.

      A mairi noa ˈi te mau matahiti, ua ite te mau aposetolo i te tupuraa o te parau tohu a Iesu. Oia mau, ua haamata te mau ohipa o ta ˈna i faaite atea mai i te tupu i to ratou tau. No reira, aita te mau kerisetiano e ora ra e 37 matahiti i muri iho, i te matahiti 70, e hitimaue i te taime a haamouhia ˈi te faanahoraa ati Iuda e ta ˈna hiero.

      Tera râ, aita te taime e vai mai ai te Mesia e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei i tupu i te matahiti 70 ra. E tae mai râ oia i roto i te mana o te Basileia i muri iho roa. Afea râ? Na te hiˈopoaraa i te parau tohu a Iesu e haapapu mai i te reira.

      Ua faaite atea mai o Iesu e e tupu “te tamaˈi e te aueue roo tamaˈi.” Ua parau oia e: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua,” e e tupu te ˈoˈe, te mau aueueraa fenua, e te mau maˈi pee. E ririhia ta ˈna mau pǐpǐ e e taparahihia ratou. E tia mai te mau peropheta haavare e e vare te taata e rave rahi ia ratou. E rahi roa te auraro-ore-raa i te ture, e e iti mai te aroha o te taata. I reira atoa, e poro-haere-hia te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ei faaiteraa i te mau nunaa atoa.

      Noa ˈtu e ua tupu te parau tohu a Iesu i nia i te tahi faito hou te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 70, e tupu teie parau tohu ma te rahi i roto i te roaraa o to ˈna vairaa mai e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei. Ia hiˈopoa maite tatou i te mau ohipa i tupu mai te matahiti 1914 mai â, e ite ïa tatou e ua haamata te tupuraa rahi o te parau tohu faufaa mau a Iesu ra mai taua matahiti mai â.

      Te tahi atu tuhaa o te tapao ta Iesu e horoa ra o te faraa mai ïa o “te mea riaria e pau ai ra.” I te matahiti 66, ua itehia taua mea riaria ra mai te huru o te “haaatiraahia e te nuu” no Roma o tei haaati ia Ierusalema e o tei ǒ i te papai o te hiero ra. Ua tia mai hoi taua “mea riaria” ra i te vahi e ore e tia ia ˈna ia parahi ra.

      I roto i te tupuraa rahi o te tapao, te mea riaria ra, o te Totaiete o te mau nunaa ïa e i muri aˈe, te faanahonahoraa o tei mono mai ia ˈna, oia hoi te mau Nunaa Amui. Ua faariro te amuiraa faaroo kerisetiano i teie faanahonahoraa no te hau na te ao atoa nei mai te ravea monoraa i te Basileia o te Atua. Auê te haama e! I te tau mau ra, e huri mai te mau puai politita i amuihia e te mau Nunaa Amui i nia te amuiraa faaroo kerisetiano ra (tei faahohoˈahia e Ierusalema) e e haamou atu ai ia ˈna.

      No reira o Iesu i faaara ˈi: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” Noa ˈtu e ua riro te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 70 ei ati rahi mau, te parauhia ra hoi e ua hau atu te mirioni taata i pohe i reira, e ere râ i te hoê ati o tei hau atu i te diluvi rahi i tupu i te tau o Noa ra. Aitâ ïa te tupuraa rahi o teie tuhaa o te parau tohu a Iesu i tupu atura, tei mua ïa ia tatou.

      Te tiaturiraa i te tau o te mau mahana hopea

      Ua fatata roa te mahana piti 11 no Nisana i te hope e te paraparau noa ra o Iesu e ta ˈna mau aposetolo no nia i te tapao o to ˈna vairaa mai i roto i te mana o te Basileia e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei. Te parau atura oia ia ratou ia ara i te mau Mesia haavare e tia mai. Te na ô ra oia e e tamatahia i te haafariu ê ‘e tae noa ˈtu i te feia maitihia ra.’ Tera râ, mai te aeto ite atea ra, e haapue te feia i maitihia i te vahi i reira e itehia ˈi te maa mau i te pae varua, oia hoi i pihai iho i te Mesia mau i te taime o to ˈna vairaa mai itea-ore-hia. Eita ratou e vare e eita atoa ratou e amui atu i te tahi Mesia haavare.

      E ite-mata-hia te mau Mesia haavare. Area te vairaa mai o te Mesia ra, eita ïa e itehia e te mata taata. E tupu te reira i te hoê tau riaria mau o te aamu taata nei, mai ta Iesu i parau e: “E haapourihia ˈi te mahana, e e ore hoi te marama e anaana mai.” Oia, o te tau poiri roa ˈˈe te reira i roto i te aamu o te taata nei. E au atura ïa e e haapourihia te mahana i te ao ra, e eita te avaˈe e horoa mai i to ˈna maramarama i te rui ra.

      Ua tamau o Iesu i te parau e: “E pau hoi te mana o te raˈi i te ueuehia.” Te faaite ra ïa oia e e itehia te hoê huru-ê-raa i roto i te raˈi. Eita ˈtura ïa te mau raˈi e riro noa ei vahi faaearaa no te mau manu, e teretere-atoa-hia ra e te mau manureva tamaˈi, te mau pahi pao e te mau pahi faito i te reva. E taeahia te riaria e te hamani ino i te hoê faito rahi mau aitâ ïa te reira huru i itehia i roto i te aamu o te taata ra.

      No reira o Iesu i parau ai e, “e ati rahi to te mau fenua i te ao nei, e te ahoaho; e te miti e te are i te harururaa; e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei.” Oia mau, mai ta Iesu i parau, e aratai taua tau poiri roa ˈˈe ra i roto i te aamu taata nei i te taime “ei reira e itea mai ai te tapao no te Tamaiti a te taata i nia i te raˈi ra; ei reira te mau fetii atoa o te fenua nei e oto ai.”

      Eita râ te taatoaraa e oto ‘ia ite ratou i te Tamaiti a te taata i te haereraa mai i roto i to ˈna mana’ no te haamou i teie amuiraa ino o te mau mea e vai nei. Eita te “feia i maitihia,” te mau 144 000 o te apiti atu e te Mesia i roto i te Basileia i nia i te raˈi, e oto, e eita atoa to ratou mau hoa e oto, oia hoi te feia ta Iesu i pii na na mua ˈtu e ta ˈna mau “mamoe ê atu.” Noa ˈtu â ïa te ora ra ratou i roto i te tau poiri roa ˈˈe o te aamu taata nei, e farii ratou i teie faaitoitoraa a Iesu e: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.”

      Ia nehenehe ta ˈna mau pǐpǐ o te ora ˈtu i te tau hopea ra e ite e te fatata maira te hopea, ua horoa Iesu i teie parabole: “A hiˈo na i te suke e te mau raau atoa; ia hiˈo outou i te oteoraa, te ite noa ra outou e, ua fatata te auhune i reira. Oia atoa teie, ia hiˈo outou i taua mau mea nei i te tupuraa, ua fatata ïa te basileia o te Atua, ia ite hoi outou. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e ore teie nei ui e mou e hope ai i te tupu.”

      No reira, ia ite anaˈe ta ˈna mau pǐpǐ i te tupuraa o te mau tuhaa taa ê o te tapao, e taa ïa ia ratou e te fatata maira te hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei e e faaore te Basileia o te Atua i te taatoaraa o te ino. Inaha, e tupu te hopea i roto i te oraraa o te feia e ite i te tupuraa o te mau mea atoa ta Iesu i faaite atea mai! Ua horoa o Iesu i teie aˈoraa i te mau pǐpǐ o te ora ˈtu i taua mau mahana hopea taa ê ra:

      “E ara râ ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra. E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou i mua i te aro o te Tamaiti a te taata nei.”

      Te mau paretenia paari e te mau paretenia maamaa ra

      I pahono aˈenei Iesu i te uiraa a ta ˈna mau aposetolo no nia i te tapao o to ˈna vairaa mai i roto i te mana o te Basileia. Te faataa nei oia i teie nei i te tahi atu mau huru tupuraa o te tapao na roto e toru parabole, aore ra faahohoˈaraa.

      Na te feia e ora i te tau o to ˈna vairaa mai e ite i te tupuraa o na parabole tataitahi. Teie te haamataraa o te parabole matamua: “E au te basileia o te [raˈi] i na paretenia tino ahuru i reira, tei rave i ta ratou mau lamepa e haere atura ia farerei i te tane faaipoipo apî ra. E feia paari e toopae, e maamaa hoi e toopae.”

      Na roto i te parau ra “e au te basileia o te [raˈi] ra i na paretenia tino ahuru ra,” aita o Iesu e hinaaro ra e parau e e feia maamaa te afaraa o te feia e parahi i roto i te Basileia o te raˈi ra e te tahi afaraa ra, e feia paari ïa! Aita, te faataa ra oia e, no nia i te Basileia o te raˈi, te vai ra teie aore ra tera huru, aore ra no nia i te tahi ohipa i taaihia i te Basileia, o teie ïa aore ra tera ohipa.

      Te faataipe ra na paretenia tino ahuru ra i te taatoaraa o te mau kerisetiano o te ô atu aore ra e parau ra e e ô ratou i roto i te Basileia o te raˈi. Tei te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, i pûpûhia ˈi te amuiraa kerisetiano no te faaipoipo i te Tane faaipoipo apî i faatia-faahou-hia mai e i faahanahanahia, o Iesu Mesia. Tera râ, e tupu te faaipoiporaa i nia i te raˈi, i te hoê taime haapapu-ore-hia a muri aˈe.

      I roto i te parabole, ua haere na paretenia tino ahuru ra no te farii i te tane faaipoipo apî e no te amui atoa ˈtu i roto i te feia apee i te faaipoiporaa. Ia tae mai oia, e turama ratou i te eˈa e haerehia e te feia faaipoipo e ta ratou lamepa, ei faahanahanaraa ia ˈna ia afai mai oia i ta ˈna vahine faaipoipo apî i te fare i faaineinehia no ˈna ra. Te faataa nei râ o Iesu e: “O te feia maamaa ra, i hopoi atura i ta ratou mau lamepa, aita râ i hopoi atoa i te mori: area te feia paari ra, ua hopoi i ta ratou mau lamepa ma te mori atoa i roto i ta ratou mau farii. Te maoro ra râ taua tane faaipoipo apî ra, tiaruhe paatoa ihora ratou e mairi ihora te taoto.”

      Te faaite maira te maororaa o te tane faaipoipo apî e e tupu te vairaa mai o te Mesia ei Arii faatere ra i muri roa ˈˈe i roto i te hoê tau ateâ. Inaha, ua parahi Iesu i nia i to ˈna terono i te matahiti 1914. I te roaraa o te rui hou hoi teie ohipa i tupu ai, ua varea te taatoaraa o te mau paretenia i te taoto. E ere râ no teie tumu ratou e faautuahia ˈi. Ua faautuahia te mau paretenia maamaa no te mea aita ta ratou e hinu i roto i ta ratou mau vairaa hinu. Te faaite nei o Iesu e mea nafea to te mau paretenia araraa mai hou te taeraa mai o te tane faaipoipo apî: “E tae aˈera i te tuiraa po ra, o te pii maira, Inaha, te haere mai nei te tane faaipoipo apî nei, e haere outou ia farerei atu ia ˈna. Ua tia aˈera te mau paretenia atoa ra i nia, ua faanehenehe ihora i ta ratou mau lamepa. Ua parau atura te feia maamaa ra i te feia paari, Ho mai i te tahi vahi i ta outou mori na; te pohe nei hoi ta matou mau lamepa. Ua parau maira râ te feia paari, na ô maira, Eiaha, o te ore hoi o te navai ia opere na tatou atoa; e haere râ outou i te feia hoo ra hoo atu ai i ta outou iho.”

      Te faataipe ra te hinu i te mea e nehenehe ai te mau kerisetiano e anaana mai te mau tiarama ra. O te Parau ïa a te Atua, o ta te mau kerisetiano e mau maite ra, tei apitihia i te varua moˈa o te tauturu ia ratou ia taa i te auraa o taua Parau nei. Na roto i te hinu i te pae varua ra, e nehenehe te mau paretenia paari e turama i te eˈa no te farii i te tane faaipoipo apî e tae roa ˈtu i te oroa faaipoiporaa ra. Area te pǔpǔ o te mau paretenia maamaa ra, aita ïa e vai ra i roto ia ratou iho, oia hoi i roto i ta ratou vairaa hinu, te hinu i te pae varua e titauhia ra. Ua faataa ˈtura o Iesu i te ohipa i tupu a muri aˈe:

      “E te haere atura [te mau paretenia maamaa] e hoo [i te hinu] ra, tae maira taua tane faaipoipo apî ra, e te feia i ineine ra, haere atura ïa e oia atoa i roto i te oroa faaipoiporaa, e opanihia ihora te uputa. E muri aˈera, ua haere maira te tahi pae paretenia ra, ua na ô maira, E te fatu, e te fatu, a iriti aˈe na ia matou! Ua parau atura râ oia, na ô atura, Aore au i ite ia outou, oia mau ta ˈu e parau atu ia outou na.”

      I muri aˈe i to te Mesia taeraa mai i roto i to ˈna Basileia i te raˈi ra, ua ite atura te pǔpǔ o te mau paretenia paari o te mau kerisetiano mau i faatavaihia ra, i ta ratou hopoia taa ê no te haaparare i te maramarama i roto i teie ao poiri, no te faahanahana i te Tane faaipoipo apî tei hoˈi maira. Area te feia i faahohoˈahia e te feia maamaa ra, aita ïa ratou i ineine no te faahanahana ia ˈna ia tae mai oia ra. No reira, ia tae i te taime i faataahia ra, eita te Mesia e iriti i te uputa ia tomo ratou i te oroa faaipoiporaa i nia i te raˈi. E vaiiho oia ia ratou i rapae i roto i te poiri taotao roa ˈˈe o teie nei ao, ia pohe atoa ratou e te tahi atu feia hara atoa ra. Ua faaoti aˈera Iesu i te na ôraa e: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora atoa.”

      Te parabole o te mau taleni

      I nia i te Mouˈa i Oliveta, ua tamau noa o Iesu i ta ˈna aparauraa e ta ˈna mau aposetolo na roto i te faataaraa ˈtu i te tahi atu parabole, te piti ïa o na parabole e toru. Tau mahana na mua ˈtu, a parahi ai oia i Ieriko, ua horoa oia i te parabole o te mau mina no te faaite e e tae mai te Basileia i roto i te hoê tau maoro i muri iho. Te faataa ra te parabole o ta ˈna e faatia ra i teie nei, noa ˈtu e te vai ra te tahi mau tuhaa e tuea te tahi e te tahi, no nia i te mau ohipa e tupu i roto i te tau o te vairaa mai te Mesia i roto i te mana o te Basileia. Te faahohoˈa ra te reira e e tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ohipa a parahi noa ˈi ratou i nia i te fenua nei no te faarahi i “ta ˈna taoˈa.”

      Te haamata ra o Iesu i te na ôraa e: “E au [oia hoi te mau huru tupuraa i taaihia e te Basileia] hoi te Tamaiti a te taata nei i te hoê taata i opua i to ˈna tere, e ua parau atura i to ˈna iho mau tavini, tuu atura i ta ˈna taoˈa ia ratou.” O Iesu te taata tei tuu atu i ta ˈna mau taoˈa i ta ˈna mau tavini ra—te mau pǐpǐ e ô atu i roto i te Basileia o te raˈi—hou oia e reva ˈi i te atea ê oia hoi i nia i te raˈi. E ere teie i te mau taoˈa materia mau, te faahohoˈa nei râ te reira i te hoê fenua faaapu ta ˈna i faaineine ia rahi atu â te pǐpǐ e noaa mai.

      Ua tuu atu o Iesu i ta ˈna mau taoˈa i ta ˈna mau tavini ra na mua iti noa ˈˈe to ˈna revaraa i nia i te raˈi. Mea nafea ïa? Na roto ïa i te faaueraa ia ratou ia tamau â i te ohipa i roto i te fenua faaapu maoti te pororaa i te poroi o te Basileia e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua. Mai ta Iesu i parau: “Tuu atura oia i ta te tahi, e paê ïa taleni, e piti ta te tahi, hoê ta te tahi; i tei au atoa i taua na taata ra; reva ˈtura i to ˈna tere.”

      E operehia ïa na taleni e vau—te mau taoˈa a te Mesia ra—ia au i te aravihi, aore ra te mau ravea i te pae varua, o te mau tavini. Ua faaauhia te mau tavini i te mau pǔpǔ o te mau pǐpǐ. I te senekele matamua, tei roto atoa te mau aposetolo atoa i te pǔpǔ o tei horoahia e pae taleni. Ua parau faahou o Iesu e ua tataipiti te mau tavini tei horoahia e pae e e piti taleni i teie faufaa na roto i te pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Area te tavini o tei horoahia i te hoê taleni ra, ua huna ïa oia i roto i te hoê apoo.

      Te na ô faahou ra o Iesu e: “E maoro aˈera, hoˈi maira te fatu o taua mau tavini ra, faaau maira i te parau ia ratou.” I te senekele 20 roa, tau 1 900 matahiti i muri aˈe, to te Mesia hoˈiraa mai no te faaafaro i te ohipa, no reira, e nehenehe e parau e ua “maoro” oia. Ua faataa maira Iesu i muri iho e:

      “Ua haere maira tei rave i na taleni e pae ra, hopoi atoa maira i na taleni ê e pae, na ô maira, E tau fatu, e pae a oe taleni i tuu mai ia ˈu; inaha, teie ïa, e na taleni ê hoi e pae i noaa ia ˈu nei. Ua na ô atura ta ˈna fatu ia ˈna, Ua tia roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore! o oe i haapao maitai i tena na taoˈa iti haihai, e faatiaau atu vau ia oe i nia iho i te mea rahi: e haere oe i roto i te oroa oaoaraa a to fatu.” Mai ia ˈna atoa, ua tataipiti te tavini tei horoahia e piti taleni i ta ˈna mau taleni, e ua fanaˈo oia i te hoê â haamaitairaa e te hoê â haamauruururaa.

      Mea nafea râ to taua mau tavini haapao maitai ra i te ôraa ˈtu i roto i te oroa oaoaraa a to ratou Fatu? Te oroa oaoaraa a to ratou Fatu, o Iesu Mesia, o te fanaˈoraa ïa i te Basileia i to ˈna haereraa ˈtu i to ˈna Metua ra i nia i te raˈi. Area te mau tavini haapao maitai no teie nei tau ra, e oaoa rahi to ratou i te mea e tei ia ratou ra te mau hopoia rahi atu â o te Basileia, e ia hope ta ratou hororaa i nia i te fenua nei, e noaa ïa ia ratou te oaoa faahiahia roa ia faatiahia mai ratou i roto i te Basileia o te raˈi ra. Eaha râ no te toru o te tavini?

      “E tau fatu, ua ite au e e taata iriâ oe,” o ta ˈna ïa i amuamu. “Mǎtaˈu aˈera vau haere atura, huna ihora vau i te taleni na oe i raro i te repo: inaha, i faahoˈi mai nei â vau i ta oe iho.” Ua patoi mau â teie tavini i te rave i te ohipa i roto i te fenua faaapu na roto i te pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. No reira te Fatu i faaau ai ia ˈna i te “tavini ino e te faatau” e ua faautua ˈtura ia ˈna i te na ôraa e: “A rave mai i ta ˈna taleni . . . E huri atu i taua tavini faufaa ore nei i roto i te pouri i rapae au ra, tei reira te oto e te auauraa niho ra.” Ua erehia te feia no roto i te pǔpǔ o te tavini ino ra, tei hurihia i rapae, i te oaoaraa i te pae varua.

      Ua riro te reira ei haapiiraa paari mau no te feia atoa e parau ra e e pǐpǐ ratou na te Mesia. Mai te peu e e hinaaro ratou e fanaˈo i te haamaitairaa e te haamauruururaa, e ia ore ratou ia hurihia i roto i te pouri i rapaeau ra e i te pae hopea, e roohia i te haamouraa, e tia ïa ia ratou ia rave i te ohipa no te faarahi i te mau taoˈa o ta ratou Fatu i te raˈi ra, na roto i te apitiraa ˈtu ma te tuutuu ore i roto i te ohipa pororaa. Mea itoito anei outou i roto i teie nei tuhaa?

      Ia tae mai te Mesia i roto i te mana o to ˈna Basileia

      Tei pihai noâ o Iesu i ta ˈna mau aposetolo i nia i te Mouˈa i Oliveta. Ei pahonoraa i ta ratou aniraa i te tahi tapao no to ˈna vairaa mai e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei, ua faataa ˈtura oia i te parabole hopea o na parabole e toru ra. Ua haamata ˈtura Iesu i te na ôraa e: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana.”

      Eita te taata e nehenehe e ite i te mau melahi i roto i to ratou hanahana i nia i te raˈi ra. No reira, eita te taeraa mai o te Tamaiti a te taata, o Iesu Mesia, e te mau melahi atoa ra, e itehia i te mata taata nei. Ua tupu teie taeraa mai i te matahiti 1914. Eaha te tumu o te reira? Ua faataa o Iesu e: “E e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho ra: e e tuu oia i te mamoe i ta ˈna rima atau, e te puaaniho i te rima aui.”

      Ma te faataa mai i te ohipa e tupu i nia i te feia e faataa-ê-hia e e tuuhia i te pae maitai, ua parau atura Iesu e: “Ei reira te arii e parau aˈe ai i tei ta ˈna rima atau ra, A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te basileia i haapaohia no outou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra.” Eita te mau mamoe o teie parabole e faatere i pihai iho i te Mesia i nia i te raˈi, tera râ, e parahi ratou i te Basileia na roto i te riroraa ei mau melo no nia i te fenua nei. Ua haamata te tau “mai te hamaniraa mai o te fenua nei” i to Adamu raua o Eva fanauraa i te tamarii o te nehenehe e fanaˈo i te faanahoraa a te Atua no te hoo mai i te huitaata.

      No te aha râ te mau mamoe i faataa-ê-hia ˈi e i tuuhia ˈi i te pae atau o te Arii ra? Ua pahono atura te arii e: “I poia na hoi au, e ua horoa mai outou i te maa na ˈu; i poihâ na vau e ua faainu mai outou ia ˈu; e taata ê au, e ua ite mai outou ia ˈu: i veve na vau, e ua faaahu mai outou ia ˈu; i pohe na vau i te maˈi, e ua utuutu mai outou ia ˈu; i roto vau i te tapearaa, e ua haere mai outou ia ˈu ra.”

      I te mea e tei nia te mau mamoe i te fenua nei, te hinaaro nei ratou e ite e mea nafea to ratou raveraa i teie mau ohipa maitatai i nia i to ratou Arii i te raˈi ra. Ua ani atura ratou e: “E te Fatu, i nafea matou i ite ai ia oe i te poiaraa, e ua faaamu ia oe? e te poihâraa, e ua faainu atu ia oe? i nafea matou i ite ai ia oe, e e taata ê, e ua ite atu ia oe? e te veveraa, e ua faaahu ia oe? i nafea matou i ite atu ai ia oe i te poheraa i te maˈi, e i roto i te tapearaa, e ua haere atu ia oe ra?”

      Ua pahono maira te Arii: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, O outou i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou ia ˈu.” Te mau taeae o Iesu, o te toea ïa o na 144 000 e faatere i pihai iho ia ˈna i nia i te raˈi, e toe ra i nia i te fenua nei. Te na ô ra o Iesu e, ia haamaitaihia ratou, te haamaitaihia ra oia iho.

      I muri iho, e fariu atu te Arii i nia i te mau puaaniho. “E haere ê outou, e te feia faainohia, i roto i te auahi pohe ore i haapaohia no te diabolo e ta ˈna ra mau melahi: i poia na hoi au, e aore outou i horoa mai i te maa na ˈu; i poihâ na vau, e aore outou i faainu mai ia ˈu; e taata ê au, e aore outou i ite mai ia ˈu; i veve na vau, e aore outou i faaahu mai ia ˈu; i maˈihia na vau, e i roto vau i te tapearaa, e aore outou i haapao mai ia ˈu.”

      Ua autâ râ te mau puaaniho i te na ôraa e: “E te Fatu, i nafea matou i ite atu ai ia oe i te poiaraa, e te poihâraa, e te taata-ê-raa, e te veveraa, e te poheraa i te maˈi, e i roto i te tapearaa, e aore i turu atu ia oe?” Ua haava-ino-hia te mau puaaniho ia au i te hoê â ture e te mau mamoe tei haava-maitai-hia. Ua pahono aturâ Iesu e: “O outou aore i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i ta ˈu mau taeae nei, aore atoa ïa i na reira mai ia ˈu.”

      No reira, e riro te tau o te vairaa mai te Mesia i roto i te mana o te Basileia, na mua noa ˈˈe i te hopea o teie nei amuiraa ino o te mau mea, ei tau haavaraa. E “haere ê” te mau puaaniho “e rave i te pohe mure ore, area te feia parau-tia ra [te mau mamoe], o te rave ïa i te ora mure ore.” Mataio 24:2–25:46; 13:40, 49; Mareko 13:3-37; Luka 21:7-36; 19:43, 44; 17:20-30; Timoteo 2, 3:1-5; Ioane 10:16; Apokalupo 14:1-3.

      ▪ Eaha te mea i turai i te mau pǐpǐ ia uiui atu ia Iesu, eaha râ te tahi atu manaˈo e vai ra i roto i to ratou feruriraa?

      ▪ Eaha te tuhaa o te parau tohu a Iesu i tupu i te matahiti 70, eaha râ tei ore i tupu i taua taime ra?

      ▪ I anafea te parau tohu a Iesu i ite ai i te tupuraa matamua, i anafea râ oia i ite ai i to ˈna tupuraa rahi?

      ▪ Eaha te mea riaria ra i roto i to ˈna tupuraa matamua e to ˈna tupuraa hopea?

      ▪ No te aha aita te ati rahi i hope roa i te tupu i te haamouraahia o Ierusalema?

      ▪ Eaha te mau huru tupuraa na te ao nei tei riro ei tapao no te vairaa mai o Iesu?

      ▪ Afea râ te taime ‘ei reira te mau fetii atoa o te fenua nei e oto ai,’ eaha râ te ohipa e ravehia ra e te mau pǐpǐ a te Mesia?

      ▪ Eaha te parabole ta Iesu i horoa no te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ no a muri aˈe ia ite e te fatata maira te hopea?

      ▪ Eaha te faaararaa ta Iesu e horoa ra i vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ e ora ˈtu i te mau mahana hopea ra?

      ▪ O vai ta te paretenia tino ahuru e faahohoˈa ra?

      ▪ Afea to te amuiraa kerisetiano pûpûraahia ei vahine faaipoipo na te tane faaipoipo apî, afea râ to te tane faaipoipo apî taeraa mai no te afai atu i ta ˈna vahine faaipoipo apî i te oroa faaipoiporaa?

      ▪ Eaha ta te hinu e faahohoˈa ra, e i te mea e te vai ra ta ratou hinu, eaha ïa ta te mau paretenia paari i nehenehe e rave?

      ▪ Ihea te oroa faaipoiporaa e tupu ai?

      ▪ Eaha te haamaitairaa rahi tei erehia e te mau paretenia maamaa, e eaha tei roohia ia ratou i te pae hopea?

      ▪ Eaha te haapiiraa ta te parabole no nia i te taleni e horoa maira?

      ▪ O vai ma te mau tavini, e eaha te taoˈa i horoahia ˈtu ia ratou ra?

      ▪ Afea to te fatu hoˈiraa mai no te faaafaro i te ohipa, e eaha ta ˈna i ite?

      ▪ Eaha te oroa oaoaraa ta te mau tavini haapao maitai i fanaˈo, e eaha tei roohia i nia i te toru o te tavini, oia hoi te tavini ino ra?

      ▪ No te aha tatou e papu ai e eita te vairaa mai o te Mesia e ite-mata-hia, e eaha te ohipa o ta ˈna e rave i taua taime ra?

      ▪ E parahi te mau mamoe i te Basileia i roto i teihea auraa?

      ▪ Afea “te hamaniraa mai o te fenua nei ra” i te haamataraa?

      ▪ Na te aha e faataa ra e e au teie taata i te mamoe area te tahi ra, e puaaniho ïa?

  • Ua fatata roa te oroa Pasa hopea a Iesu
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
    • Pene 112

      Ua fatata roa te oroa Pasa hopea a Iesu

      A HOPE ai te mahana piti 11 no Nisana, te hope atoa ra te haapiiraa a Iesu i ta ˈna mau aposetolo i nia i te Mouˈa i Oliveta ra. Auê ïa mahana î maitai i te ohipa e te rohirohi atoa e! I teie nei, peneiaˈe paha i to ˈna hoˈiraa ˈtu i Betania no te po, ua parau atura Iesu i ta ˈna mau aposetolo e: “Ua ite outou e e piti mahana toe i te pasa ra; ei reira te Tamaiti a te taata nei e tuuhia ˈi [i nia i te pou haamauiuiraa].”

Papai reo Tahiti (1985-2027)
Haere i rapae
Haere i nia
  • Tahiti
  • Hapono
  • Ta oe e hinaaro
  • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
  • Parau no te faaohiparaa
  • Eita e puharahia
  • Maiti eaha te ore e puhara
  • JW.ORG
  • Haere i nia
Hapono