O Isus dichlea-pe sea o timpo ande iech modo echilibrime hai sas-lo umilo. Ando timpo cana sas-lo ando cerii, o Isus cărdea bare buchia ando servicio le Iehovasco. „Prin leste sas cărde sea le coaver buchia andal ceruri hai pa i phuv.” (Col. 1:16) Cana boldea-pe, daștil-pe că o Isus andea pesche amintea, le buchia cai cărdea-le ande iech than pesche Dadeia. (Mat. 3:16; Ioan 17:5) Cu sea cadala, so andea pesche amintea ci cărdea-les te avel baricano. Vo ci pachiaia niciechdata că silo mai baro sar le coaver. Vo phendea le discipolenghe că ci avilea pi phuv „caște slujil-pe lesche, tha te slujil hai te del peschi viața sar răscumpărarea anda butende”. (Mat. 20:28) Mai but, vo phendea pherdo modestia că ci daștilas te cherel chanci corcoro. Cadea că, o Isus si iech baro exemplo cai sicadea umilința. w22.05 24 ¶13

O Iehova jianel dacă codo cai păcătuisardea jianglea că so cherel si nasul hai încărel conto cadala buchiatar cana alosarel te iertil. O Isus sicadea cadaia claro, ando Luca 12:47, 48. Cana varecas siles iech plano te cherel vareso nasul – hai jianel mișto că si iech buchi melali andel iacha le Iehovasche – cherel-pe doșalo anda iech baro păcato. O Iehova daștilas te alosarel te na iertil ieche jenes cai cherel cadaia. (Mar. 3:29; Ioan 9:41) Mai si vroiech speranța ande iech situația sar cadaia? Da! Iech aver buchi cai dichela o Iehova cana alosarel te iertil sau nici, si dacă o manuș cai păcătuisardea căil-pe ciaces. Iech manuș sicavel căința cana „ujiarel peschi goghi catar le buchia melale, paruvel pesco phiraimos sau paruvel so camel te cherel”. Sa cadea, ieche manușes cai căil-pe, fal-les zurales nasul anda le buchia cai cărdea-len sau fal-les nasul că ci cărdea le lașe buchia cai trebulas te cherel-len. Iech manuș cai căil-pe silo duchado na numai anda codoia că cărdea-pe doșalo anda buchia nasul, tha vi anda codoia că lesco amalimos le Iehovaia ci mai sas-lo cadea de zuralo hai îngărdea-les te cherel cado păcato. w22.06 5, 6 ¶15-17

Amare dușmani phenen hohaimata anda le phrala cai sile angla amende andi organizația le Iehovaschi. (Ps. 31:13) Chichiva anda cadala sas-le phandade hai doșarde pe neciacimaste că cărde buchia nasul. Prin iech situația sar cadaia nachle vi le creștini anda o iechto secolo. Cana o apostolo Pavel sas-lo phandado hai doșardo pe neciacimaste andi i Roma, chichiva phrala mechle-les. (2 Tim. 1:8, 15; 2:8, 9) Gândin tumen so sas ande lesco ilo. Vo nachlea prin but pharimata hai chiar sas-lo gata te merel anda lende. (Fap. 20:18-21; 2 Cor. 1:8) Amen ci camas te avas sar codola cai mechle le Pavelos! Cadea că, amen daisaras te ajucăras-ame ca o Satan te atachil le phralen cai sile angla amende. Vo camel te cherel-le te na așen loialo le Iehovasche hai te daraven-ame. (1 Pet. 5:8) Te așias mai dur loialo pașa amare phrala. (2 Tim. 1:16-18) w22.11 16, 17 ¶8-11