Mai

Pala so încaladea avri anda Egipto pesche manușen, o Iehova șiutea rașaia cai te cheren buchi co tabernacolo. Sa cadea, o Iehova phendea vi caring le leviți te cheren chichiva buchia ca i țărha sfânto. Lelas sama o Iehova mai but codolendar cai cherenas buchi ando tabernacolo sau codolendar cai beșenas pașa leste sar le coavere jenendar? Nici, anda codoia că o Iehova ci cherel diferențea. Fiesave israelitos daștilas te avel-les iech amalimos chidino le Iehovasa. Sar exemplo, o Iehova camlea ca sea o poporo te dichel o stâlpo norosco hai iagaco cai sas opral o tabernacolo. (Ex. 40:38) Cana o noro vazdelas-pe opral i țărha, sea le israeliți, chiar vi codola cai beșenas dur catar i tabăra hai o tabernacolo, daștinas te dichen-les. Cadea că, lenas penghe buchia, chidenas penghi țărha hai tiliarenas ande iech than le coaverența. (Num. 9:15-23) Sa cadea vi aghies, ande orisavo than beșas pi phuv, o Iehova lel sama amendar, feril amen hai sicavel amenghe iubirea. w24.06 4 ¶10-12

I viața le Davidoschi sas-li ando pericolo. Lesco șiav o Absalom camelas te mudarel-les caște lel lesco than sar rege. (2 Sam. 15:12, 13) O David trebulas te nașel sigo avri anda o Ierusalimo. Ando timpo so lesche manușa tiliarenas, o David dea peschi sama că varecon trebulas te așel ando foro caște phenel lesche so camelas te cherel o Absalom. Cadea că, alosardea le Țadocos hai avere rașaien hai bișialdea-len parpale ando foro. (2 Sam. 15:27-29) Tha, von trebunas te len sama mișto so cherenas. O David cărdea iech plano hai alosardea le Țadocos hai avere lașe amales, o Hușai caște ajutin-les. (2 Sam. 15:32-37) O Hușai trebulas te cherel-pe că așel de i rig le Absalomoschi. Vo cărdea le Absalomos te pachial-pe ande leste hai dea-les sfaturi anda sar te marel le Davidos. Cado plano dea le Davidos mai but timpo caște avel pregătime anda o marimos. Pala codoia, o Hușai phendea caring o Țadoc hai o Abiatar so avelas te cherel o Absalom. (2 Sam. 17:8-16) Cadea, le dui murșa line sama ca o David te așunel so șiutea pesche andi goghi o Absalom te cherelhai daștinas te ferin i viața le Davidoschi. (2 Sam. 17:21, 22) w24.07 4, 5 ¶9, 10

Chichiva manușa le Iehovasche doșaren-pe zurales but anda le buchia nasul cai cărde-len angla sau chiar pala so bolde-pe. Tha, te anas amenghe amintea că o Iehova iubil amen zurales but hai că dea pesche Șiaves anda amende caște iertil amare păcatea. Cadea că, vo camel te folosisaras cado cadouo anda amaro miștimos. O Iehova phenel amenghe că, pala so „ortosaras le buchia mașcar amende”, vo iertil amare păcatea cu sea. Dichas zurales cuci i iubirea cai sicadea-la amenghe o Iehova! Chiar cana bâstrel le păcatea cai cărdeam-len, vo ci va bâstrela niciechdata le lașe buchia cai cărdeam-len. (Ps. 103:9, 12; Evr. 6:10) Dacă chio ilo doșarel tut anda le buchia cai cărdean-len mai anglal, de chi zor te gândis tut ca so cheres acana hai ca so daștis te cheres ando viitorii. Tu ci daștis te paruves so cărdean mai anglal. Tha, daștis te așares le Iehovas acana hai te diches caring i șucar viața cai va avela amen ando viitorii. w24.10 8 ¶8, 9

Cana citis andai Biblia, daștis te simțosares tut perado cana diches chichi de but buchia trebul te paruves. Sar exemplo, gândisar tut că ande iech ghies, citis andai Biblia că ci trebul te des pachiv ieche manușesche mai but sar averenghe. (Iac. 2:1-8) Des chi sama că trebul te phiraves tut mai șucar averența. Cadea că, cames te paruves tut. Si șucar că cames te cheres cadaia! Tha tehara citis aver versetea, cai sicaven că trebul te les sama sar des duma. (Iac. 3:1-12) Des chi sama că, poiechdata, des duma nasul anda aver. Cadea că, șios tuche andi goghi te diches mișto le buchia hai te zuriares averen. O trinto ghies cana citis andai Biblia, araches iech verseto cai sicavel că ci trebul te aves amal codolența andai lumea. (Iac. 4:4-12) Vi acana, des chi sama că trebul te alosares mai mișto so citis, so diches sau so așunes. Daștil-pe că ando ștarto ghies san perado cana diches sode but paruimata trebul te cheres. Na mech tut perado. Na bâstrel că, caște ‘neviares o manuș cai si de andral’, trebul te cheres vareso sea o timpo. w24.09 5, 6 ¶11, 12

O Isus jianglea că so si importanto si sar dichel o Iehova le buchia. Mai but, o Isus pachiaia ciaces că lesco Dad va avela te lașiarel orisavo nasulimos co mai lașio timpo. Cana varecon phiravel-pe nasul amența, daisaras te las-amen pala o Isus hai te las sama so phenas. Poiechdata, ci trebul te cheras sau te phenas vareso, anda codoia că ci sas cărdo amenghe iech nasulimos cadea de baro. (Ecl. 3:7; Iac. 1:19, 20) Aver data, daștil-pe că trebulas te das duma, sar avelas, cana dichas că varecon cherel sau phenel buchia nasul aver varecasche sau cana trebul te phenas o ciacimos. (Fap. 6:1, 2) Cana alosaras te das duma, trebul te das amari zor te cheras cadaia pherde lașimos hai pachiv. Sa cadea, daisaras te las amen pala o Isus cana mechas le buchia ando vast „Codolesco cai judechil orta”. (1 Pet. 2:23) w24.11 5, 6 ¶10-12

Cana iech jeno cai păcătuisardea, risarel-pe catar pesco phiraimos nasul, si iech bari bucuria! (Luca 15:7, 10) Le phure cheren sea so daștin caște ortosaren varecas. Tha, con ajutil ciaces codoles cai păcătuisardea te paruvel-pe? Te anas amenghe amintea so scriisardea o apostolo Pavel anda codola cai cheren iech baro păcato: „Daștil-pe că o Del va cherela-len te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul”. (2 Tim. 2:25) Na orisavo manuș si codo cai ajutil varecas te paruvel pesco phiraimos hai gândimos. O Pavel phenel so lașe buchia aven pala so iech manuș risarel-pe catar pesco phiraimos nasul: daștil-pe că va prinjianela mai mișto o ciacimos, va avela pale goghiate hai va înclela avri anda o vast le Satanosco. (2 Tim. 2:26) Cana iech manuș risarel-pe catar pesco phiraimos nasul, le phure va jiana vi mai dur leste caște ajutin-les te zuriarel pesco pachiamos, te așel dur catar le athaimata le Satanosche hai te ajutin-les te cherel so si mișto. (Evr. 12:12, 13) w24.08 23 ¶14, 15

Le manușa cai dea-len o Isus te han sicade că rodenas mai but le buchia cai trebunas-len caște train hai camenas mai but te cheren so țârdelas-len lengo ilo. Sostar daisaras te phenas cadai buchi? O duito ghies, le manușa așunde că o Isus hai le apostoli tiliarde. Cadea că von găle andel bărci cai avile andai Tiberiada hai găle caring o Capernaum caște roden le Isusos. (Ioan 6:22-24) Cărde codol manușa cadai buchi anda codoia că camenas te așunen mai but anda o Regato? Na. Von camenas mai but le buchia cai trebunas lenghe caște train hai camenas ca o Isus te del-len pale manro te han. Catar jianas cadai buchi? Te dichas so întâmplosardea-pe cana le manușa arachle le Isusos pașa o Capernaum. O Isus phendea ciaces că von rodenas-les numai caște del-len te han. Vo phendea lenghe că ‘hale andal manre hai ciaile’ le ‘habenesa cai nachel’. Anda codoia, zuriardea-len te cheren buchi anda „o haben . . . cai îngărel ca i viața veșnico”. (Ioan 6:26, 27) Cado haben avelas te avel catar lesco Dad prin leste. w24.12 5 ¶8, 9

Caște aves iech sicaitoro lașio, le sama te les tut pala o lil le Devlesco cana sicaves averen sau cana des sfaturi. De chi zor te sichios but andai Biblia hai anda amare lila. (Prov. 15:28) Cana cheres cadaia, dich sar amare lila sicaven sar trebul te hachiaras iech verseto. Hai cadea, va avela te jianes anda caste si lașio hai sar daștil te ajutil-les. Cana sicaves, de chi zor te arăsăs co ilo codolengo cai așunen tut. Cadea, von va avena zuriarde te cheren so sichion. Caște aves iech sicaitoro mai lașio, puș le phuren cai jianen te cheren cadai buchi sar daștis te sicaves mai mișto hai cher so phenen tuche von. (1 Tim. 5:17) Sa cadea, le phure trebun ‘te jianen te zuriaren’ codolen andai congregația. Tha, poiechdata, von trebun te den-len sfaturi sau chiar ‘te ortosaren-len’. Orisar așenas le buchia, von trebun te sicaven lașimos. Dacă phiraves tut șucar hai pherdo iubirea hai les tut pala o lil le Devlesco cana sicaves, va avela te arăsăs iech lașio sicaitorii anda codoia că les tut pala O Mai Baro Sicaitorii, o Isus. (Mat. 11:28-30; 2 Tim. 2:24) w24.11 24 ¶16

Daisaras te das pachiv le Iehovasche prin so phenas anda leste. Le manușa le Iehovasche sas zuriarde ‘te ghilaben le Iehovasche’, ‘te așaren lesco anav’, ‘te phenen i vestea lași anda leschi salvarea’ hai ‘te phenen anda leschi gloria mașcar le thema’. (Ps. 96:1-3) Prin sea cadal buchia daisaras te das pachiv amare Dadesche andal ceruri. Le evrei fidelo hai le creștini anda o iechto secolo ci încărde-pe parpale te den duma anda sea le lașe buchia cai cărdea-len o Iehova anda lende. Sa cadea, von ujiarde lesco anav cana trebulas. (Fap. 4:29) Sar daisaras te las amen pala lende? Daisaras te anas pachiv le Iehovasche le buchianța cai si amen. De cana si cărdi i lumea, codola cai slujinas ciaces le Iehovasche dine lesche pachiv cana dine anda le buchia cai sas-len. (Prov. 3:9) Sar avelas, caște vazdel-pe o templo hai te len sama lestar le israeliți dine love hai anda le buchia cai sas-len. (2 Regi 12:4, 5; 1 Cron. 29:3-9) Vi chichiva anda le discipoli le Isusosche dine lesche hai le apostolenghe anda le buchia cai sas-len. Cadea, von daisarde te cheren mai dur penghi buchi anda o Del. (Luca 8:1-3) Hai i Biblia del duma anda chichiva creștini anda o iechto secolo cai trainas cana sas bochalimos ande lengo them, hai le phrala hai le pheia cai beșenas ande aver thana bișalde lenghe love. (Fap. 11:27-29) Aghies, vi amen daisaras te das pachiv le Iehovasche cana cheras donații. w25.01 4 ¶8; 5 ¶11

So ajutisardea le Cornelios te bolel-pe? I Biblia phenel anda leste că „vo daralas le Devlestar ande iech than sea codolența anda pesco chăr”. Mai but, vo sea o timpo manghelas-pe le Devlesche anda sea o ilo. (Fap. 10:2) Cana o Petru phendea lesche i vestea lași, vo hai leschi familia pachiaie ando Cristos hai bolde-pe bi te mai ajucăren. (Fap. 10:47, 48) O Corneliu sas-lo gata te cherel sea le paruimata cai trebunas caște daștil te slujil le Iehovasche ande iech than sea pesca familiasa. (Ios. 24:15; Fap. 10:24, 33) O Corneliu ci mechlea ca o baro anav cai sas-les mașcar le manușa te încărel-les parpale te cărdiol iech creștino. Naches vi tu prin cadaia? Trebul te cheres bare paruimata ande chi viața caște boles tut? Dacă da, na bâstăr niciechdata că o Iehova va avela chio Ajutorii. Vo va binecuvântila tut anda codoia că cames te slujis lesche pala sar sicaven le principii andai Biblia. w25.03 5 ¶12, 13

Dacă așunes buchia nasul anda amari organizația sau anda le phrala cai sile angla amende, an tuche andi goghi sar phirade-pe le dușmani le Devlesche le Isusosa hai lesche discipolența ando iechto secolo. Cadea sar sicavel i Biblia, vi le manușa le Devlesche de aghies sile persecutime hai phenen-pe hohaimata anda lende. (Mat. 5:11, 12) Ci va avela te pachias cadal hohaimata dacă hachiaras castar aven hai cheras sea so daisaras caște ferisaras amen lendar. Sar daisaras te cheras cadaia? Te duriaras amendar le paramicea hohamne. O apostolo Pavel phendea amenghe so te cheras cana așunas buchia neciace. Vo scriisardea le Timoteiosche ‘te phenel caring chichiva nici te na așel lenghi goghi ca le paramicea hohamne’ hai ‘te duriaren pendar le paramicea hohamne cai ci sicaven pachiv caring so si sfânto’. (1 Tim. 1:3, 4) Sa cadea, amen duriaras amendar le paramicea hohamne anda codoia că hachiaras mișto castar aven. Amen așunas numai „le dumes sasteveste” le ciacimasche. (2 Tim. 1:13) w24.04 11 ¶16; 13 ¶17

Te așias chidine codolența cai sile loialo le Iehovasche. O Del camel te anas lesche închinarea ande iech than amare phralența. Va avela te așias chidine chichi timpo încăras zurales co ciacimos. Oricon phenel vareso cai ci si pala o ciacimos cherel le phralen andai congregația te na mai așen chidine hai andi pacea. Cadea că, o Del phenel amenghe ‘te duriaras amen lendar’. Dacă ci cheras cadaia, von daștin te cheren vi amen te duriaras amen le ciacimastar. (Rom. 16:17) Dacă hachiaras savo si o ciacimos hai încăras zurales leste, va avela te așias pașa o Iehova hai te avel amen iech pachiamos zuralo. (Ef. 4:15, 16) Cana cheras cadaia, va avasa ferime catar le sicaimata hohamne le Satanosche hai ci va avela te mechas amen athade lendar. Mai but, ando baro necazo, va avela te așias pașă le Iehovastar, cai va lela sama amendar. Cadea că, te încăras zurales co ciacimos, hai „o Del la paceaco” va avela amența! (Filip. 4:8, 9) w24.07 13 ¶16, 17

O Isus dea iech atenția specialo le manușenghe cai simțosarenas-pe perade anda lenghe doșa hai achardea-len te aven lesche continuatori. Vo jianelas că o păcato anelas sea le pharimata le manușenghe. Dichta sostar vo rodea te ajutil mai but le murșen hai le jiuvlean cai sas-le prinjiande sar manușa păcătoși. Caște hachiarel-pe mai mișto, vo cherel iech exemplo hai phenel: „Na le manușen sasteveste silen nevoia catar o doctorii, tha codolen cai sile nasfale”. Vo mai phenel: „Ci avilem te acharav codolen orta, tha codolen păcătoși”. (Mat. 9:12, 13) O Isus chiar cărdea cadai buchi. Cana iech jiuvli haladea lesche pânre lache asfența, vo dea duma pherdo lașimos caring late hai iertisardea lache păcatea. (Luca 7:37-50) Sa cadea, vo sicadea bare ciacimata la jiuvliache samariteano ca i haing, chiar cana jianelas că voi trailas ieche murșesa cai ci sas laco rrom. (Ioan 4:7, 17-19, 25, 26) O Del chiar dea le Isusos o zuralimos te chosel o mai baro pharimos cai anel-les o păcato – o merimos. Sar? O Isus uștiadea andal mule murșen hai jiuvlean, șavorren hai bare manușen. (Mat. 11:5) w24.08 4 ¶9, 10

Sar va sicavela o Iehova na pa but timpo i pachiv cai meritil-la lesco anav? Prin so alosarel te cherel sar Judecătoro. Pa țâra timpo, vo va chosela cu sea o Babilono o Baro anda codoia că cado meliardea but lesco sfânto anav. (Rev. 17:5, 16; 19:1, 2) Daștil-pe că chichiva cai va dichena sar va avela choslo o Babilono o Baro va avena te anen închinarea uji amența. Hai, co Armaghedono, o Iehova va chosela sea i lumea nasul le Satanoschi hai va mudarela sea codolen cai așen lesche contra hai cai den duma nasul anda lesco anav. Tha, o Iehova va salvila sea codolen cai iubin-les hai așunen lestar hai den-pe bare anda codoia că daștin te den lesche pachiv. (Mar. 8:38; 2 Tes. 1:6-10) Pala o testo finalo cai va avela pala o Raimos de Iech Mia Bărș le Cristososco, o Iehova va ujiarela pesco anav cu sea. (Rev. 20:7-10) Atunci „i phuv va avela pherdi catar o prinjianimos la gloriaco le Iehovasco, cadea sar o adânco la mareaco silo pherdo pai”. (Hab. 2:14) w25.01 7 ¶15, 16

Tha so ajutisardea le creștinen evrei te așen zurale hai te na mechen-pe andel pharimata? O Pavel camlea te ajutil le creștinen te dichen le miștimata cai si-len cana ci mechen-pe andel pharimata. Vo phendea că prin cadala, o Del daștil te ajutil-len te aven sicade hai ortosarde caște aven creștini mai lașe. Cadaia ajutilas-len te bariaren hai te lașiaren calități cai ciaion le Iehovas. Cana încărenas penghi goghi ca le miștimata cai sas-len, andal creștini evrei ci sas cadea de pharo te așen zurale hai te na mechen-pe. (Evr. 12:11) O Pavel zuriardea le creștinen evrei te nachen prin le pharimata pherde tromai hai te na mechen-pe. O apostolo Pavel jianelas mișto so phenelas lenghe. Angla te cărdiol creștino, vo cărdea but nasulimos le creștinenghe hai jianelas chichi de nasul phirade-pe aver lența. Sa cadea, vo simțosardea pe peschi morci so însemnol ca le coaver te așen tuche contra. Pala so cărdilea creștino, o Pavel nachlea prin diferime pharimata anda codoia că le coaver rodenas te cheren lesche nasulimos. (2 Cor. 11:23-25) w24.09 12, 13 ¶16, 17

Fiesave ghiesesa cai nachel, i predicarea si vi mai importanto. Sostar? Anda codoia că ci mai si but timpo ji cana va avela o sfârșito. Te gândisaras amen so phendea o Isus anda sar va avela cărdi i predicarea andel palutne ghiesa. Andi Evanghelia anda o Matei, dichas că o Isus phendea că i vestea lași va avela predichime pe sea i phuv angla te avel „o sfârșito”. (Mat. 24:14) Cadea că, vo delas duma anda o timpo cana va avela chosli cu sea i lumea nasul le Satanoschi. O Iehova alosardea deja o ghies hai o ceaso cana va distrugila sea o sistemo nasul ande savo traisaras. (Mat. 24:36; Fap. 1:7) Fiesavo ghies cai nachel anel amen mai pașă catar o sfârșito. (Rom. 13:11) Ando timpo so mai așilea, si importanto te predichisaras vi mai dur. Cadea că, vazdel-pe iech pușimos importanto cai avelas mișto ca savore te șioas-les amenghe: Sostar predichisaras i vestea lași? Anda codoia că i iubirea zuriarel amen te cheras cadaia. I buchi cai cheras-la andi predicarea sicavel i iubirea cai si amen anda i vestea lași, andal manușa hai, vi mai but, anda o Iehova hai anda lesco anav. w24.05 14, 15 ¶2, 3

Dadale, zuriaren tumare șiaven te gândin-pe ca le buchia cai cărdea-len o Iehova. Cana phiraven tumen po-l gava sau cheren buchi andi bar, ajutisar che șiaves te dichel le forme interesanto cai cărdea-len o Iehova, cai repetin-pe pale hai pale. Sostar? Cadala sicaven că sas cărde varecastar zurales goghiaver. Chichiva manușa goghiaver rode but bărșa te prinjianen mai mișto le buchia cai sas-le cărde sar iech spirala. O manuș de știință Nicola Fameli sicavel că, cana ghinas le spirale cai arachas-len andi natura, arachas iech seria de mai but numerea. Cadala, ande iech than, cheren iech buchi cai bușiol „o șiro Fibonacci”. Cadal modele andi spirala daștin te aven dichle mai butivar andi natura, sar avelas cana dichas le forme le galaxienghe, o modelo cai si po chăr le melcosco, pe-l patrina sau pa i lulughi le chameschi. w24.12 16 ¶7

O Moise, o David hai o Ioan traisarde acana but bărșa hai von traisarde diferime amendar. Cu sea cadala, si amen but buchia cai amean lența. Von slujisarde le ciace Devlesche, cadea sar cheras vi amen. Hai, sa cadea sar von, vi amen mangas amen le Iehovasche, mangas lesco ajutorii hai șioas amaro pachiamos ande leste. Cadea sar cadal murșa andal purane ghiesa, vi amen pachias ciaces că o Iehova del miștimata buhle vastesa codolenghe cai așunen lestar. Cadea că, te cheras so phende angla so te meren cadal manușa cai așile pașa o Iehova hai așunde lestar. Numai cana cheras cadaia va jiala amenghe mișto. Va avela te traisaras „but bărșa”, da, va avela te traisaras anda sea o timpo! Hai i bucuria anda amaro ilo bariol cana jianas că amaro Dad andal ceruri dichel amen lașe iachența. Vo va pochinela amen parpale anda sea so cheras, mai but sar daisaras te gândisaras amen. (Ef. 3:20) w24.11 13 ¶20, 21

Ando iechto secolo, chichiva phrala sas-le alosarde te slujin sar slujtori auxiliari. (1 Tim. 3:8) Cadaia însemnolas că von sas-le ‘codola cai ajutinas averen’, cadea sar scriisardea o apostolo Pavel. Le slujitori auxiliari cherenas le buchia importanto cai trebunas cărde andi congregația. Cadea, le phuren sas-len mai but timpo caște sicaven le phralen hai te len sama lendar caște aven sasteveste spiritualo. Sar exemplo, le slujitori auxiliari daștil-pe că ajutisarde te aven scriime le copii andal Scripturi, sau daștil-pe că chinde le buchia cai trebunas caște cheren cadaia. Te gândisaras amen chichiva buchiande cai le slujitori auxiliari cheren-len ande chi congregația. (1 Pet. 4:10) Daștil-pe că von sas-le alosarde caște len sama catar le love cai sile dine le phralendar, catar le teritorii, catar i literatura, sau te așen co audio-video ando timpo la întrunireaco. Sa cadea, von daștin te aven o manuș de ordine sau te ajutin cana cheren-pe lașiarimata ca i sala le Regatoschi. Sea cadal buchia trebun te aven cărde caște jial mișto i congregația. (1 Cor. 14:40) w24.10 19 ¶4, 5

Daisaras te nachas prin orisavo pharimos, baro sau țâno, dacă anas amenghe andi goghi că o Iehova si jiuvindo hai silo pașa amende. Ji la urmă, Vo si O Mai Zuralo hai daștil te del vi amen o zuralimos cai si amen nevoia caște na mechas amen. Cadea că, na-i amen sostar te daras cana nachas prin pharimata. Dacă dichas o vast le Iehovasco cana nachas prin pharimata mai țâne, va avela te pachias anda sea o ilo că vo va avela pașa amende vi cana nachas prin pharimata mai bare. Te dichas dui situații prin save nachlea o rege David, cai zuriarde lesco pachiamos ando Iehova. Cana sas-lo iech tărno păstorii iech riș hai iech leo avile hai line po iech bacrii andai turma lesche dadeschi. Ande le dui situații, o David gălea hai salvisardea pherdo tromai le bacrean. Tha, vo jianglea că ci daisardea te cherel cadaia prin pesco zuralimos, hai numai anda codoia că o Iehova sas-lo pașa leste. (1 Sam. 17:34-37) O David beșlea hai gândisardea-pe but anda sar dichlea o vast le Iehovasco ande peschi viața. Cadaia ajutisardea-les te pachial anda sea o ilo că o Iehova, o Del jiuvindo, va zuriarela-les hai va avela pașa leste vi cana va nachela prin aver pharimata. w24.06 21 ¶5, 6

Te gândisaras amen că sam acharde ca iech destinderea. Va avela te jias? Dacă ci jianes so va cherela-pe code hai caste trebul te jias, trebulas te pușes tut: „Cai hai cana va avela cadai destinderea? Sode manușa va avena code? Con va lela sama ca sea le buchia te jian mișto? Con va avela code? So buchia va avena te cheren-pe code? Va avela pimos?” O răspunso che cadal pușimata va ajutina tut te cheres iech lașio alosarimos. Pala so jianes chichi mai but buchia, gândisar tut mișto hai cher tuche andi goghi iech imaginea. Sar exemplo, so va avela te cheres dacă jianes că code va avena manușa save ci len-pe pala le sicaimata la Bibliache hai chonic ci va lela sama chichi de but pimos va piena le manușa? Pachias că code daștil te arăsăl te cheren-pe buchia lajiavune? (1 Pet. 4:3) Pala so jianes chichi mai but buchia hai daștis te cheres tuche iech imaginea andi goghi, va avela te cheres iech lașio alosarimos. w25.01 15 ¶4, 5

Prin șucar exemplea, o Iehova ajutil amen te hachiaras sar, prin o merimos le Isusosco, chosel le păcatea codolenghe cai sicaven că fal-len ciaces nasul. Si zurales pharo te cheres iech gad lolo te avel pale parno. Cu sea cadala, prin cadal șucar exemplea, o Iehova phenel amenghe ciaces că amare păcatea va avena cadea de mișto ujiarde, că ci va mai dichela-pe chanci anda so sas mai anglal. Daisaras te phenas că amare păcatea sile sar le camimata. (Mat. 6:12; Luca 11:4) Cadea că, de fiesavi data cana cheras iech păcato contra le Iehovasche, si sar cana cheras amenghe camimata sea mai bare. Cadea că, le camimata cai si amen le Iehovaste sile zurales bare. Tha, cana o Iehova iertil amen, si sar cana vo chosel le camimata cai si amen. Dacă ci avelas te cherel cadaia, trebulas te pochinas-len. O Iehova na manghel amendar te pochinas anda le păcatea cai chosel-len. Amaro ilo bariol bucuriatar cana dichas prin cado exemplo sar o Iehova chosel amare păcatea! w25.02 9, 10 ¶9, 10

Cana phurion, o dad hai i dei daștil-pe că va trebuna ajutime, hai lenghe șiave sile bucurime te ajutin-len. (1 Tim. 5:4) Cu sea cadala, iech dad hai iech dei cai pachian-pe ando Iehova jianen că i mai bari bucuria na-i te bariaren penghe șiaven caște ajutin-len le lovența cana phurion tha, te ajutin penghe șiaven te cărdion slujitori le Iehovasche. (3 Ioan 4) Cana ajutis che șiaven te sichion sar te len sama pendar corcore, sicav lenghe prin chio exemplo că trebun te pachian-pe ando Iehova. Încă de cana sile țâne, sicav che șiaven te hachiaren chichi de importanto si te cheras phares buchi. (Prov. 29:21; Ef. 4:28) Hai cana barion, ajutisar-len te cheren mișto penghi buchi cai sas lenghe dini ca i școala. Si importanto ca le dada hai le deia creștino te roden versetea andai Biblia cai daștin te ajutin penghe șiaven te alosaren mișto savi școala va avena te cheren. Cadea, le șiave va avena gata te len sama pendar corcore hai te cheren sea so daștin anda o Iehova. w25.03 30, 31 ¶15, 16

Ando lil Isaia, o capitolo 65, o Iehova sicadea so șucar traio va avela codolen cai beșen ando paradiso spiritualo. Cadai profeția pherdilea-pe i dintuni data ando bărș 537 a.a.e. Atunci le evrei cai sicade căința hai camle te anen pale închinarea le Iehovasche sas-le dine drom anda o Babilono hai risaile ande pengo them. O Iehova sas-lo pașa pesche manușa hai ajutisardea-len te cheren anda o Ierusalimo o șucar than cai sas-lo mai anglal hai cărde ca o templo te avel pale o than ande savo anelas-pe închinarea uji le Iehovasche. (Is. 51:11; Zah. 8:3) I profeția anda Isaia astardea te pherel-pe i duito data ando bărș 1919 cana le manușa le Iehovasche andal ghiesa mai neve sas-le dine drom anda o Babilono o Baro. Pala codoia, astardea te avel cărdo o paradiso spiritualo cai zinghiardea-pe țâra po țâra pe sea i phuv. Sas cărde but congregații hai le manușa le Iehovasche sicade prin pengo phiraimos că o spirito sfânto cherelas buchi ande lenghi viața. Murșa hai jiuvlea saven mai anglal sas-len iech phiraimos nasul hai marenas-pe, line pe pende „i nevi personalitatea cai sas cărdi pala sar camel o Del”. w24.04 20, 21 ¶3, 4

Ande chichiva thana, o dad hai i dei sau aver neamuri sile codola cai alosaren anda iech jeno corcoro varecas casa te căsătoril-pe. Ande aver thema i familia sau le amala rodel iech lașio jeno cai silo corcoro, hai pala codoia lașiaren ca o murș hai i jiuvli te arachen-pe caște dichen dacă sile lașe iech anda aver. So avelas mișto te cheres dacă trebul te rodes iech rrom sau iech rromni anda varecaste? Gândisar tut so ciaiol codole jenes. De chi zor te prinjianes-les mișto, so felo manuș silo hai chichi de zuralo silo ando pachiamos. Iech amalimos chidino le Iehovasa si but mai importanto sar le love, o sicaimos sau o neamo anda savo țârdel-pe. Cu sea cadala, na bâstăr că o phral sau i phei trebun te alosaren von corcore dacă va lena-pe sau nici. w24.05 23 ¶11

Daisaras te ajutisaras codolen cai prinjianen-pe cana las sama so phenas. Poiechdata, trebul te încăras amaro mui hai te na das duma. (Proverbe 12:18) Sar exemplo, daștil-pe că camas te phenas sigo vi averenghe că iech phral hai iech phei astarde te prinjianen-pe, tha daștil-pe că le dui camen ca von te phenen averenghe cadai buchi. Ci avelas șucar te das duma pala lengo dumo sau te das duma nasul anda le buchia cai alosaren te cheren-len hai cai încăren numai lendar. (Prov. 20:19; Rom. 14:10; 1 Tes. 4:11) Mai but, ci trebulas te phenas sau te pușias vareso cai sicavel că le dui trebunas te len-pe sau chiar te phenas că va căsătorina-pe. Tha so trebul te cheras cana dui jene alosaren te na mai prinjianen-pe? Ci trebulas te șioas pușimata dilivane sau te doșaras ieches anda lende. (1 Pet. 4:15) Cana dui jene ci mai camen te prinjianen-pe, ci trebul te pachias că alosarde nasul. O mai butivar, cadaia însemnol că o timpo ande savo prinjiande-pe arăslea ca pesco scopo, adică ajutisardea le duien te cheren iech lașio alosarimos. Anda codoia, te gândisaras amen sar daisaras te avas pașa lende. w24.05 31 ¶15, 16

Iech anda le mai bare pharimata cai daștin te duchaven amaro ilo si cana iech jeno andai familia sau iech amal pașardo mechel le Iehovas. (Ps. 78:40) Chichi iubisaras mai but codole manușes, cadichi mai pharo va avela amenghe te așias zurale. Dacă vi tu nachlean prin cadaia, o exemplo le Țadocosco hai le Davidosco daștil te zuriarel tut. Caring o sfârșito le raimasco le Davidosco, o Țadoc așilea loialo le Iehovasche cana lesco pașardo amal o Abiatar alosardea te na mai avel loialo. Cana o David țârdelas te merel, lesco șiavo o Adonia camlea te cărdiol rege ando than le Solomonosco, codo alosardo le Iehovastar. (1 Cron. 22:9, 10) O Abiatar alosardea te așel pașa o Adonia. (1 Regi 1:5-8) Cadea, o Abiatar sicadea că ci așilea loialo na numai le Davidosche, tha nici le Iehovasche. Gândisar tut chichi de duchado sas o ilo le Țadocosco! Mai but sar 40 bărșa, vo hai o Abiatar cărde buchi ande iech than sar rașaia. (2 Sam. 8:17; 15:29; 19:11-14) w24.07 6 ¶14, 15

Daisaras te pachias ciaces că si amen numai miștimata dacă așias uștiade hai așias contra le buchia cai țârden amen te cheras vareso nasul. I bucuria cai si ande amare ile cana traisaras pala sar camel o Iehova si but mai bari sar „i plăcerea le păcatoschi cai nachel”. (Evr. 11:25; Ps. 19:8) Ji la urmă, sam cărde te traisaras pala sar camel o Iehova. (Gen. 1:27) Cana cheras cadaia, ci va doșarela amen amaro ilo hai, ando viitorii, va avela te traisaras anda sea o timpo. (1 Tim. 6:12; 2 Tim. 1:3; Iuda 20, 21) Si ciaces, „o mas si covlo”, tha ci sam corcore. O Iehova silo gata te del amen anda pesco zuralimos, oricana si amen nevoia. (2 Cor. 4:7) Cu sea cadala, te încăras ande amari goghi că o zuralimos le Iehovasco si mai baro sar orisavo zuralimos. Tha, mai anglal trebul te cheras sea so daisaras amare zuralimasa caște maras amen contra amare covlimata ande fiesavo ghies. O Iehova va dela amen răspunso ca amare manglimata hai va dela amen o zuralimos cai mai trebul amenghe. (1 Cor. 10:13) Daisaras te pachias anda sea o ilo că, le Iehovasa pașa amende, daisaras te așias uștiade hai te așias contra le buchia cai țârden amen te cheras vareso nasul. w24.07 19 ¶19-21

O apostolo Pavel scriisardea le dumes anda o texto de aghies ieche aver phuresche, o Timotei, caște jianel so trebulas te cherel codolența cai cheren o păcato. Camlea o Pavel te phenel că codo cai păcătuisardea trebulas te avel ortosardo „angla savorenghe iacha”, adică angla sea i congregația? Ande chichiva situații ci trebulas. Mai but, vo del duma anda codola cai jianen anda o păcato, sar avelas codola cai dichle penghe iachența o păcato, sau daștin te aven codola casche o păcătoso phendea so cărdea. Cadea că le phure va phenena numai codolenghe cai jianenas anda o păcato că i situația sas-li lașiardi hai că o doșalo sas-lo ortosardo. Poiechdata, daștil-pe că mai but jene andai congregația jianen deja anda o păcato, sau daștilas te arăsăl te avel prinjiando savorendar. Ande cadai situația, codo cai păcătuisardea trebul te avel ortosardo „angla savorenghe iacha”, adică angla sea i congregația. Cadea că iech phuro cherel iech anunțo andi congregația că o phral sau i phei sas-lo ortosardo. Sostar? O Pavel phendea: „Caște jianen vi von că trebul te len sama” te na peren ando păcato. w24.08 23, 24 ¶16, 17

Trebul te das amari zor te cheras sea so daisaras andi buchi le Iehovaschi ji cana va avela chosli cu sea cadai lumea nasul. Codola machle trebul te len sama caște aven line co cerii le Isusostar, cai va primina pengo pochinimos. (Mat. 24:40) Von abia ajucăren te jian pașa o Isus ando cerii! Pala o Armaghedono, le creștini machle va avena i bori co abiav le Bacrișesco. (2 Tes. 2:1) Chiar cana i judecata le Iehovaschi pașiol sigo, na-i sostar te daras! Dacă așias lesche fidelo, amaro Dad andal ceruri va dela amen „o zuralimos cai si mai baro sar oriso”, cadea că va avela te daisaras ‘te așias ande pânrănde angla o Șiav le Manușesco’. (2 Cor. 4:7; Luca 21:36) Chiar cana si amen i speranța te traisaras ando cerii sau pi phuv, o Iehova va dichela amen lașe iachența cana las sama le buchiandar cai sichileam-len andal paramicia le Isusosche. Anda codoia că o Iehova si zurales lașio amența, amare anava va avena scriime ando lil la viațaco. (Dan. 12:1; Rev. 3:5) w24.09 25 ¶19, 20

O Lil le Devlesco daștil te ajutil amen te avel amen pacea ando ilo. Te gândisaras amen le buchiande cai si amen – chiar vi ca le barvalimata cai si amen ando cerii – hai te gândisaras amen că sea so silen codolen cai ci slujin le Iehovasche si numai so daștil te del lenghe cadai lumea. Daștil-pe că von pachian-pe cu sea ande le buchia cai daștin te cheren-len ande cadai lumea anda codoia că ci ajucăren-len chanci ando viitorii. Tha amen, na-i amen numai cadal șucar buchia le Iehovastar acana. Vo phendea că, ando viitorii, va pâtrăla pesco vast hai va dela amen sea so camel amaro ilo. (Ps. 145:16) Sa cadea, daisaras te pușias amen: „Daștiv te jianav ciaces sar avelas mânri viața dacă alosardemas te cherav aver vareso?”. Iech buchi jianas ciaces: Cana alosaras pala i iubirea cai si amen anda o Del hai anda le coaver, va avela amen sea o timpo le buchia cai cheren amen ciaces fericime. w24.10 27 ¶12, 13