Isus „va stabili dreptatea pe pământ”

1, 2. Cu ce ocazie s-a mâniat Isus și de ce?

ISUS era vădit mânios – și avea și de ce. Probabil că-ți vine greu să ți-l imaginezi astfel pe Isus, un om cu o fire atât de blândă. (Matei 21:5) Nu încape îndoială că el a rămas perfect stăpân pe sine, dat fiind că mânia sa era îndreptățită.a Dar ce anume a provocat mânia acestui om pașnic? Un caz flagrant de nedreptate.

² Isus îndrăgea mult templul din Ierusalim. Era singurul loc sfânt de pe pământ dedicat închinării la Tatăl său ceresc. Evrei din multe țări veneau de la distanțe mari pentru a se închina aici. Chiar și neevreii temători de Dumnezeu erau primiți la templu, în curtea rezervată lor. Însă, la începutul serviciului său pământesc, când a intrat în incinta templului, a fost revoltat de ceea ce a văzut acolo. Locul semăna mai degrabă cu o piață decât cu o casă de închinare! Era plin de comercianți și de schimbători de bani. Dar în ce consta nedreptatea? Pentru oamenii aceia, templul lui Dumnezeu nu era decât un loc unde îi puteau exploata, ba chiar prăda pe semenii lor. Cum așa? (Ioan 2:14)

3, 4. Cum erau exploatați cu lăcomie cei ce veneau la casa lui Iehova și ce a făcut Isus pentru a corecta lucrurile?

³ Conducătorii religioși făcuseră o regulă ca taxa pentru templu să fie plătită doar cu o anumită monedă. Vizitatorii trebuiau să-și schimbe banii pentru a face rost de monedele respective. Așa că schimbătorii de bani își așezaseră mesele chiar în templu, cerând o taxă pentru fiecare schimb. Foarte profitabilă era și afacerea cu animale. Vizitatorii care voiau să aducă jertfe puteau cumpăra animale de la orice comerciant din oraș, numai că funcționarii de la templu le puteau respinge sub pretextul că erau necorespunzătoare. În schimb, animalele cumpărate din zona templului erau întotdeauna acceptate. Avându-i pe oameni la mâna lor, comercianții cereau uneori prețuri exorbitante.b Această practică, mai gravă decât cea mai dezgustătoare formă de mercantilism, era pur și simplu hoție.

⁴ Isus nu putea tolera o asemenea nedreptate. Templul era casa Tatălui său! El a făcut un bici de funii și a scos din templu turmele de vite și de oi. Apoi s-a îndreptat cu pași mari spre schimbătorii de bani și le-a răsturnat mesele. Imaginați-vă toate acele monede căzând cu zgomot și împrăștiindu-se jos, pe marmură. El le-a poruncit cu fermitate celor ce vindeau porumbei: „Luați toate acestea de aici!”. (Ioan 2:15, 16) Din câte se pare, nimeni nu a îndrăznit să i se împotrivească acestui om curajos.

5-7. a) Ce anume i-a influențat lui Isus simțul dreptății în timpul existenței sale preumane și ce putem învăța din exemplul său? b) Cum a luptat Isus împotriva nedreptăților provocate de Satan și cum va face lucrul acesta în viitor?

⁵ Bineînțeles că, după aceea, comercianții s-au întors. După aproape trei ani, Isus a făcut referire la aceeași nedreptate, de data asta citând chiar cuvintele lui Iehova prin care îi condamna pe cei ce făcuseră din casa Lui „o peșteră de tâlhari”. (Ieremia 7:11; Matei 21:13) Când a văzut cu câtă aviditate erau exploatați oamenii și cum era profanat templul lui Dumnezeu, Isus a simțit exact ca Tatăl său. Și nu e deloc de mirare! Nenumărate milioane de ani, Isus fusese învățat de Tatăl său ceresc. Având un simț al dreptății asemenea lui Iehova, el a fost un exemplu viu al zicalei: „Cum e tatăl, așa e și fiul”. Așadar, dacă vrem să ne facem o imagine clară asupra dreptății lui Iehova, cel mai potrivit este să medităm la exemplul lui Isus Cristos. (Ioan 14:9, 10)

⁶ Fiul unic-născut al lui Iehova a fost prezent când Satan l-a numit în mod nedrept mincinos pe Iehova Dumnezeu și a pus la îndoială dreptul său legitim de a guverna. Ce calomnie! Acest Fiu a auzit și provocarea ulterioară a lui Satan, potrivit căreia nimeni nu i-ar sluji lui Iehova din iubire, în mod dezinteresat. Aceste acuzații false au îndurerat, cu siguranță, inima dreaptă a Fiului lui Dumnezeu. Cât de bucuros trebuie să fi fost când a aflat că el va juca rolul principal în infirmarea acestor minciuni! (2 Corinteni 1:20) În ce consta rolul său?

⁷ După cum am văzut în capitolul 14, Isus Cristos a dat un răspuns concludent și definitiv la acuzația lui Satan care punea la îndoială integritatea creaturilor lui Iehova. În felul acesta, Isus a pus bazele pentru curățarea numelui sfânt al lui Dumnezeu, Iehova, de toate calomniile, inclusiv de minciuna că modul său de guvernare este defectuos. În calitate de Instrument Principal al lui Iehova, Isus va restabili dreptatea divină în tot universul. (Faptele 5:31) Ca om, el a reflectat dreptatea divină. Iehova a spus despre el: „Voi pune spiritul meu peste el și el va face națiunile să înțeleagă ce este dreptatea”. (Matei 12:18) Cum a împlinit Isus aceste cuvinte?

8-10. a) În ce fel încurajau disprețul față de neevrei și față de femei tradițiile orale ale conducătorilor religioși evrei? b) De ce se poate spune că legile orale transformaseră într-o povară legea lui Iehova privitoare la sabat?

⁸ Isus a iubit Legea lui Iehova și a trăit în armonie cu ea. Însă conducătorii religioși de atunci deformau Legea și o aplicau în mod greșit. Isus le-a spus: „Vai de voi, scribi și farisei! Ipocriților! . . . [Voi] neglijați lucrurile mai importante ale Legii: dreptatea, îndurarea și fidelitatea”. (Matei 23:23) Evident, acești învățători ai Legii nu explicau „ce este dreptatea”. Dimpotrivă, ei ascundeau adevărul despre dreptatea divină. În ce fel? Să analizăm câteva exemple.

⁹ Iehova le-a poruncit israeliților să se păstreze separați de națiunile păgâne din jurul lor. (1 Regi 11:1, 2) Totuși, unii conducători religioși fanatici încurajau poporul să-i disprețuiască pe toți neevreii. Mișna cuprindea chiar această regulă: „Vitele nu trebuie lăsate la hanurile neevreilor, pentru că aceștia sunt bănuiți de bestialitate”. O asemenea prejudecată față de neevrei era nedreaptă și contrară chiar spiritului Legii mozaice. (Leviticul 19:34) Alte reguli omenești le discreditau pe femei. Legea orală spunea că soția trebuia să meargă în urma soțului, nu alături de el. Un bărbat nu avea voie să discute în public cu o femeie, nici măcar cu soția lui. Asemenea sclavilor, femeile nu puteau depune mărturie înaintea unei instanțe judecătorești. Exista chiar o rugăciune-tip în care bărbații îi mulțumeau lui Dumnezeu că nu sunt femei.

¹⁰ Conducătorii religioși îngropau Legea lui Dumnezeu sub un morman de legi și de reguli omenești. De exemplu, legea sabatului interzicea munca în ziua de sabat, considerată a fi o zi specială, dedicată închinării, înviorării spirituale și odihnei. Dar fariseii transformaseră această lege într-o povară. Ei și-au luat libertatea de a hotărî ce anume însemna „muncă” și decretaseră drept munci 39 de activități, între care seceratul și vânatul. Această clasificare dădea naștere la nenumărate întrebări. Dacă un om omora un purice în sabat, vâna? Dacă aduna o mână de cereale ca să le mănânce pe drum, secera? Dacă vindeca pe cineva bolnav, muncea? Răspunsurile la aceste întrebări cuprindeau reguli amănunțite și rigide.

11, 12. Cum a arătat Isus că era împotriva tradițiilor nefondate pe Scripturi ale fariseilor?

¹¹ Cum putea Isus să-i ajute pe oamenii care trăiau într-un asemenea mediu să înțeleagă ce este dreptatea? Prin învățăturile sale și prin modul în care și-a trăit viața, el a luat o poziție curajoasă împotriva acelor conducători religioși. Să analizăm mai întâi câteva dintre învățăturile sale. El a condamnat pe față miile lor de reguli omenești, spunând: „[Voi] anulați cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția voastră, pe care le-o transmiteți altora”. (Marcu 7:13)

¹² Isus a arătat cu tărie că fariseii greșeau în privința legii sabatului și că, de fapt, nu înțelegeau deloc spiritul acestei legi. Mesia, a explicat el, este „Domn al sabatului” și, prin urmare, are dreptul să vindece oameni în sabat. (Matei 12:8) Pentru a accentua această idee, el a făcut în văzul tuturor vindecări miraculoase în sabat. (Luca 6:7-10) Ele au fost o avanpremieră a vindecărilor pe care le va face pe tot pământul în timpul Domniei sale de O Mie de Ani. Acest Mileniu va fi, de fapt, cel mai mare sabat, când toată omenirea fidelă se va odihni, în sfârșit, după secole de trudă sub povara păcatului și a morții.

13. Ce lege a intrat în vigoare când Cristos și-a încheiat serviciul pământesc și în ce privință se deosebea aceasta de legea care o precedase?

¹³ De asemenea, Isus a explicat ce este dreptatea prin intermediul unei legi noi, „legea lui Cristos”, care a intrat în vigoare după încheierea serviciului său pământesc. (Galateni 6:2) Spre deosebire de Legea mozaică, ce o precedase, această nouă lege se baza într-o mare măsură pe principii, nu pe o serie de porunci scrise. Totuși, ea cuprindea și câteva porunci explicite. Una dintre acestea a fost numită de Isus „o poruncă nouă”. Isus i-a învățat pe toți discipolii săi să se iubească unii pe alții așa cum îi iubise el. (Ioan 13:34, 35) Într-adevăr, iubirea altruistă avea să fie semnul distinctiv al tuturor celor ce acceptau în viața lor „legea lui Cristos”.

14, 15. Cum a arătat Isus că știa care sunt limitele autorității sale și de ce este încurajator lucrul acesta?

¹⁴ Isus a făcut mai mult decât să vorbească despre iubire. El a trăit „legea lui Cristos”. Această lege a făcut parte din viața lui. Să examinăm trei domenii în care exemplul său a demonstrat ce este dreptatea.

¹⁵ În primul rând, Isus a fost foarte atent să nu facă nicio nedreptate. Ai observat probabil câte nedreptăți se comit atunci când oamenii imperfecți depășesc cu aroganță limitele autorității lor. Isus nu a procedat astfel. Cu o anumită ocazie, un om s-a apropiat de el și i-a spus: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine”. Care a fost răspunsul lui Isus? „Omule, cine m-a numit pe mine judecător sau mediator între voi doi?” (Luca 12:13, 14) Nu este remarcabil răspunsul lui Isus? Inteligența, discernământul și chiar măsura de autoritate primită de la Dumnezeu îl situau pe Isus deasupra oricărui om; totuși, el nu a vrut să se amestece într-o problemă pentru care nu primise autoritate. Isus a fost întotdeauna modest în această privință, chiar și de-a lungul miilor de ani de existență preumană. (Iuda 9) Faptul că l-a lăsat cu umilință pe Iehova să hotărască ce anume este corect spune multe despre el.

16, 17. a) Cum a manifestat Isus dreptate când a predicat vestea bună despre Regat? b) Cum a vădit dreptatea lui Isus îndurare?

¹⁶ În al doilea rând, Isus a acționat cu dreptate când a predicat vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu. El nu a favorizat pe nimeni. Din contră, el s-a străduit cu sinceritate să ajungă la tot felul de oameni, săraci sau bogați. Fariseii însă îi respingeau pe săraci, pe oamenii de rând, numindu-i cu dispreț ʽam ha’áreț, sau „oamenii pământului”. Plin de curaj, Isus a corectat această nedreptate. Când le-a anunțat oamenilor vestea bună, dar și când a mâncat cu ei, când i-a hrănit, când i-a vindecat sau chiar când i-a înviat, el a susținut dreptatea lui Dumnezeu, care dorea să atragă la el „oameni de orice fel”.c (1 Timotei 2:4)

¹⁷ În al treilea rând, dreptatea lui Isus a vădit o profundă îndurare. El a făcut eforturi mari pentru a-i ajuta pe păcătoși. (Matei 9:11-13) A venit cu promptitudine în ajutorul oamenilor care nu se puteau apăra singuri. De exemplu, Isus nu s-a alăturat conducătorilor religioși, care-i priveau cu suspiciune pe toți neevreii. Plin de îndurare, el i-a ajutat și i-a învățat pe unii dintre ei, deși principala lui sarcină era de a ajuta poporul evreu. El a consimțit să înfăptuiască o vindecare miraculoasă pentru un ofițer roman, spunând: „La nimeni în Israel n-am găsit o credință atât de mare”. (Matei 8:5-13)

18, 19. a) Cum a încurajat Isus respectarea demnității femeilor? b) Cum ne ajută exemplul lui Isus să vedem legătura dintre curaj și dreptate?

¹⁸ De asemenea, Isus nu a aprobat prejudecățile care existau la acea vreme față de femei. Dimpotrivă, el a făcut în mod curajos ce era drept. Femeile samaritene erau considerate la fel de necurate ca neevreii. Dar Isus nu s-a reținut să-i predice unei samaritene la fântâna din Sihar. De fapt, această femeie a fost prima persoană căreia i-a spus că el este promisul Mesia. (Ioan 4:6, 25, 26) Fariseii declarau că femeile nu trebuiau învățate Legea lui Dumnezeu; Isus însă a folosit mult din timpul și energia sa pentru a le învăța pe femei. (Luca 10:38-42) Și, deși tradiția susținea că nu se putea avea încredere în mărturia depusă de o femeie, Isus a onorat câteva femei oferindu-le privilegiul de a fi primele care l-au văzut după învierea sa și spunându-le să meargă și să le istorisească discipolilor săi acest eveniment extrem de important. (Matei 28:1-10)

¹⁹ Într-adevăr, Isus le-a explicat națiunilor ce este dreptatea, în multe ocazii, chiar asumându-și un mare risc. Exemplul lui Isus ne ajută să înțelegem că a susține adevărata dreptate pretinde curaj. În mod potrivit, el a fost numit „Leul din tribul lui Iuda”. (Revelația 5:5) Să ne amintim că leul este un simbol al dreptății neînfricate. În viitorul apropiat, Isus va înfăptui acte de dreptate și mai mari. În sensul deplin al cuvântului, el „va stabili dreptatea pe pământ”. (Isaia 42:4)

20, 21. Cum promovează în zilele noastre Regele mesianic dreptatea pe tot pământul și în mijlocul congregației creștine?

²⁰ Din 1914, când a devenit Regele mesianic, Isus promovează dreptatea pe pământ. În ce fel? El susține împlinirea profeției sale din Matei 24:14. Continuatorii lui Isus de pe pământ îi învață pe oamenii de pretutindeni adevărul despre Regatul lui Iehova. La fel ca Isus, ei predică cu imparțialitate și dreptate, căutând să-i ofere oricui – tânăr sau bătrân, bogat sau sărac, bărbat sau femeie – ocazia de a ajunge să-l cunoască pe Iehova, Dumnezeul dreptății.

²¹ Isus promovează dreptatea și în mijlocul congregației creștine, el fiind Capul acesteia. După cum s-a profețit, el dă „oameni ca daruri”, adică bătrâni creștini fideli care iau inițiativa în congregație. (Efeseni 4:8-12) Când păstoresc prețioasa turmă a lui Dumnezeu, acești oameni urmează exemplul lui Isus Cristos promovând dreptatea. Ei nu pierd niciodată din vedere că Isus vrea ca oile sale să fie tratate cu dreptate, indiferent de poziția socială, pregătirea sau situația materială a acestora.

22. Ce simte Iehova când vede nenumăratele nedreptăți care se comit în lumea de azi și ce împuternicire i-a dat Fiului său în acest sens?

²² Însă, în viitorul apropiat, Isus va stabili dreptatea pe pământ într-un mod fără precedent. Nedreptatea se întâlnește la tot pasul în lumea coruptă de astăzi. Fiecare copil care moare de foame este victima unei nedreptăți de nescuzat, mai ales dacă ne gândim la banii și la timpul care se irosesc pentru a se produce arme de război și pentru a li se satisface capriciile iubitorilor de plăceri. Moartea a milioane de oameni nevinovați în fiecare an nu reprezintă decât una dintre multiplele forme de nedreptate, care provoacă în mod justificat mânia lui Iehova. El l-a numit pe Fiul său să poarte un război drept împotriva întregului sistem din prezent ca să pună capăt nedreptății pentru totdeauna. (Revelația 16:14, 16; 19:11-15)

23. După Armaghedon, cum va promova Cristos dreptatea pentru toată eternitatea?

²³ Cu toate acestea, dreptatea lui Iehova nu înseamnă doar distrugerea celor răi. El l-a numit pe Fiul său să domnească în calitate de „Prinț al Păcii”. După războiul Armaghedonului, Isus va stabili pacea pe tot pământul și își va exercita domnia „prin dreptate”. (Isaia 9:6, 7) Atunci Isus va fi bucuros să înlăture toate nedreptățile care au cauzat atâtea nenorociri și atâta suferință în lume. El va susține cu fidelitate dreptatea perfectă a lui Iehova pentru eternitate. Așadar, este foarte important să imităm încă de pe acum dreptatea lui Iehova. Dar să vedem cum.