IOAN
Note de studiu – capitolul 12
Cu șase zile înainte de Paște: Isus trebuie să fi sosit în Betania pe la începutul sabatului (la apusul soarelui), în 8 nisan. După sabat (adică la începutul zilei de 9 nisan), el a luat cina în casa lui Simon, leprosul, împreună cu Marta, Maria și Lazăr. (Ioa 12:2-11; vezi nota de studiu de la Mt 26:6 și Ap. A7 și B12)
Betania: Vezi nota de studiu de la Mt 21:17.
Lazăr: Vezi nota de studiu de la Lu 16:20.
cină: Adică masa luată în casa lui Simon, leprosul, după apusul soarelui, la începutul zilei de 9 nisan. (Mt 26:6; Mr 14:3)
Maria: Sora Martei și a lui Lazăr. (Ioa 11:1, 2) În relatările paralele din Mt 26:7 și Mr 14:3 este numită pur și simplu „o femeie”.
litră: În general, termenul grecesc lítra făcea referire la o unitate de măsură echivalentă cu litra romană (în latină, libra), adică cu aproximativ 327 g. (Vezi Ap. B14.)
ulei parfumat, . . . foarte scump: Potrivit relatării lui Ioan, Iuda Iscariot a spus că uleiul putea fi vândut cu „300 de dinari”. (Ioa 12:5) Această sumă reprezenta salariul pe care un muncitor obișnuit îl primea pentru aproximativ un an de muncă. În general, se crede că acest ulei parfumat era extras dintr-o plantă aromatică (Nardostachys jatamansi) ce se găsește în Himalaya. Deseori, nardul era diluat sau chiar contrafăcut, însă, în acest caz, atât Marcu, cât și Ioan afirmă că uleiul era nard veritabil. (Mr 14:3; vezi Glosarul, „Nard”)
l-a turnat pe picioarele lui Isus: Vezi nota de studiu de la Mr 14:3.
care urma să-l trădeze: În limba greacă, alăturarea celor două verbe (unul redat prin „urma”, iar celălalt prin „să trădeze”), ambele la timpul prezent, ar putea sugera că Iuda nu l-a trădat pe Isus sub impulsul momentului, ci în mod premeditat. Cuvintele din Ioa 6:64 susțin această idee. (Vezi nota de studiu de la Ioa 6:64.)
300 de dinari: Vezi nota de studiu de la Mr 14:5.
acest obicei în vederea . . . înmormântării mele: Vezi nota de studiu de la Mt 26:12.
acolo: Adică în Betania. (Ioa 12:1)
A doua zi: Adică în dimineața zilei de 9 nisan 33 e.n. Ziua de 9 nisan începuse în seara precedentă, la apusul soarelui. În acea seară, Isus luase masa în casa lui Simon, leprosul. (Vezi nota de studiu de la Ioa 12:1 și Ap. B12.)
sărbătoare: Așa cum reiese din context, sărbătoarea la care se face referire aici este Paștele. (Ioa 11:55; 12:1; 13:1) Pe timpul lui Isus, Paștele (celebrat în 14 nisan) ajunsese atât de strâns legat de Sărbătoarea Turtelor Nedospite (care dura din 15 până în 21 nisan) (Le 23:5, 6; Nu 28:16, 17; vezi Ap. B15), încât toate cele opt zile, din 14 până în 21 nisan, erau considerate o singură sărbătoare. (Lu 22:1) Josephus spune: „Celebrăm timp de opt zile sărbătoarea denumită a Azimelor [Turtelor Nedospite]”. (Vezi Ap. B12.)
Salvează, te rugăm: Vezi nota de studiu de la Mt 21:9.
Iehova: În textul ebraic original, în Ps 118:25, 26, versete citate aici, apărea numele divin, reprezentat prin patru consoane ebraice (transliterate YHWH). (Vezi Ap. A5 și Ap. C1.)
după cum este scris: Citatul care urmează (v. 15) este din Za 9:9.
fiică a Sionului: Vezi nota de studiu de la Mt 21:5.
puiul unei măgărițe: Când descriu acest eveniment, Marcu (11:2), Luca (19:35) și Ioan menționează un singur animal, măgărușul. Matei (21:2-7) adaugă un detaliu suplimentar, menționând că acolo era și măgărița. (Vezi notele de studiu de la Mt 21:2, 5.)
mormânt: Sau „mormântul de amintire”. (Vezi Glosarul, „Mormânt de amintire”.)
greci: În secolul I, în Israel existau multe colonii grecești, însă, în acest context, termenul pare să se refere în mod specific la grecii care erau prozeliți, sau convertiți la iudaism. Să remarcăm că, în Ioa 12:32, Isus a spus în mod profetic: „Voi atrage la mine oameni de orice fel”.
viața: Sau „sufletul”. (Vezi Glosarul, „Suflet”.)
să-mi slujească: Verbul grecesc diakonéō, folosit aici, este înrudit cu substantivul diákonos, redat prin slujitorul în acest verset. Biblia folosește de multe ori termenul grecesc diákonos cu referire la o persoană care le slujește mereu altora cu umilință. (Vezi nota de studiu de la Mt 20:26.)
sunt: Sau „sufletul meu este”. Termenul grecesc psykhḗ, redat de obicei prin „suflet”, se referă aici la întreaga ființă. Astfel, expresia „sufletul meu” poate fi redată prin „întreaga mea ființă” sau pur și simplu prin pronumele „eu”. (Vezi Glosarul, „Suflet”.)
un glas: Este ultima dintre cele trei ocazii, menționate în evanghelii, în care Iehova le vorbește direct oamenilor. Prima ocazie, la botezul lui Isus, în 29 e.n., este consemnată în Mt 3:16, 17; Mr 1:11 și Lu 3:22. A doua, la transfigurarea lui Isus, în 32 e.n., este menționată în Mt 17:5; Mr 9:7 și Lu 9:35. A treia ocazie a fost în 33 e.n., cu puțin timp înainte de ultimul Paște ținut de Isus, și este consemnată doar în evanghelia lui Ioan. Iehova a răspuns la cererea pe care a făcut-o Isus atunci: „Tată, glorifică-ți numele!”.
conducătorul acestei lumi: O expresie similară apare în Ioa 14:30 și 16:11 și se referă la Satan Diavolul. În acest context, termenul „lume” (în greacă, kósmos) desemnează societatea umană înstrăinată de Dumnezeu, al cărei comportament nu este în armonie cu voința sa. Această lume nedreaptă nu este opera lui Dumnezeu; ea „zace în puterea celui rău”. (1Io 5:19) Satan și ‘forțele spirituale rele din locurile cerești’ sunt invizibilii ‘conducători [o formă a termenului grecesc kosmokrátōr] mondiali ai acestui întuneric’. (Ef 6:11, 12)
va fi aruncat afară: Aceste cuvinte profetice ale lui Isus arată că, în viitor, Satan va fi înlăturat din poziția sa de ‘conducător al acestei lumi’.
voi fi înălțat de pe pământ: Din câte se pare, este vorba despre țintuirea lui Isus pe stâlp, așa cum sugerează versetul următor.
oameni de orice fel: Sau „tot felul de oameni”. Isus declară că va atrage la el oameni din toate mediile, indiferent de naționalitate, rasă sau stare materială. (Fa 10:34, 35; Re 7:9, 10; vezi nota de studiu de la Ioa 6:44) Este demn de remarcat că, puțin mai înainte, „niște greci”, care veniseră să se închine la templu, au vrut să-l vadă pe Isus. (Vezi nota de studiu de la Ioa 12:20.) Modul în care multe traduceri redau termenul grecesc pas („oricine”, „toți [oamenii]”) sugerează că fiecare om va fi atras în cele din urmă la Isus. Totuși, această idee nu este în armonie cu restul Scripturilor inspirate. (Ps 145:20; Mt 7:13; Lu 2:34; 2Te 1:9) Este adevărat că termenul grecesc înseamnă literalmente „toți”, „oricine” (Ro 5:12), însă din Mt 5:11 și Fa 10:12 reiese clar că el poate avea sensul de „orice fel” sau „tot felul”; în aceste versete, multe traduceri folosesc redarea „tot felul de”. (Cazuri similare cu cel din Ioa 12:32 se găsesc în Ioa 1:7; 1Ti 2:4.)
Iehova: În textul ebraic original, în Is 53:1, verset citat aici, numele divin apărea doar o dată, în expresia „brațul lui Iehova”. Însă, din câte se pare, Ioan citează din Septuaginta, nu din textul ebraic original. Când a fost tradusă Septuaginta, este posibil ca traducătorii să fi inserat numele divin la începutul versetului pentru ca cititorul să înțeleagă că Isaia îi adresa întrebările lui Dumnezeu. (Vezi Ro 10:16, unde este citat același verset, Is 53:1.) În copiile de mai târziu ale Septuagintei, versetul începe cu termenul Kýrios (Domnul) la vocativ (formă utilizată pentru adresarea directă), nu cu numele divin. Totuși, după cum se arată în Ap. C3, termenul Kýrios este deseori folosit ca substitut al Tetragramei, din textul ebraic original (un exemplu este a doua ocurență a termenului Kýrios în acest citat). Prin urmare, în Traducerea lumii noi, aici a fost folosit numele divin. Unele traduceri în ebraică ale Scripturilor grecești creștine (având simbolurile J12, 14, 16-18, 22, 23 în Ap. C4) folosesc numele divin ca echivalent al lui Kýrios în prima sa ocurență din Ioa 12:38.
brațul lui Iehova: În textul ebraic original, în Is 53:1, verset citat aici, apărea o singură dată numele divin, reprezentat prin patru consoane ebraice (transliterate YHWH). (Vezi nota de studiu de la prima ocurență a numelui Iehova din acest verset și Ap. A5 și Ap. C1.) În Biblie, termenul brațul (și în ebraică, și în greacă) este deseori folosit cu sens figurat pentru a desemna capacitatea de a exercita forță sau putere. Prin semnele și miracolele înfăptuite de Isus, Iehova și-a dezvăluit „brațul”, sau capacitatea de a exercita putere.
Isaia . . . a văzut gloria sa: Când Isaia l-a văzut în viziune pe Iehova stând pe tronul său măreț în curțile cerești, Iehova l-a întrebat: „Cine va merge pentru noi?”. (Is 6:1, 8-10) Folosirea pronumelui la plural „noi” arată că, în viziune, mai era cel puțin o persoană cu Dumnezeu. Este deci logic să credem că, atunci când Ioan a scris că Isaia „a văzut gloria sa”, el s-a referit la gloria pe care a avut-o Isus în existența sa preumană alături de Iehova. (Ioa 1:14) Aceasta este în armonie cu versete precum Ge 1:26, unde Dumnezeu a spus: „Să facem om după chipul și asemănarea noastră”. (Vezi și Pr 8:30, 31; Ioa 1:1-3; Col 1:15, 16.) Ioan a adăugat că Isaia a vorbit despre el, adică despre Cristos; într-adevăr, o mare parte a scrierilor lui Isaia se concentrează asupra prezisului Mesia.
conducători: Aici, termenul grecesc tradus prin „conducători” se referă, din câte se pare, la membrii Sanhedrinului, curtea supremă evreiască. Termenul este folosit și în Ioa 3:1, cu referire la Nicodim, un membru al acestei curți. (Vezi nota de studiu de la Ioa 3:1.)
dați afară din sinagogă: Vezi nota de studiu de la Ioa 9:22.
judec: Sau „condamn”. (Vezi nota de studiu de la Ioa 3:17.)