Se apropie sfârşitul religiilor lumii?

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN SUEDIA

VĂ FACE oare acest titlu să vă întrebaţi: „Cum este posibil aşa ceva? Nu sunt azi religiile lumii deosebit de puternice şi de influente pe tot pământul?“

Da, în pofida faptului că se confruntă cu o mulţime de probleme, ele par să fie aşa. Mai mult ca oricând în istoria omenirii, în secolul nostru s-au ridicat mari semne de întrebare cu privire la religie, aceasta fiind prezentată în adevărata ei lumină. Astronomii au examinat Universul cu uriaşele lor telescoape, iar astronauţii au străbătut spaţiul în lung şi-n lat; şi, aşa cum s-a exprimat un cosmonaut sovietic, ei nu i-au văzut „nici pe Dumnezeu, nici pe îngeri“. Fizicienii au dezintegrat materia în particule din ce în ce mai mici, fără să descopere vreo scânteie divină de viaţă. Biologii şi paleontologii pretind că au refăcut lanţul lung al evoluţiei vieţii, de la amibă la om, fără să găsească nici cea mai mică dovadă a intervenţiei unui creator undeva de-a lungul acestui lanţ.

Cu toate acestea, înţelepciunea laică şi filozofia materialistă nu au reuşit să distrugă sentimentul religios de pe această planetă şi nici puterile politice şi filozofiile ateiste nu au avut mai mult succes. Timp de mai bine de 70 de ani, comunismul ateist totalitarist a stigmatizat religia, numind-o superstiţie şi „opiu pentru popor“, i-a destituit pe conducătorii religioşi şi le-a interzis să desfăşoare vreo activitate, a distrus sau a prădat bisericile şi locaşurile de cult şi i-a îndoctrinat forţat şi i-a ucis pe închinători. Însă aceste acţiuni nu au reuşit să distrugă sentimentul religios. Imediat după ce aceste guverne au fost răsturnate, religia s-a ridicat din ţărână cu o forţă parcă nouă. În ţările foste comuniste, oamenii se adună din nou la vechile lor locaşuri de cult, îngenunchind pentru a se închina cu pioşenie, aşa cum au făcut mai înainte strămoşii lor.

Sentimentul religios este încă aprins şi în alte părţi ale lumii. În fiecare an, oraşul Mecca, din Arabia Saudită, este gazda a milioane de pelerini musulmani ce vin de pe tot cuprinsul pământului. Piaţa Sf. Petru din Vatican este de multe ori supraaglomerată, credincioşii catolici încercând să-l zărească pe papă şi sperând să primească binecuvântarea sa. Milioane de adepţi hinduşi continuă să se îndrepte spre sutele de locuri de pelerinaj aflate pe malurile râurilor „sfinte“ din India. Evreii pioşi se îngrămădesc la Zidul Plângerii din Ierusalim ca să se roage şi să-şi lase în crăpăturile zidului rugăciunile aşternute în scris.

Da, se pare că este imposibil să se elimine religia din mijlocul omenirii. „Omul este prin însăşi natura sa un animal religios“, a declarat Edmund Burke, om de stat de origine irlandeză. Conform statisticilor, 5 persoane din 6 se asociază, într-o anumită măsură, cu o religie oarecare. Potrivit unor cifre date recent publicităţii, există circa 4,9 miliarde de adepţi ai religiilor recunoscute în întreaga lume, în timp ce doar aproximativ 842 de milioane sunt persoane nereligioasea.

Gândindu-ne la aceste lucruri, este rezonabil să credem că se apropie sfârşitul religiilor lumii? Şi dacă da, când şi cum se va întâmpla acest lucru? Va mai rămâne vreo religie? Să analizăm aceste întrebări în următoarele două articole.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 3]

Piaţa Sf. Petru, oraşul Vatican