Judecătorii

21 Bărbații Israelului juraseră la Mițpa:+ „Niciunul dintre noi nu-și va da fiica de soție unui bărbat din Beniamin”.+ 2 Poporul a venit la Betel+ și a stat acolo înaintea adevăratului Dumnezeu până seara, strigând și plângând cu amar. 3 Și zicea: „De ce, o, Iehova, Dumnezeul Israelului, s-a întâmplat acest lucru în Israel? De ce să lipsească astăzi un trib din Israel?”. 4 A doua zi, poporul s-a sculat devreme și a construit acolo un altar ca să aducă ofrande arse și ofrande de comuniune.+

5 Și israeliții au zis: „Cine din toate triburile Israelului n-a urcat ca să se adune înaintea lui Iehova?”. Căci se făcuse un mare jurământ potrivit căruia oricine nu urca înaintea lui Iehova, la Mițpa, avea să fie omorât negreșit. 6 Israeliților le-a părut rău de ceea ce i se întâmplase fratelui lor Beniamin. Și au spus: „Astăzi a fost tăiat un trib din Israel. 7 Ce să facem ca să găsim soții pentru cei care au rămas, întrucât am jurat pe Iehova+ că nu le vom da de soții pe niciuna dintre fiicele noastre?”.+

8 Ei au întrebat: „Cine din triburile Israelului n-a urcat înaintea lui Iehova, la Mițpa?”.+ Și iată că din Iabeș-Galaad nu venise nimeni în tabăra unde se adunase poporul. 9 Când a fost numărat poporul, au văzut că nu era acolo niciunul dintre locuitorii Iabeș-Galaadului. 10 Atunci adunarea a trimis acolo 12 000 dintre cei mai viteji bărbați și le-a poruncit: „Duceți-vă și omorâți-i cu sabia pe locuitorii Iabeș-Galaadului, chiar și pe femei și pe copii.+ 11 Iată ce să faceți: Să omorâți* orice bărbat, precum și orice femeie care a avut relații sexuale cu un bărbat”. 12 Printre locuitorii Iabeș-Galaadului au găsit 400 de fete virgine, care nu avuseseră relații sexuale cu vreun bărbat. Și le-au adus în tabără la Șilo,+ în țara Canaanului.

13 Atunci toată adunarea le-a trimis un mesaj beniaminiților care erau la stânca Rimon+ și le-a propus să facă pace. 14 Și beniaminiții s-au întors. Ei le-au dat femeile pe care le păstraseră în viață dintre femeile din Iabeș-Galaad,+ dar n-au fost destule pentru ei. 15 Și poporului i-a părut rău de ceea ce i se întâmplase tribului lui Beniamin,+ fiindcă Iehova făcuse o ruptură între triburile Israelului. 16 Bătrânii adunării au zis: „Ce să facem ca să găsim soții pentru bărbații care au rămas, întrucât toate femeile din Beniamin au fost omorâte?”. 17 Ei au răspuns: „Cei din Beniamin care au scăpat să aibă o moștenire, ca să nu fie șters un trib din Israel. 18 Dar noi nu putem să le dăm soții dintre fiicele noastre, fiindcă israeliții au jurat: «Blestemat să fie cel care-i dă soție unui bărbat din Beniamin»”.+

19 Atunci ei au zis: „Iată că an de an se ține o sărbătoare a lui Iehova la Șilo,+ care este la nord de Betel și la est de drumul mare care urcă de la Betel la Sihem și la sud de Lebona”. 20 Ei le-au poruncit deci bărbaților lui Beniamin: „Duceți-vă și stați la pândă în vii. 21 Când veți vedea că tinerele* din Șilo ies să danseze*, ieșiți din vii și luați-vă fiecare cu forța o soție dintre tinerele din Șilo, apoi întoarceți-vă în ținutul lui Beniamin. 22 Iar dacă tații sau frații lor vor veni să se plângă la noi, atunci le vom spune: «Fiți înțelegători, fiindcă noi nu i-am putut lua fiecăruia o soție prin război,+ iar voi nu le-ați putut da o soție fără să vă faceți vinovați»”.+

23 Atunci bărbații lui Beniamin așa au făcut: și-au luat fiecare o soție dintre femeile care dansau. După aceea s-au întors la moștenirea lor, și-au reconstruit orașele+ și s-au stabilit în ele.

24 În acel timp, israeliții s-au dus de acolo, fiecare la tribul lui și la familia lui; și au plecat de acolo, fiecare la moștenirea lui.

25 În zilele acelea nu era rege în Israel.+ Fiecare făcea ce era drept în ochii lui*.