Ieremia
4 „O, Israel, dacă te vei întoarce”, zice Iehova,
„dacă te vei întoarce la mine
și dacă vei înlătura dinaintea mea idolii tăi dezgustători,
atunci nu vei fi fugar”.+
2 Dacă vei jura
în adevăr, în justiție și în dreptate: „Viu este Iehova!”,
atunci națiunile vor obține binecuvântare de la el
și se vor lăuda în el.+
3 Căci iată ce le spune Iehova bărbaților lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului:
„Arați-vă un ogor
și nu mai semănați printre spini.+
4 Circumcideți-vă inima pentru Iehova
și înlăturați-i prepuțul,+
bărbați ai lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului,
ca nu cumva, din cauza faptelor voastre rele,
mânia mea să se aprindă ca un foc
și să ardă fără s-o poată stinge cineva”.+
5 Spuneți lucrul acesta în Iuda și vestiți-l în Ierusalim.
Strigați și sunați din corn în toată țara!+
Anunțați cu voce puternică: „Adunați-vă,
să fugim în orașele fortificate!+
6 Ridicați un stindard* care să arate drumul spre Sion!
Căutați-vă adăpost, nu stați!”.
„Căci aduc de la nord o nenorocire,+ un mare dezastru.
A ieșit ca să facă din țara ta un motiv de groază.”
Orașele tale vor ajunge niște ruine, fără niciun locuitor.+
8 De aceea, îmbrăcați-vă cu pânză de sac.+
Jeliți* și tânguiți-vă,
fiindcă mânia aprinsă a lui Iehova nu s-a îndepărtat de la noi.
9 „În ziua aceea”, zice Iehova, „regele își va pierde curajul*+
și, la fel, prinții;
preoții vor fi îngroziți, iar profeții, uluiți”.+
10 Atunci am zis: „Vai, Domn Suveran Iehova! Într-adevăr, ai amăgit de tot poporul acesta+ și Ierusalimul spunând: «Veți avea pace»,+ când, de fapt, sabia este la gâtul nostru*”.
11 În timpul acela se va spune acestui popor și Ierusalimului:
„Un vânt dogoritor de pe dealurile golașe ale pustiului
va sufla peste fiica* poporului meu,
dar nu ca să vânture, nici ca să curețe.
12 Vântul puternic vine din aceste locuri la porunca mea.
Acum voi da sentințe împotriva lor.
Caii lui sunt mai iuți decât acvilele.+
Vai de noi, căci suntem pierduți!
14 Spală-ți inima de răutate, Ierusalim, ca să fii salvat!+
Până când vei nutri gânduri rele?
16 Anunțați-l națiunilor!
Vestiți-l împotriva Ierusalimului!”.
„Niște spioni* vin dintr-o țară îndepărtată
și vor scoate strigăte de război împotriva orașelor lui Iuda.
17 Ei vin din toate părțile, ca niște paznici de ogoare, împotriva Ierusalimului+
fiindcă s-a răzvrătit împotriva mea”,+ zice Iehova.
18 „Vei plăti pentru căile și pentru faptele tale.+
Cât de amară este nenorocirea ta,
căci îți ajunge până în inimă!”
Simt o mare durere în inimă*.
Inima îmi bate tare.
20 Se anunță nenorocire după nenorocire,
căci toată țara este distrusă.
Corturile mele sunt distruse dintr-odată
și pânzele mele de cort, într-o clipă.+
Sunt fii fără minte, lipsiți de pricepere.
Când e vorba să facă rău, toți sunt ageri la minte*,
dar bine nu știu să facă.”
23 Am privit țara și iată că era goală și pustie.+
M-am uitat spre ceruri, iar lumina lor dispăruse.+
De la Iehova veneau acestea,
din cauza mâniei lui aprinse.
Oamenii intră în desișuri
și urcă pe stânci.+
Toate orașele sunt părăsite
și niciun om nu locuiește în ele”.
30 Acum, că ești devastată, ce vei face?
Înainte te îmbrăcai în stacojiu,
te împodobeai cu podoabe de aur
și îți măreai ochii cu fard negru.
Însă degeaba te făceai frumoasă,+
căci cei ce te doreau cu patimă te-au respins;
31 Căci am auzit un vaiet ca al unei femei bolnave,
strigăte ca ale unei femei care naște primul ei copil,
glasul fiicei Sionului, care respiră greu.
Ea spune în timp ce își întinde mâinile:+
„Vai de mine, căci sunt* sleită de puteri din cauza ucigașilor!”.