Psalmii
Către dirijor; pe „Crinii”. O aducere-aminte. Al lui Asaf.+ O melodie.
4 Iehova, Dumnezeul armatelor, până când vei arde de mânie* și vei respinge rugăciunile poporului tău?+
5 Le dai să mănânce lacrimi ca pâine
și îi faci să bea șuvoaie de lacrimi.
6 Permiți să fim un motiv de ceartă pentru vecinii noștri;
dușmanii ne batjocoresc după bunul lor plac.+
7 O, Dumnezeul armatelor, primește-ne înapoi la tine!
Să strălucească fața ta peste noi ca să fim salvați!+
8 Ai făcut să plece din Egipt o viță-de-vie.+
Ai alungat națiunile și ai plantat-o.+
10 Munții au fost acoperiți de umbra ei
și cedrii lui Dumnezeu, de ramurile ei.
12 De ce ai dărâmat zidurile de piatră ale viței-de-vie,+
astfel că toți trecătorii i-au luat roadele?+
14 O, Dumnezeul armatelor, întoarce-te, te rog!
Uită-te din cer și vezi!
16 Via este arsă în foc,+ este tăiată.
Poporul piere la mustrarea ta*.
18 Atunci nu te vom părăsi.
Păstrează-ne în viață, ca să chemăm numele tău!