Potrivit Bibliei

De ce este greşit să flirtezi?

„De ce ne gândim la flirt ca la un fel de manipulare, ca la ceva perfid sau rău? Nu este aşa! Este un joc! Ba încă un joc în care câştigă ambele părţi, deoarece o faci pe cealaltă persoană să se simtă bine.“ — Susan Rabin, directoarea Şcolii de Flirt din New York.

MULTE persoane consideră flirtul ca fiind ceva normal, inofensiv şi chiar necesar pentru stabilirea şi păstrarea relaţiilor interumane. În prezent, în ţările occidentale se înregistrează o înmulţire rapidă a cărţilor şi articolelor din reviste şi, în mod deosebit, a cursurilor care învaţă gesturile, atitudinile, privirile fugare şi privirile fixe care fac parte integrantă din „arta flirtului“.

Ce este flirtul? Există diverse definiţii şi interpretări în legătură cu flirtul. Un dicţionar îl defineşte drept un comportament „amoros frivol sau unul care stârneşte dorinţe sexuale“. Un alt dicţionar defineşte verbul „a flirta“ drept a avea un comportament „amoros, fără a exista intenţii serioase“. Prin urmare, ideea că o persoană care flirtează este o persoană care arată un interes sentimental fără intenţia de a se căsători pare să fie unanim acceptată. Ar trebui să considerăm flirtul drept ceva inofensiv? Care este punctul de vedere al Bibliei cu privire la flirt?a

Deşi flirtul nu este menţionat în mod concret în Scripturi, putem totuşi stabili care este punctul de vedere al lui Dumnezeu în această privinţă. Cum? Examinând principiile biblice în legătură cu această chestiune. Astfel ne dezvoltăm „facultăţile de percepţie, pentru a discerne atât binele, cât şi răul“ (Evrei 5:14, NW). Mai întâi, să analizăm dacă flirtul este potrivit în cazul persoanelor căsătorite.

Când cineva este căsătorit

Este foarte firesc ca persoanele căsătorite să se comporte drăgăstos când sunt singure (compară cu Geneza 26:8). Însă asemenea atenţii îndreptate spre persoane din afara căsătoriei contravin principiilor lui Dumnezeu. Scopul lui Iehova a fost ca persoanele căsătorite să se bucure de relaţii strânse, bazate pe încredere (Geneza 2:24; Efeseni 5:21–33). El consideră căsătoria o legătură sfântă, permanentă. În Maleahi 2:16 se spune că Dumnezeu „urăşte despărţirea în căsătorie“.b

În cazul unei persoane căsătorite, este flirtul în armonie cu concepţia lui Dumnezeu despre căsătorie? Aceasta este o chestiune serioasă, întrucât atunci când o persoană căsătorită flirtează, ea demonstrează lipsă de respect faţă de sfinţenia instituţiei căsătoriei stabilite de Dumnezeu. În plus, Efeseni 5:33 îi porunceşte soţului creştin „să-şi iubească soţia ca pe sine“, iar soţiei „să aibă un respect profund faţă de soţul ei“ (NW). Este flirtul, care stârneşte gelozie, o dovadă de iubire sau de respect faţă de partenerul conjugal?

Un lucru şi mai serios este faptul că flirtul poate duce la adulter, un păcat pe care Iehova îl condamnă categoric şi pe care îl descrie ca fiind un act de trădare (Exodul 20:14; Leviticul 20:10; Maleahi 2:14, 15; Marcu 10:17–19). Într-adevăr, Iehova consideră că adulterul este un lucru atât de grav, încât el le permite victimelor infidelităţii conjugale să divorţeze (Matei 5:32). Aşadar, ne putem imagina că Iehova ar aproba o distracţie atât de periculoasă cum este flirtul? Dumnezeu n-ar aproba acest lucru, la fel cum nici un părinte iubitor n-ar fi de acord ca micuţul său copil să se joace cu un cuţit de bucătărie ascuţit.

În legătură cu adulterul, Biblia dă următorul avertisment: „Poate cineva să ia foc în sân, fără să i se aprindă hainele? Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-i ardă picioarele? Tot aşa este şi cu cel ce intră la soţia aproapelui său: oricine se atinge de ea nu va fi nevinovat“ (Proverbele 6:27–29). Însă chiar dacă nu se ajunge niciodată la adulter, o persoană căsătorită care flirtează se expune unor pericole ulterioare, şi anume la faptul de a ajunge să fie implicată într-o „legătură afectivă“, cum a fost ea numită.

Legături afective

Unele persoane au întreţinut relaţii în afara căsătoriei, relaţii în care s-au născut sentimente romantice, deşi nu s-a ajuns niciodată la un raport sexual. Cu toate acestea, Isus a avertizat: „Orişicine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi comis adulter cu ea în inima lui“ (Matei 5:28). De ce Isus a dezaprobat pasiunea care rămâne la nivelul inimii?

Un motiv este acela că „din inimă ies . . . fapte de adulter“ (Matei 15:19). Însă, o astfel de relaţie este dăunătoare chiar dacă nu s-a ajuns la adulter. De ce? O carte care dezbate acest subiect explică: „Orice activitate sau relaţie care consumă prea mult timp şi energie din viaţa pe care o împarţi cu partenerul tău conjugal este o formă de infidelitate“. Da, o legătură afectivă fură din timpul, atenţia şi afecţiunea care trebuie acordate tovarăşului de viaţă. Conform poruncii lui Isus de a-i trata pe alţii aşa cum dorim noi să fim trataţi, ar fi bine ca o persoană căsătorită care flirtează să se întrebe: „Cum m-aş simţi eu dacă partenerul meu s-ar purta în acest fel cu altcineva?“ — Proverbele 5:15–23; Matei 7:12.

Dacă o persoană a ajuns să aibă o asemenea legătură afectivă nepotrivită, ce ar trebui să facă ea? O persoană căsătorită care în mod greşit s-a ataşat afectiv de cineva este ca un şofer care adoarme la volan. Aceasta trebuie să se trezească la realitate şi să întreprindă imediat o acţiune hotărâtă, înainte ca relaţia cu Dumnezeu şi căsătoria ei să fie distruse. Isus a ilustrat necesitatea întreprinderii unei acţiuni drastice atunci când a spus că trebuie scos (sau tăiată) chiar şi ceva preţios cum este un ochi (sau o mână), în cazul în care acesta ne-ar distruge buna reputaţie pe care o avem la Dumnezeu. — Matei 5:29, 30.

Aşadar, ar fi înţelept ca persoana în cauză să stabilească limite privitoare la locul şi la frecvenţa cu care se vede cu cealaltă persoană. În mod clar, ea trebuie să nu rămână singură cu acea persoană, iar dacă este vorba de un coleg de muncă, să-şi limiteze natura conversaţiilor. Poate că trebuie chiar să întrerupă orice legătură cu acea persoană. Prin urmare, trebuie să demonstreze foarte multă stăpânire de sine în ce priveşte ochii, gândurile, sentimentele şi comportamentul (Geneza 39:7–12; Psalmul 19:14; Proverbele 4:23; 1 Tesaloniceni 4:4–6). Iov, un bărbat căsătorit, a dat un excelent exemplu în acest sens, spunând următoarele: „Făcusem un legământ cu ochii mei şi cum mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare?“ — Iov 31:1.

Fără îndoială, este periculos şi nescriptural ca o persoană căsătorită să flirteze. Însă ce spune Biblia despre flirt în cazul persoanelor celibatare? Este flirtul între cei necăsătoriţi ceva firesc, inofensiv sau necesar pentru a stabili relaţii cu persoanele de sex opus? Ar putea avea flirtul consecinţe cu adevărat dăunătoare?

Dar cei necăsătoriţi?

Nu este nimic greşit ca două persoane celibatare să arate un interes sentimental una faţă de cealaltă, în cazul în care se gândesc la căsătorie şi evită o conduită necurată (Galateni 5:19–21). Un asemenea interes s-ar putea arăta la începutul perioadei de curtare, când căsătoria poate că este încă doar o posibilitate cu şanse minime de realizare. Acest interes sentimental nu este neapărat ceva nepotrivit atunci când intenţiile sunt curate. Un asemenea comportament nu este în realitate flirt.

Dar dacă două persoane necăsătorite îşi transmit semnale romantice doar ca să se distreze? Poate părea ceva inofensiv, de vreme ce ele nu sunt căsătorite. Totuşi, gândiţi-vă la rănile afective care ar putea fi pricinuite. Dacă flirtul este luat mult mai în serios decât s-a intenţionat, se poate ajunge la suferinţă şi amărăciune groaznice. Cât de adevărate sunt cuvintele din Proverbele 13:12: „O speranţă amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă“! Chiar dacă două persoane susţin că au înţeles că nici una dintre ele nu arată un interes serios faţă de cealaltă, pot fi sigure oare de ceea ce gândeşte sau simte cealaltă persoană? Biblia răspunde: „Inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?“ — Ieremia 17:9; compară cu Filipeni 2:4.

Gândiţi-vă şi la pericolul de a comite fornicaţie, cu eventualele ei consecinţe, cum ar fi boli sau sarcini nelegitime. Fornicaţia este condamnată de Scripturi, iar cei care o practică în mod voit pierd favoarea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel i-a avertizat în mod înţelept pe creştini că, pentru a rezista tentaţiei, ei trebuie să „devitalizeze membrele corpului lor . . . cu privire la fornicaţie“ şi să evite „apetitul sexual lacom“ care duce la fornicaţie (Coloseni 3:5, NW; 1 Tesaloniceni 4:3–5, NW). În Efeseni 5:3, el ne sfătuieşte ca fornicaţia „să nu fie nici măcar menţionată“, cum s-ar zice, ca să nu stârnim dorinţe greşite. A flirta înseamnă a nu asculta acest sfat. Dumnezeu interzice chiar şi conversaţiile nesănătoase despre sex.

Principiile biblice dezvăluie că flirtul poate fi un act de cruzime faţă de ceilalţi oameni şi totodată o lipsă de respect faţă de Iehova, Fondatorul căsătoriei. Punctul de vedere al Bibliei referitor la flirt este, cu siguranţă, plin de iubire şi rezonabil, întrucât îi ocroteşte pe oameni de consecinţe dezastruoase. Aşadar, cei care îl iubesc pe Dumnezeu nu vor flirta şi le vor trata pe persoanele de sex opus cu castitate şi respect. — 1 Timotei 2:9, 10; 5:1, 2.

[Note de subsol]

[Provenienţa fotografiei de la pagina 20]

© The Curtis Publishing Company