CAPITOLUL 15
Să găsim bucurie în munca noastră!
„Orice om . . . să se bucure de truda lui.“ (ECLESIASTUL 3:13)
1–3. a) Ce atitudine au mulţi oameni faţă de locul lor de muncă? b) Ce punct de vedere privitor la muncă ne încurajează Biblia să avem, şi ce întrebări vom analiza în acest capitol?
PENTRU mulţi oameni din lumea de azi, munca a ajuns o corvoadă. Întrucât trudesc ore în şir la un loc de muncă ce nu le aduce prea multe satisfacţii, fiecare zi de lucru li se pare o adevărată provocare. Ce i-ar putea motiva pe cei ce au o asemenea atitudine să cultive interes faţă de munca lor şi chiar să găsească satisfacţie în ceea ce fac?
2 Biblia ne încurajează să avem un punct de vedere pozitiv cu privire la muncă. Ea spune că munca şi roadele ei sunt o binecuvântare. Iată ce a scris Solomon: „Orice om să mănânce, să bea şi să se bucure de truda lui. Acesta este darul lui Dumnezeu“ (Eclesiastul 3:13). Întrucât ne iubeşte şi se gândeşte întotdeauna la binele nostru, Iehova vrea să găsim satisfacţie în munca noastră şi să ne bucurăm de roadele ei. Pentru a rămâne în iubirea sa, trebuie să ne armonizăm viaţa cu punctul său de vedere şi cu principiile sale privitoare la muncă. (Citeşte Eclesiastul 2:24; 5:18.)
3 În acest capitol vom examina patru întrebări: Cum putem găsi bucurie în munca noastră? Ce activităţi laice nu sunt potrivite pentru adevăraţii creştini? Cum putem păstra un echilibru între munca laică şi activităţile spirituale? Care este cea mai importantă lucrare pe care o putem face? Dar mai întâi să analizăm exemplul celor mai importante persoane din univers, care s-au remarcat de-a lungul timpului prin munca lor: Iehova Dumnezeu şi Isus Cristos.
MAESTRUL SUPREM ŞI MEŞTERUL SĂU ISCUSIT
4, 5. Cum arată Biblia că Iehova a găsit o mare bucurie în munca sa?
4 Iehova este Maestrul Suprem. În Geneza 1:1 se spune: „La început Dumnezeu a creat cerurile şi pământul“. Când a încheiat lucrarea de creare a pământului şi a tuturor lucrurilor de pe el, Dumnezeu a declarat că totul era „foarte bun“ (Geneza 1:31). Cu alte cuvinte, Iehova a fost pe deplin satisfăcut de toată lucrarea sa cu privire la pământ. Nu încape îndoială că Iehova, ‘fericitul Dumnezeu’, a găsit o mare bucurie în munca sa (1 Timotei 1:11).
5 Iehova, Dumnezeul nostru, lucrează neîncetat şi asiduu. La mult timp după crearea pământului şi a lucrurilor de pe el, Isus a spus: „Tatăl meu a lucrat fără încetare până acum“ (Ioan 5:17). Ce a făcut Tatăl? Din locuinţa sa cerească, el n-a încetat să-i îndrume pe oameni şi să le poarte de grijă. El a adus în existenţă „o creaţie nouă“: creştinii născuţi prin spirit, care vor guverna în cele din urmă împreună cu Isus în cer (2 Corinteni 5:17). De asemenea, Iehova a lucrat încontinuu pentru a-şi realiza scopul cu privire la omenire, şi anume ca toţi cei ce îl iubesc să primească viaţă veşnică într-o lume nouă (Romani 6:23). Cu siguranţă, el este foarte mulţumit de roadele muncii sale. Milioane de oameni au fost atraşi de Dumnezeu şi au reacţionat favorabil la mesajul despre Regat, făcând schimbări în viaţă pentru a rămâne în iubirea sa (Ioan 6:44).
6, 7. De ce se poate spune că Isus s-a remarcat prin sârguinţa cu care a lucrat de-a lungul timpului?
6 De-a lungul timpului, Isus s-a remarcat prin sârguinţa cu care a lucrat. Înainte de a veni ca om pe pământ, el a slujit ca „meşter iscusit“ al lui Dumnezeu la lucrarea de creare a tuturor lucrurilor „din ceruri şi de pe pământ“ (Proverbele 8:22–31; Coloseni 1:15–17). În timpul vieţii sale pământeşti, Isus a continuat să lucreze cu sârguinţă. În copilărie a învăţat meseria de constructor, fiind cunoscut drept „tâmplarul“ (Marcu 6:3).a Această meserie era istovitoare şi pretindea îndemânare pentru multe operaţiuni, mai ales într-o epocă în care nu existau fierăstraie mecanice, unelte electrice sau depozite de materiale. Încearcă să ţi-l imaginezi pe Isus mergând să-şi aducă singur lemnul din pădure, poate chiar tăind copaci şi târând lemnul până în locul unde îl prelucra. Imaginează-ţi-l acum construind case: pregătind şi fixând grinzi, făcând uşi şi chiar unele piese de mobilier. Fără îndoială, Isus a simţit personal satisfacţia pe care o aduce munca făcută cu sârguinţă şi cu îndemânare.
7 De asemenea, Isus a lucrat cu deosebită sârguinţă ca să-şi îndeplinească serviciul pentru Iehova. Trei ani şi jumătate s-a dăruit întru totul acestei lucrări extrem de importante. Dorind să ajungă la cât mai mulţi oameni, el a valorificat din plin timpul. Astfel, el se trezea dis-de-dimineaţă şi lucra până noaptea târziu (Luca 21:37, 38; Ioan 3:2). Isus a călătorit „din oraş în oraş şi din sat în sat, predicând şi anunţând vestea bună despre regatul lui Dumnezeu“ (Luca 8:1). El a mers pe jos pe drumuri prăfuite, parcurgând literalmente sute de kilometri ca să le împărtăşească oamenilor mesajul veştii bune.
8, 9. Cum a găsit Isus bucurie în munca sa?
8 I-au adus bucurie lui Isus eforturile pe care le-a făcut în acest serviciu? Bineînţeles! El a semănat seminţele adevărului despre Regat, lăsând în urma lui ogoarele pregătite pentru seceriş. Înfăptuirea lucrării lui Dumnezeu îi dădea atâta putere şi energie, încât era dispus să renunţe la hrană pentru a îndeplini această lucrare (Ioan 4:31–38). Gândeşte-te ce satisfacţie trebuie să fi simţit el când, la sfârşitul serviciului pământesc, i-a putut spune pe bună dreptate Tatălui său: „Eu te-am glorificat pe pământ, sfârşind lucrarea pe care mi-ai dat-o să o fac“ (Ioan 17:4).
9 Cu siguranţă, Iehova şi Isus sunt cele mai remarcabile exemple de persoane care găsesc bucurie în munca lor asiduă. Iubirea pentru Iehova ne îndeamnă să fim „imitatori“ ai săi (Efeseni 5:1). Iubirea pentru Isus ne determină ‘să călcăm cât mai exact pe urmele lui’ (1 Petru 2:21). Să vedem în continuare cum putem găsi şi noi bucurie în munca noastră.
CUM PUTEM GĂSI BUCURIE ÎN MUNCA NOASTRĂ
10, 11. Ce ne poate ajuta să cultivăm o atitudine pozitivă faţă de munca pe care o facem?
10 Munca laică face parte integrantă din viaţa adevăraţilor creştini. Bineînţeles, noi dorim să găsim satisfacţie şi mulţumire în munca pe care o facem, dar această dorinţă este, probabil, greu de realizat dacă nu ne place locul nostru de muncă. Cum putem găsi bucurie în munca noastră în astfel de împrejurări?
11 Cultivând o atitudine pozitivă. Nu putem întotdeauna să schimbăm împrejurările, însă ne putem schimba atitudinea. Meditarea la punctul de vedere al lui Dumnezeu ne poate ajuta să cultivăm o atitudine pozitivă faţă de muncă. De exemplu, dacă eşti cap de familie, gândeşte-te că munca pe care o faci, oricât de umilă ar fi, îţi permite să asiguri bunurile materiale necesare familiei tale. Iar a le purta de grijă celor dragi nu este deloc un lucru lipsit de importanţă în ochii lui Dumnezeu! Cuvântul său spune că acela care nu se îngrijeşte de familia lui „este mai rău decât un necredincios“ (1 Timotei 5:8). Dacă vei considera că locul tău de muncă este mijlocul care îţi permite să te achiţi de o responsabilitate încredinţată de Dumnezeu, vei putea, spre deosebire de colegii tăi, să găseşti satisfacţie în munca pe care o faci şi să-i înţelegi rostul.
12. Ce foloase avem dacă suntem harnici şi cinstiţi?
12 Fiind harnici şi cinstiţi. Dacă lucrăm în mod sârguincios şi învăţăm să ne facem bine munca, putem avea parte de binecuvântări. De cele mai multe ori, muncitorii harnici şi pricepuţi sunt foarte apreciaţi de patronii lor (Proverbele 12:24; 22:29). De asemenea, ca adevăraţi creştini, trebuie să fim cinstiţi la locul de muncă: să nu furăm din banii şi din materialele patronului sau din timpul de lucru (Efeseni 4:28). După cum am văzut în capitolul anterior, cinstea ne aduce foloase. Este foarte probabil că unui angajat care şi-a făcut reputaţia de om cinstit i se va arăta încredere. Dar, indiferent că patronul remarcă sau nu sârguinţa noastră, simţim satisfacţia de a avea „o conştiinţă curată“ şi de a şti că îi suntem plăcuţi Dumnezeului pe care îl iubim (Evrei 13:18; Coloseni 3:22–24).
13. Ce rezultate poate avea exemplul bun pe care îl dăm la locul de muncă?
13 Fiind conştienţi că prin conduita noastră îi putem aduce glorie lui Dumnezeu. Eforturile noastre de a respecta norme înalte de conduită creştină la locul de muncă vor fi în mod sigur remarcate de alţii. În felul acesta vom putea ‘împodobi învăţătura Salvatorului nostru, Dumnezeu’ (Tit 2:9, 10). Într-adevăr, prin conduita noastră excelentă îi putem ajuta pe alţii să vadă cât de minunat este modul nostru de închinare, astfel încât aceştia să se simtă atraşi spre el. Gândeşte-te ce ai simţi dacă un coleg de muncă ar reacţiona favorabil la mesajul biblic datorită exemplului bun pe care îl dai la locul de muncă! În plus, meditează la un lucru şi mai important: Ce ţi-ar putea aduce o satisfacţie mai mare decât faptul de a şti că prin conduita ta excelentă îi aduci glorie lui Iehova şi îi bucuri inima? (Citeşte Proverbele 27:11; 1 Petru 2:12.)
SĂ DOVEDIM DISCERNĂMÂNT CÂND NE ALEGEM LOCUL DE MUNCĂ
14–16. La ce întrebări importante trebuie să medităm când avem de luat decizii cu privire la locul de muncă?
14 Când este vorba despre serviciul laic, Biblia nu oferă instrucţiuni detaliate cu privire la ce este şi ce nu este corect. Aceasta nu înseamnă că putem accepta orice loc de muncă. Scripturile ne pot ajuta să alegem o muncă utilă şi cinstită, care îi este plăcută lui Dumnezeu, evitând în acelaşi timp un serviciu care i-ar displăcea (Proverbele 2:6). Când avem de luat decizii în această privinţă, trebuie să medităm la două întrebări importante.
15 Condamnă Biblia munca respectivă? Cuvântul lui Dumnezeu arată clar că nu trebuie să furăm, să minţim şi să facem idoli (Exodul 20:4; Faptele 15:29; Efeseni 4:28; Revelaţia 21:8). Noi vom refuza orice loc de muncă unde ni s-ar pretinde să facem aceste lucruri. Iubirea pentru Iehova nu ne va permite niciodată să acceptăm un serviciu unde ni s-ar cere să ne implicăm în practici care încalcă poruncile lui Dumnezeu. (Citeşte 1 Ioan 5:3.)
16 Efectuând munca respectivă, devenim în mod cert complici la o practică greşită sau o încurajăm? Să ne gândim la următorul exemplu. Nu este nimic greşit să lucrezi ca recepţioner. Dar ce s-ar putea spune dacă unui creştin i se oferă acest post la o clinică specializată în avorturi? Desigur, munca de recepţioner nu ar presupune o participare directă la efectuarea avorturilor. Totuşi, nu va susţine el oare prin munca lui activitatea acelei clinici unde se fac avorturi, practică pe care Cuvântul lui Dumnezeu o condamnă categoric? (Exodul 21:22–24) Întrucât îl iubim pe Iehova, nu vrem ca munca noastră să aibă vreo legătură cu anumite practici nebiblice.
17. a) La ce factori putem medita când luăm decizii cu privire la locul de muncă? (Vezi chenarul „Ar trebui să accept un anumit loc de muncă?“.) b) Cum ne poate ajuta conştiinţa să luăm decizii plăcute lui Dumnezeu?
17 Multe îndoieli privitoare la locul de muncă pot fi clarificate dacă sunt analizate cu atenţie răspunsurile la cele două întrebări importante din paragrafele 15 şi 16. În plus, sunt şi alţi factori la care ar fi bine să medităm când avem de luat decizii cu privire la locul de muncă.b Nu ne putem aştepta ca sclavul fidel să ofere îndrumări concrete pentru orice situaţie care ar putea apărea. În unele cazuri este necesar să dovedim discernământ. După cum am văzut în capitolul 2, trebuie să ne educăm şi să ne instruim conştiinţa, studiind modul în care putem să aplicăm Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa de fiecare zi. Dacă ne exersăm „capacitatea de înţelegere“ „prin folosire“, conştiinţa ne va putea ajuta să luăm decizii plăcute lui Dumnezeu şi să rămânem în iubirea sa (Evrei 5:14).
SĂ PĂSTRĂM O ATITUDINE ECHILIBRATĂ FAŢĂ DE MUNCĂ
18. De ce nu este uşor să ne păstrăm echilibrul spiritual?
18 În aceste ‘zile din urmă’, când trăim ‘timpuri critice, cărora cu greu li se face faţă’, nu este uşor să ne păstrăm echilibrul spiritual (2 Timotei 3:1). De pildă, ar putea fi o adevărată încercare să găsim şi să păstrăm un loc de muncă. În calitate de adevăraţi creştini, noi ştim cât este de important să muncim cu sârguinţă pentru a asigura cele necesare familiei noastre. Dar, dacă nu suntem atenţi, presiunile de la locul de muncă sau modul de gândire materialist al lumii, care are un efect contagios, ne-ar putea face să neglijăm obiectivele spirituale (1 Timotei 6:9, 10). Să vedem cum ne putem păstra echilibrul, asigurându-ne de „lucrurile mai importante“ (Filipeni 1:10).
19. De ce putem avea încredere deplină în Iehova, şi ce ne ajută aceasta să evităm?
19 Să avem încredere deplină în Iehova. (Citeşte Proverbele 3:5, 6.) Avem toate motivele să dovedim încredere absolută în Iehova. El se interesează de noi şi ne poartă de grijă (1 Petru 5:7). Iehova ne cunoaşte necesităţile mai bine decât noi înşine, iar mâna sa nu este niciodată prea scurtă (Psalmul 37:25). De aceea, este bine să ţinem cont de îndemnul pe care ni-l dă Cuvântul său: „Felul vostru de viaţă să fie fără iubire de bani, fiind mulţumiţi cu ce aveţi. Căci [Dumnezeu] a zis: «Nicidecum nu te voi lăsa şi nicidecum nu te voi părăsi»“ (Evrei 13:5). Mulţi slujitori cu timp integral sunt o dovadă grăitoare a faptului că Dumnezeu ne asigură cele necesare vieţii. Dacă avem încredere deplină că Iehova ne va purta de grijă, nu ne vom îngrijora peste măsură, gândindu-ne cum vom asigura cele necesare familiei noastre (Matei 6:25–32). De asemenea, nu vom permite ca munca laică să ne determine să neglijăm activităţile spirituale, cum ar fi predicarea veştii bune şi participarea la întruniri (Matei 24:14; Evrei 10:24, 25).
20. Ce înseamnă a păstra ochiul simplu, şi cum poţi face lucrul acesta?
20 Să ne păstrăm ochiul simplu. (Citeşte Matei 6:22, 23.) A avea ochiul simplu înseamnă a nu ne complica viaţa. Un creştin care are ochiul simplu se concentrează asupra unui singur obiectiv: înfăptuirea voinţei lui Dumnezeu. Dacă ochiul nostru este bine focalizat, nu vom alerga după un serviciu cât mai bine plătit şi după un mod de viaţă extravagant. De asemenea, nu ne vom lăsa prinşi în goana continuă după cele mai noi şi mai bune lucruri materiale, pe care agenţii de publicitate le prezintă ca fiind indispensabile fericirii noastre. Cum îţi poţi păstra ochiul simplu? Nu te împovăra cu datorii inutile. Nu-ţi încărca viaţa cu lucruri care pretind prea mult timp şi prea multă atenţie. Respectă sfatul biblic de a fi mulţumit cu „hrană şi acoperământ“ (1 Timotei 6:8). Străduieşte-te să-ţi simplifici viaţa cât mai mult posibil.
21. De ce trebuie să ne stabilim priorităţi, şi ce trebuie să punem pe primul loc în viaţă?
21 Să ne stabilim priorităţi spirituale şi să le respectăm. Întrucât timpul pe care îl avem este limitat, trebuie să ne stabilim priorităţi. Altfel, s-ar putea să irosim timp preţios cu lucruri mai puţin importante şi să le neglijăm pe cele mai importante. Aşadar, ce ar trebui să aibă întâietate în viaţa noastră? Mulţi oameni din lume pun accent în primul rând pe instruirea superioară, întrucât doresc o carieră de succes în acest sistem. Însă Isus şi-a îndemnat continuatorii ‘să caute mai întâi regatul’ (Matei 6:33). Într-adevăr, ca adevăraţi creştini, noi punem pe primul loc în viaţă Regatul lui Dumnezeu. Modul nostru de viaţă, adică alegerile, obiectivele şi activităţile noastre, trebuie să arate că pentru noi interesele Regatului şi voinţa lui Dumnezeu sunt mai importante decât preocupările materiale şi activităţile laice.
SĂ FIM SÂRGUINCIOŞI ÎN SERVICIUL LUI IEHOVA
22, 23. a) Care este principala lucrare a adevăraţilor creştini, şi cum putem demonstra că această lucrare este importantă pentru noi? (Vezi chenarul „Decizia pe care am luat-o mi-a umplut viaţa de bucurii şi satisfacţii“.) b) Care este hotărârea ta în ce priveşte munca laică?
22 Deoarece ştim că trăim în partea finală a timpului sfârşitului, noi ne concentrăm în permanenţă asupra lucrării principale încredinţate adevăraţilor creştini: predicarea şi facerea de discipoli (Matei 24:14; 28:19, 20). Asemenea lui Isus, Modelul nostru, dorim să fim intens ocupaţi cu această lucrare salvatoare de vieţi. Cum putem demonstra că această lucrare este importantă pentru noi? Majoritatea slujitorilor lui Dumnezeu se dedică din toată inima lucrării de predicare ca vestitori în congregaţie. Alţii şi-au aranjat lucrurile în aşa fel încât să poată sluji ca pionieri sau misionari. Înţelegând importanţa obiectivelor spirituale, mulţi părinţi şi-au încurajat copiii să-şi facă o carieră din serviciul cu timp integral. Găsesc proclamatorii zeloşi ai Regatului satisfacţie în urma eforturilor depuse în serviciul lui Iehova? Cu siguranţă! Serviciul adus lui Iehova din tot sufletul este calea cea mai sigură spre o viaţă plină de bucurii, satisfacţii şi nenumărate binecuvântări. (Citeşte Proverbele 10:22.)
23 Mulţi dintre noi trebuie să petrecem ore în şir la serviciul laic pentru a asigura lucrurile materiale necesare familiei noastre. Să nu uităm că Iehova vrea să găsim bucurie în munca noastră. Dacă ne armonizăm atitudinea şi acţiunile cu modul său de gândire şi cu principiile sale, putem găsi satisfacţie în ceea ce facem. Să fim însă hotărâţi să nu permitem ca munca laică să ne distragă de la cea mai importantă lucrare: anunţarea veştii bune despre Regatul lui Dumnezeu. Acordând prioritate acestei lucrări, ne dovedim iubirea pentru Iehova şi, astfel, rămânem în iubirea sa.
a Cuvântul grecesc redat prin „tâmplar“ este considerat „un termen generic ce desemna un lucrător în lemn care făcea fie case, fie mobilă, fie alte obiecte din lemn“.
b Pentru mai multe informaţii privitoare la factorii pe care trebuie să-i avem în vedere în ce priveşte locul de muncă, vezi Turnul de veghe din 15 aprilie 1999, paginile 28–30, şi cel din 1 aprilie 1984, pagina 25.