O cântare. O melodie a lui David.
108 Inima mea este statornică, o, Dumnezeule!
Voi cânta, voi cânta laude cu toată ființa mea.+
2 Trezește-te, instrument cu coarde; și tu, harpă!+
Voi trezi zorile!
3 Te voi lăuda printre popoare, o, Iehova!
Îți voi cânta laude printre națiuni!
4 Căci iubirea ta loială este mare, ajunge până la ceruri,+
iar fidelitatea ta, până la nori.
5 Fii înălțat mai presus de ceruri, o, Dumnezeule!
Gloria ta să fie peste tot pământul!+
6 Salvează-ne cu dreapta ta și răspunde-mi,
ca să scape cei iubiți de tine!+
7 Dumnezeu a spus în sfințenia sa:
„Voi exulta, voi da ca moștenire Sihemul+
și voi măsura Valea Sucotului.+
8 Galaadul+ este al meu și, la fel, Manase,
iar Efraim este coiful capului meu;+
Iuda este toiagul meu de conducător.+
9 Moabul este ligheanul în care mă spăl.+
Peste Edom îmi voi arunca sandaua.+
Peste Filistia voi striga triumfător”.+
10 Cine mă va duce în orașul fortificat?
Cine mă va conduce până în Edom?+
11 Oare nu tu, o, Dumnezeule, care ne-ai respins,
Dumnezeul nostru, care nu mai ieși cu armatele noastre?+
12 Dă-ne ajutor în necaz,+
căci salvarea de la oameni este zadarnică!+
13 De la Dumnezeu vom primi putere,+
iar el îi va călca în picioare pe dușmanii noștri.+