Numerele

11 Dar poporul a început să se plângă cu înverșunare înaintea lui Iehova. Când a auzit, Iehova s-a aprins de mânie și un foc de la Iehova a izbucnit împotriva lor și i-a mistuit pe unii de la marginea taberei. 2 Atunci poporul a strigat către Moise, iar el i-a făcut implorări lui Iehova,+ astfel că focul s-a stins. 3 Și acelui loc i s-a pus numele Tabera*, fiindcă un foc de la Iehova izbucnise împotriva lor.+

4 Apoi mulțimea de oameni de tot felul*+ din mijlocul lor a dat glas unor pofte egoiste,+ iar israeliții au început și ei să plângă din nou și să zică: „Cine ne va da carne să mâncăm?+ 5 Ne aducem aminte de peștele pe care îl mâncam în Egipt fără plată, de castraveți, de pepeni, de praz, de ceapă și de usturoi!+ 6 Dar acum ne uscăm*. Nu vedem decât mana asta!”.+

7 Mana+ era ca sămânța de coriandru+ și arăta ca rășina de bdeliu. 8 Poporul se răspândea și o aduna, o măcina în râșniță sau o pisa în piuliță. Apoi o fierbea în oale sau făcea din ea turte;+ ea avea gust de turtă dulce cu ulei. 9 Noaptea, când cădea roua peste tabără, cădea și mana.+

10 Moise a auzit poporul plângând, familie după familie, fiecare om la intrarea cortului său. Iehova s-a mâniat foarte tare,+ iar Moise era și el foarte supărat. 11 Atunci Moise i-a zis lui Iehova: „De ce ai adus necazul asupra slujitorului tău? De ce n-am găsit favoare în ochii tăi și m-ai împovărat cu acest popor?+ 12 Eu am conceput tot poporul acesta? Eu i-am născut, ca să-mi zici: «Poartă-i la pieptul tău, asemenea celui ce se îngrijește de un sugar», spre țara pe care ai jurat că le-o vei da strămoșilor lor?+ 13 De unde să iau carne ca să-i dau acestui popor? Căci ei plâng mereu înaintea mea, zicând: «Dă-ne să mâncăm carne!». 14 Nu pot să port singur tot poporul acesta; este prea mult pentru mine.+ 15 Dacă așa ai de gând să te porți cu mine, omoară-mă, te rog, chiar acum!+ Dacă am găsit favoare în ochii tăi, nu mă lăsa să mai văd vreo nenorocire!”.

16 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Strânge-mi 70 de bărbați dintre bătrânii Israelului, pe care îi recunoști ca* bătrâni și supraveghetori ai poporului,+ și adu-i la cortul întâlnirii; ei să stea acolo cu tine. 17 Eu voi coborî,+ voi vorbi cu tine acolo+ și voi lua o parte din spiritul+ care este peste tine și-l voi pune peste ei, iar ei te vor ajuta să porți povara poporului, ca să n-o porți singur.+ 18 Să spui poporului: «Sfințiți-vă pentru mâine;+ veți mânca în mod sigur carne, fiindcă ați plâns în auzul lui Iehova+ și ați spus: „Cine ne va da carne să mâncăm? Ne era mai bine în Egipt”.+ Iehova vă va da carne și veți mânca.+ 19 Veți mânca nu o zi, nici 2 zile, nici 5 zile, nici 10 zile, nici 20 de zile, 20 ci o lună de zile, până vă va ieși pe nas și vi se va face scârbă de ea,+ căci l-ați respins pe Iehova, care este în mijlocul vostru, și ați plâns înaintea lui, zicând: „De ce am ieșit din Egipt?”»”.+

21 Atunci Moise a zis: „Poporul în mijlocul căruia sunt are 600 000 de bărbați*,+ și totuși tu ai spus: «Le voi da carne și vor mânca o lună de zile!». 22 Dacă ar fi înjunghiate turme și cirezi întregi, le-ar ajunge oare? Sau, dacă ar fi prinși toți peștii din mare, le-ar fi de-ajuns?”.

23 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Este oare mâna lui Iehova prea scurtă?+ Vei vedea acum dacă ce-ți spun se va întâmpla sau nu”.

24 Moise a ieșit și a transmis poporului cuvintele lui Iehova. Apoi a strâns 70 de bărbați dintre bătrânii poporului și i-a pus să stea în jurul cortului.+ 25 Iehova a coborât atunci într-un nor,+ i-a vorbit lui Moise+ și a luat o parte din spiritul+ care era peste el și l-a pus peste fiecare dintre cei 70 de bătrâni. De îndată ce spiritul s-a așezat peste ei, au început să se comporte ca niște profeți*,+ dar apoi n-au mai făcut lucrul acesta.

26 Doi dintre acești bărbați erau încă în tabără. Ei se numeau Eldad și Medad. Spiritul s-a așezat peste ei, căci și ei erau dintre cei scriși cu numele, dar nu se duseseră la cort. Și au început să se comporte ca niște profeți în tabără. 27 Un tânăr a alergat și l-a înștiințat pe Moise: „Eldad și Medad se comportă ca niște profeți în tabără!”. 28 Atunci Iosua,+ fiul lui Nun, care îi slujea lui Moise din tinerețe, a zis: „Domnul meu, Moise, oprește-i!”.+ 29 Dar Moise i-a zis: „Ești gelos pentru mine? Să nu fii. De-ar fi toți din poporul lui Iehova profeți și de și-ar pune Iehova spiritul peste ei!”. 30 Mai târziu, Moise s-a întors în tabără împreună cu bătrânii Israelului.

31 Apoi s-a stârnit un vânt de la Iehova, care a adus prepelițe dinspre mare și le-a făcut să cadă în jurul taberei,+ cale cam de o zi într-o parte și cale cam de o zi în cealaltă parte, de jur împrejurul taberei, formând un strat de aproximativ doi coți* înălțime pe pământ. 32 Toată ziua aceea, toată noaptea și toată ziua următoare, poporul a stat treaz și a strâns prepelițe. Nimeni nu a strâns mai puțin de zece homeri*. Și le-au întins peste tot în tabără. 33 Când carnea le era încă între dinți, înainte să apuce s-o mestece, Iehova s-a aprins de mânie împotriva poporului și Iehova a început să lovească poporul; a fost o plagă foarte mare.+

34 De aceea, ei i-au pus acelui loc numele Chibrot-Hataava*,+ pentru că acolo i-au îngropat pe oamenii care au avut pofte egoiste.+ 35 De la Chibrot-Hataava, poporul a plecat spre Hațerot; și au rămas la Hațerot.+