„Oameni-cîrtiţă”
IERNI reci. O reţea de tuneluri subterane de 1.100 km care este cel puţin întrucîtva mai călduroasă decît afară în oraş. Un număr crescînd de oameni fără adăpost — 75.000 după cum a estimat cineva. În oraşul New-York [SUA], aceşti trei factori s-au combinat pentru a crea un fenomen urban tulburător: locuitori ai tunelelor sau „oameni-cîrtiţă“, cum îi numesc unii. Pe culoarele înguste şi în casele scărilor, în depozite abandonate, în tunele şi în alte unghere neglijate ale acestui vast labirint, ei şi-au amenajat mici locuinţe. Într-un tunel de cale ferată neobişnuit de lung din Manhattan, mulţi dintre ei s-au mutat în buncăre de beton goale, în nişe sau firide. Unii chiar şi-au construit mici cocioabe în tunel.
Viaţa în tunel nu este însă uşoară. Şobolani de mărimea pisicilor aleargă prin întuneric. În fiecare an, zeci de oameni sînt ucişi de trenurile care vuiesc asurzitor prin tunele şi de cablurile metalice ale liniilor electrificate. Poliţia străbate cu regularitate linia ferată pentru a-i deştepta pe cei fără adăpost. După ei vin lucrătorii de tranzit care desfiinţează aşa zisele locuinţe. Ei trag la o parte culcuşurile şi păturile, radiourile şi televizoarele şi chiar răzuiesc tapetul de pe pereţii unor astfel de locuri de refugiu din tunel.
După ce poliţia pleacă oamenii fără adăpost se reîntorc. Aşa cum a spus un ofiţer de poliţie redactorilor ziarului The New York Times, toate eforturile lor de a-i îndepărta pe cei fără locuinţă pot, pe scurt, doar să le schimbe mereu locul în interiorul sistemului tunel. „Aceasta este o soluţie pe termen scurt“, după cum spune el. Dar problema celor fără adăpost nu este deloc o problemă pe termen scurt. Potrivit unei estimări, numai în Statele Unite există circa 2 milioane de oameni fără adăpost. Doar într-un singur an, rîndurile lor s-au mărit ajungînd la procentul alarmant de 18%. Într-adevăr, avem nevoie de o soluţie pe termen lung. Aceasta este ceea ce promite Creatorul omenirii în Biblie — un timp cînd orice persoană de pe pămînt va fi în stare să-şi construiască propria sa casă şi să locuiască în ea, bucurîndu-se de o viaţă liberă de spectrul sinistru al sărăciei şi lipsei de adăpost. — Isaia 65:21–23.