Vă amintiţi?
V-au plăcut ultimele numere ale Turnului de veghere? Dacă da, încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări:
• Ce este empatia şi de ce trebuie creştinii să cultive această calitate?
Empatia este capacitatea de a ne pune în locul altei persoane, de a simţi durerea cuiva în inima noastră. Creştinii sunt sfătuiţi să împărtăşească ‘aceleaşi sentimente, să aibă afecţiune frăţească şi compasiune’ (1 Petru 3:8). Iehova ne-a dat un exemplu în ce priveşte manifestarea empatiei (Psalmul 103:14; Zaharia 2:8). Putem deveni mai receptivi la necesităţile altora ascultându-i, fiind buni observatori şi transpunându-ne în situaţia lor. — 15/4, paginile 24–26.
• De ce e nevoie ca vindecarea spirituală să aibă loc înainte de înlăturarea infirmităţilor fizice pentru a găsi adevărata fericire?
Mulţi oameni sănătoşi din punct de vedere fizic sunt nefericiţi şi copleşiţi de probleme. Spre deosebire de ei, mulţi creştini, deşi infirmi, găsesc fericire în serviciul lui Iehova. Cei care au parte de vindecare spirituală au speranţa de a fi vindecaţi şi din punct de vedere fizic în lumea nouă. — 1/5, paginile 6–7.
• De ce în textul din Evrei 12:16 Esau este pus în aceeaşi categorie cu fornicatorii?
Din relatarea biblică reiese că Esau avea un mod de gândire axat pe avantajele imediate şi nu aprecia lucrurile sacre. Şi în prezent, cineva care cultivă o astfel de gândire poate ajunge să comită păcate grave, cum ar fi fornicaţia. — 1/5, paginile 10–11.
• Cine a fost Tertulian şi prin ce s-a remarcat el?
Tertulian a fost un teolog şi un scriitor care a trăit în secolele al II-lea şi al III-lea e.n. El s-a remarcat prin operele sale literare scrise în apărarea creştinismului nominal. În încercarea de a-i apăra pe creştini, el a introdus idei şi concepţii filozofice care au pus bazele unor doctrine false, cum ar fi Trinitatea. — 15/5, paginile 29–31.
• De ce nu poartă codul genetic întreaga vină pentru bolile existente, tulburările comportamentale sau moarte?
Oamenii de ştiinţă sunt de părere că anumite boli pot să aibă cauze genetice, iar unii cred că genele sunt cele care determină comportamentul uman. Cu toate acestea, Biblia ne spune cum a apărut omul şi cum a ajuns omenirea sub dominaţia păcatului şi a imperfecţiunii. Deşi genele joacă un anumit rol în formarea personalităţii noastre, imperfecţiunea şi mediul ambiant sunt factori hotărâtori în acest sens. — 1/6, paginile 9–11.
• Ce lucru important cu privire la folosirea numelui lui Dumnezeu reiese din fragmentul de papirus descoperit la Oxyrhynchos (Egipt)?
Acest fragment, care conţine un pasaj din Iov 42:11, 12 din Septuaginta, cuprinde Tetragrama (cele patru litere ebraice care formează numele lui Dumnezeu). Aceasta este o dovadă în plus că numele lui Dumnezeu în ebraică apărea în Septuaginta, care a fost deseori citată de scriitorii Scripturilor greceşti creştine. — 1/6, pagina 30.
• Ce sporturi moderne au fost asemănate cu luptele de gladiatori — spectacolele violente din Imperiul Roman în care erau ucişi mulţi oameni?
O expoziţie organizată nu cu mult timp în urmă la Colosseumul din Roma ne duce cu gândul la un corespondent modern al luptelor de gladiatori. Aici s-au prezentat câteva secvenţe filmate din timpul unor coride, al unor meciuri de box profesionist, al unor curse de automobilism şi de motociclism şi al unor încăierări în tribune la alte evenimente sportive din zilele noastre. Creştinii din secolul I au luat în serios faptul că Iehova nu iubeşte violenţa şi nici oamenii violenţi, lucru pe care ar trebui să-l facă şi creştinii din prezent (Psalmul 11:5). — 15/6, pagina 29.
• Cum ne poate ajuta exemplul lui Ezra să devenim învăţători eficienţi?
Ezra 7:10 subliniază patru lucruri pe care le-a făcut Ezra şi pe care ar trebui să ne străduim şi noi să le facem. Aici se spune: „Ezra însuşi (1) îşi pregătise inima (2) ca să consulte legea lui Iehova şi (3) să o aplice şi (4) să înveţe în Israel dispoziţia legală şi dreptatea“ (NW). — 1/7, pagina 20.
• Care sunt cele două categorii de situaţii în care ar fi potrivit ca o creştină să-şi acopere capul?
Prima categorie include situaţiile legate de familie. Acoperindu-şi capul, ea dovedeşte că recunoaşte autoritatea soţului ei de a reprezenta familia în rugăciune şi de a acorda instruire din Biblie. Cealaltă ţine de activităţile congregaţiei, unde ea trebuie să demonstreze că recunoaşte că Scripturile îi împuternicesc pe bărbaţii botezaţi să predea şi să îndrume congregaţia (1 Corinteni 11:3–10). — 15/7, paginile 26–27.
• De ce spun creştinii că yoga nu constituie simple exerciţii fizice, ci o practică periculoasă?
Obiectivul disciplinei yoga este de a ajuta o persoană să ajungă la contopirea cu un spirit suprauman. Contrar îndrumării divine, yoga presupune încetarea gândirii spontane (Romani 12:1, 2). De asemenea, yoga poate expune o persoană la pericolele pe care le prezintă spiritismul şi ocultismul (Deuteronomul 18:10, 11). — 1/8, paginile 20–22.