MARCU
Note de studiu – capitolul 2
Capernaum: Vezi nota de studiu de la Mt 4:13.
acasă: Primii trei ani ai serviciului său, Isus i-a petrecut aproape în întregime în Galileea și în ținuturile din jur, Capernaumul fiind orașul în care locuia. Este posibil ca el să fi fost găzduit în casa lui Petru și a lui Andrei. (Mr 1:29; vezi nota de studiu de la Mt 9:1)
au scos acoperișul . . . făcând o deschizătură: În secolul I, multe case din Israel aveau acoperișul plat. Pe acoperiș se putea ajunge din exterior pe niște trepte de piatră sau pe o scară mobilă de lemn. Marcu nu specifică din ce era făcut acoperișul acestei case. În general însă, acoperișul caselor era făcut din grinzi de lemn acoperite cu ramuri, trestie și un strat de pământ bătătorit. Unele case erau acoperite cu țigle; potrivit relatării lui Luca, bărbatul a fost coborât „printre țigle”. (Vezi nota de studiu de la Lu 5:19.) Prietenii omului paralizat au putut face cu ușurință o deschizătură suficient de mare pentru a coborî targa în încăperea aglomerată de dedesubt.
le-a văzut credința: Vezi nota de studiu de la Mt 9:2.
Copile: Vezi nota de studiu de la Mt 9:2.
scribi: Vezi nota de studiu de la Mt 2:4 și Glosarul, „Scrib”.
a înțeles: Lit. „a discernut prin spiritul său”. Sau „a discernut în sinea lui (în mintea lui)”. Aici termenul grecesc pneúma (spirit) face referire evident la capacitățile de percepție ale lui Isus. În Is 11:2, 3 se spune cu privire la Mesia: „Peste el se va așeza spiritul lui Iehova” și el „nu va judeca după aparențe”. Drept urmare, Isus a putut să discearnă gândurile, raționamentele și motivațiile altora. (Ioa 2:24, 25)
Ce este mai ușor: Era ușor pentru cineva să spună că putea ierta păcatele, deoarece o astfel de afirmație nu trebuia susținută prin dovezi concrete. Însă afirmația Ridică-te . . . și umblă presupunea un miracol, care să le arate clar tuturor că Isus avea puterea de a vindeca bolnavii și deci autoritatea de a ierta păcatele. Această relatare, precum și versetul din Is 33:24, arată că există o legătură între boală și starea noastră păcătoasă.
Fiul omului: Vezi nota de studiu de la Mt 8:20.
să ierte păcatele pe pământ . . . : Vezi nota de studiu de la Mt 9:6.
mării: Se referă la Marea Galileei. (Mr 1:16; vezi nota de studiu de la Mt 4:18)
Levi: În relatarea paralelă din Mt 9:9, acest discipol este numit Matei. Când fac referire la el ca încasator de impozite, Marcu și Luca folosesc numele Levi (Lu 5:27, 29), dar, când îl menționează ca unul dintre apostoli, ei folosesc numele Matei (Mr 3:18; Lu 6:15; Fa 1:13). Scripturile nu dezvăluie dacă Levi avea deja numele Matei înainte să devină discipol al lui Isus. Marcu este singurul evanghelist care menționează că Matei, sau Levi, a fost fiul lui Alfeu. (Vezi nota de studiu de la Mr 3:18.)
Alfeu: Evident nu este vorba despre Alfeu menționat în Mr 3:18 (vezi nota de studiu de la Mr 3:18), care era tatăl lui Iacov, al nouălea în enumerarea celor 12 apostoli. (Mt 10:3; Lu 6:15)
locul unde se încasau impozite: Acesta putea fi o clădire sau o construcție mică unde încasatorul de impozite strângea de la comercianți taxele pe mărfurile exportate, importate și tranzitate. Biroul de impozite unde lucra Levi, cunoscut și ca Matei, se afla în Capernaum sau în apropiere.
Urmează-mă: Verbul grecesc folosit aici are sensul de bază „a veni în urma”, „a merge după”. În acest context înseamnă „a urma pe cineva ca discipol”.
lua masa: Sau „era întins la masă”. Când două persoane se întindeau la aceeași masă, arătau că sunt în relații cordiale. Evreii din vremea lui Isus nu ar fi stat niciodată întinși la masă, adică nu ar fi luat masa, cu cei pe care îi disprețuiau, cum ar fi păcătoșii, încasatorii de impozite și neevreii.
încasatori de impozite: Vezi nota de studiu de la Mt 5:46.
păcătoși: Vezi nota de studiu de la Mt 9:10.
încasatorii de impozite: Vezi nota de studiu de la Mt 5:46.
obiceiul să postească: Vezi nota de studiu de la Mt 6:16.
prietenii mirelui: Vezi nota de studiu de la Mt 9:15.
vin . . . în burdufuri: Vezi nota de studiu de la Mt 9:17.
sabat: Vezi Glosarul.
printre niște lanuri de grâu: Vezi nota de studiu de la Mt 12:1.
ce nu este permis: Vezi nota de studiu de la Mt 12:2.
Potrivit relatării despre: Prepoziția grecească epí, folosită aici, poate indica timpul sau locul, de exemplu locul unde se găsește un pasaj din Scripturi. Majoritatea traducătorilor îi atribuie valoare temporală și o redau prin „când (Abiatar era . . .)”. Totuși, având în vedere evenimentul istoric la care s-a referit Isus (1Sa 21:1-6) – așa cum se arată în nota de studiu de la Abiatar, preotul principal, din acest verset –, este mult mai plauzibilă concluzia că prepoziția grecească face referire la un loc, adică indică o relatare din Scripturi. O construcție grecească asemănătoare apare în Mr 12:26 și în Lu 20:37, unde unele traduceri conțin redarea „în locul unde (pasajul despre)”.
Abiatar, preotul principal: Termenul grecesc folosit aici poate fi redat fie prin „marele preot”, fie prin „preotul principal”. A doua redare este mai potrivită în cazul lui Abiatar, întrucât, în episodul la care face referire Isus, marele preot era Ahimelec, tatăl lui Abiatar. (1Sa 21:1-6) Abiatar este menționat prima dată la scurt timp după ce David a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile de prezentare. Fiind un fiu al marelui preot Ahimelec, se pare că la vremea aceea Abiatar slujea deja ca preot principal, adică avea o poziție proeminentă. El a fost singurul fiu al lui Ahimelec care a supraviețuit masacrului comis de Doeg, edomitul. (1Sa 22:18-20) Abia mai târziu a devenit mare preot, fără îndoială în timpul domniei lui David. Chiar dacă în acest verset s-ar folosi redarea „mare preot”, lucrul acesta ar fi în armonie cu relatarea biblică întrucât construcția grecească redată prin „potrivit relatării despre” are un sens larg și se poate referi la pasajul mai lung din 1 Samuel, capitolele 21 la 23; în aceste capitole este menționat de mai multe ori Abiatar, care ulterior a devenit un mare preot bine cunoscut. Unii eleniști preferă redarea „în timpul lui Abiatar, marele preot”, care se poate referi și la toată viața lui Abiatar, inclusiv la perioada în care el a slujit ca mare preot. Indiferent de explicația aleasă, putem fi siguri că această afirmație este în armonie cu realitatea istorică.
casa lui Dumnezeu: Aici este vorba despre tabernacol. Evenimentul la care face referire Isus (1Sa 21:1-6) a avut loc pe vremea când tabernacolul se afla la Nob, un oraș situat, se pare, pe teritoriul lui Beniamin și în apropiere de Ierusalim. (Vezi Ap. B7 [porțiunea mărită din hartă].)
pâinile de prezentare: Vezi nota de studiu de la Mt 12:4 și Glosarul, „Pâine de prezentare”.
Domn . . . al sabatului: Isus aplică această expresie la sine (Mt 12:8; Lu 6:5), arătând astfel că avea autoritatea de a folosi sabatul pentru a îndeplini lucrările poruncite de Tatăl său ceresc. (Compară cu Ioa 5:19; 10:37, 38.) În sabat, Isus a înfăptuit unele dintre cele mai remarcabile miracole, cum ar fi vindecarea bolnavilor. (Lu 13:10-13; Ioa 5:5-9; 9:1-14) Fără îndoială, aceste miracole au prefigurat eliberarea pe care el le-o va aduce oamenilor în timpul domniei sale, asemănătoare odihnei de sabat. (Ev 10:1)