Rămîi tu curat în orice privinţă?

„Îndepărtaţi-vă, îndepărtaţi-vă, ieşiţi de acolo, nu atingeţi nimic necurat; ieşiţi din mijlocul ei, păstraţi-vă curaţi, voi, care purtaţi ustensilele lui Iehova!“ — ISAIA 52:11.

 1. (a) Datorită cărui decret regal au putut fi readuse la Ierusalim ustensilele lui Iehova? (b) Cum fuseseră profanate unele dintre acele vase?

ÎN SFÎRŞIT, după 70 de ani de sclavie, iată-i deodată liberi! Un decret regal de prin anul 538 înaintea erei noastre autorizează poporul evreu să se reîntoarcă „şi să reconstruiască [în Ierusalim] casa lui Iehova, Dumnezeul lui Israel“ (Ezra 1:2, 3). Apoi are loc un alt eveniment remarcabil: „Însuşi regele Cyrus [al Persiei] a scos ustensilele casei lui Iehova pe care Nabucodonosor le-a adus din Ierusalim“ (Ezra 1:7, 8). Printre acestea se aflau vasele sacre pe care Belşaţar şi înalţii săi demnitari le profanaseră în noaptea căderii Babilonului, utilizîndu-le cu neruşinare pentru a lăuda dumnezei falşi! (Daniel 5:3, 4). Acum foştii exilaţi puteau readuce la Ierusalim aceste ustensile şi le puteau utiliza spre lauda lui Iehova!

 2. (a) Ce profeţie a lui Isaia trebuie să-şi fi amintit foştii exilaţi? Cui se aplica ea? (b) De ce erau ei îndemnaţi să nu atingă nimic necurat?

² În timp ce se pregăteau cu însufleţire să plece, evreii şi-au adus, fără îndoială, aminte de cuvintele profetului Isaia: „Îndepărtaţi-vă, îndepărtaţi-vă, ieşiţi de acolo, nu atingeţi nimic necurat; ieşiţi din mijlocul ei, păstraţi-vă curaţi, voi, care purtaţi ustensilele lui Iehova!“ (Isaia 52:11). Cei care au transportat de fapt ustensilele au fost, bineînţeles, leviţii (Numere 1:50, 51; 4:15). Dar Isaia prezisese că toţi evreii care urmau să se întoarcă din exil aveau să fie purtători onorifici ai acestor ustensile. Toţi trebuiau să fie, aşadar, curaţi. Ei nu aveau să-i despoaie pe babilonieni de obiectele lor de valoare, aşa cum făcuseră israeliţii la ieşirea lor din Egipt. (Compară Exod 12:34–38.) Ei trebuiau să fie liberi de orice dorinţă materialistă sau egoistă la reîntoarcerea în ţara lor. Cît despre „idolii bălegaţi“ ai Babilonului, chiar şi numai simpla atingere a unuia din ei i-ar fi murdărita (Ieremia 50:1, 2). Numai dacă rămîneau curaţi în toate privinţele ar fi putut evreii să se reîntoarcă la Ierusalim umblînd pe „Calea Sfinţeniei“. — Isaia 35:8, 9.

 3. Cine poartă astăzi „ustensilele“ lui Iehova? De ce constituie pentru ei o adevărată provocare faptul de a rămîne curaţi?

³ Tot la fel, astăzi, Martorii lui Iehova trebuie să fie curaţi în calitate de purtători ai „ustensilelor“ lui Iehova. Apostolul Pavel a citat, de altfel, cuvintele lui Isaia şi le-a aplicat creştinilor din timpul său, după cum urmează: „Să ne curăţăm de orice murdărie a cărnii şi a spiritului, perfecţionîndu-ne sfinţenia în teamă de Dumnezeu“ (2 Corinteni 6:17—7:1). În afară de faptul că trăim într-o lume impură, noi mai avem de luptat şi cu propriile noastre înclinaţii decăzute pe care le-am moştenit (Geneza 8:21). În acest sens, Ieremia 17:9 ne aduce aminte că „inima este mai trădătoare decît orice altceva şi este fără remediu. Cine o poate cunoaşte?“ Unii se înşeală pe ei înşişi şi îi înşeală şi pe alţii, gîndindu-se că duc o viaţă curată şi plăcută lui Dumnezeu, cînd în realitate nu aşa stau lucrurile. Ei practică astfel o formă de ipocrizie. De aceea, fiecare dintre noi ar trebui să-şi pună această întrebare: ‘Depun eu oare toate eforturile ca să fiu curat în faţa lui Iehova în orice privinţă?’ Ca să fim ajutaţi în acest sens, să examinăm acum patru aspecte ale curăţeniei.

Curăţenia fizică: o prioritate

 4. (a) De ce printre Martorii lui Iehova curăţenia fizică este o prioritate? (b) De ce este dificil uneori să păstrăm un înalt nivel de curăţenie?

⁴ Ca şi în antichitate, curăţenia fizică este astăzi o prioritate în rîndurile poporului lui Iehova (Exod 30:17–21; 40:30–32). În definitiv, am trata noi oare cu respect „ustensilele lui Iehova“ dacă părul, mîinile, faţa, dinţii sau unghiile ne-ar fi murdare sau dacă am răspîndi un miros neplăcut al corpului? Totuşi este uşor să ne lăsăm influenţaţi de delăsarea care caracterizează lumea actuală. — Romani 12:2.

 5. (a) De ce este foarte important să păstrăm un înalt nivel de curăţenie? Daţi exemple asupra modului în care ar putea fi aplicat acest sfat pe plan local. (b) Cum pot da bătrînii ajutor în acest sens?

⁵ Cum am putea să fim deosebiţi de lume dacă am accepta atitudinea delăsătoare a lumii? O casă murdară sau un loc de închinare neglijat nu i-ar determina oare pe unii să înceapă ‘a ponegri cuvîntul lui Dumnezeu’? (Tit 2:5). Dimpotrivă, dacă sîntem preocupaţi de o bună igienă personală, dacă adunăm orice bucăţică de hîrtie rămasă la locurile noastre de congrese, dacă participăm la întreţinerea Sălii Regatului şi dacă ne păstrăm locuinţele — oricît de umile ar fi ele — ordonate şi curate, atunci noi îl glorificăm pe Dumnezeu. (Compară 1 Petru 2:12.) Bătrînilor, daţi un bun exemplu personal în domeniul curăţeniei! Nu vă ‘reţineţi’ să daţi sfaturile potrivite acolo unde se dovedesc necesare. — Fapte 20:20.

 6. Ce criteriu trebuie să avem în vedere cu privire la ţinuta noastră cînd frecventăm întrunirile sau participăm la predicare?

⁶ Ce putem spune despre îmbrăcămintea noastră atunci cînd ne închinăm la Iehova cu ocazia întrunirilor şi cînd participăm la serviciul de predicare? Nu ar trebui oare ca ea să fie ‘modestă şi bine aranjată’? (1 Timotei 2:9; Evrei 10:23–25). Să nu ne gîndim că trebuie să fim bine îmbrăcaţi doar atunci cînd participăm la programul unei întruniri. O ţinută excesiv de ‘lejeră’, o ţinută ‘sport’, este lipsită de modestie şi nepotrivită deci pentru închinare. Genţile pentru literatură, uzate, sau Bibliile murdare şi cu colţurile filelor îndoite pot să ştirbească şi ele demnitatea mesajului.

Să evităm contaminarea mintală

 7. Potrivit cu Filipeni 4:8, care este cheia curăţeniei mintale?

⁷ La Filipeni 4:8 Pavel ne dă acest sfat: „În sfîrşit, fraţilor, tot ce este adevărat, tot ce merită consideraţie, tot ce este drept, tot ce este cast, tot ce este demn de iubire, tot ce are un bun renume, dacă există vreo virtute şi dacă există vreun lucru demn de laudă, acestea să fie obiectul continuu al gîndurilor voastre.“ Noi sîntem însă asaltaţi din toate părţile de tentaţii care ne incită să ne aruncăm privirile în „lucrurile adînci ale lui Satan“. — Apocalips 2:24.

 8. Cum pot fi ilustrate pericolele pe care le prezintă diverse forme de distracţie? Daţi exemple locale.

⁸ Spre exemplu, uşurinţa cu care se pot procura filme video pornografice sau de o violenţă excesivă le-au cauzat probleme celor care utilizează videocasetofoane. În Europa, un creştin căsătorit, aştepta ca soţia să se ducă seara la culcare, pentru ca el să vizioneze după aceea filme murdare. Seminţele transgresiunii au prins rădăcini adînci în inima lui, împingîndu-l la adulter. (Compară Iacob 1:14, 15.) Într-o ţară africană, un grup de Martori tineri a împrumutat de la colegii de şcoală casete video indecente şi le-au vizionat în absenţa părinţilor. Un bătrîn din Nigeria face însă această remarcă: ‘Cel mai mare pericol este legat adesea de programele de televiziune obişnuite, care prezintă şi ele acte de violenţă, crimă, război, scene erotice şi dispreţ faţă de fidelitatea conjugală.’ Produsele presei de scandal, revistele pornografice, romanele care excită simţurile, filmele murdare şi muzica degradantă reprezintă pericole la fel de grave.

 9. (a) De ce trebuie să fim selectivi în privinţa lucrurilor pe care le ascultăm, vizionăm sau citim? (b) Cum trebuie să reacţionăm în faţa lucrurilor de o moralitate îndoielnică?

⁹ Noi nu ne putem permite să ne murdărim mintea cu lucruri care „este ruşinos chiar şi să fie relatate“ (Efeseni 5:12). Fii deci selectiv în privinţa lucrurilor pe care le asculţi, vizionezi şi citeşti. Fii vigilent şi respinge prompt tot ce este de o moralitate îndoielnică (Psalm 119:37). Lucrul acesta îţi va pretinde o adevărată stăpînire de sine, ba chiar, figurat vorbind, ‘să-ţi tratezi cu severitate corpul şi să-l conduci ca pe un sclav’ (1 Corinteni 9:27). Să nu uităm niciodată că „Acela care este invizibil“ observă ceea ce privim noi în secret (Evrei 11:27). Fugi deci de tot ce este discutabil. „Asiguraţi-vă mereu de ceea ce este plăcut Domnului.“ — Efeseni 5:10.

‘Să rămînem vigilenţi’ pentru a ne păstra curaţi moraliceşte

10. (a) Care este unul din motivele că atît de mulţi creştini sînt mustraţi sau excluşi în fiecare an? (b) Ce principiu biblic trebuie să ne ghideze conduita în concedii şi la locul de muncă?

¹⁰ La Efeseni 5:5 Pavel dă acest avertisment: „Fiindcă voi ştiţi aceasta, recunoscînd-o voi înşivă: nici un fornicator sau persoană necurată, sau persoană lacomă — adică idolatră — nu are nici o moştenire în regatul lui Cristos şi al lui Dumnezeu.“ Cu toate acestea, în fiecare an, mii de creştini sînt mustraţi sau excluşi din cauza unor acte de imoralitate sexuală, — ‘păcătuind împotriva propriului lor corp’ (1 Corinteni 6:18). Adesea lucrul acesta este, pur şi simplu, consecinţa faptului că cei în cauză nu ‘au rămas vigilenţi cu privire la cuvîntul’ lui Dumnezeu (Psalm 119:9). De exemplu, numeroşi fraţi îşi slăbesc vigilenţa lor morală în timpul concediilor. Ei neglijează întrunirile creştine şi leagă prietenii cu alte persoane aflate în concediu şi care nu sînt slujitori ai lui Iehova. Găsind că acestea sînt ‘persoane simpatice’, unii creştini au participat în compania lor la activităţi discutabile. În mod asemănător, alţii au devenit excesiv de familiari cu colegii lor de muncă. Un supraveghetor creştin a legat prietenie cu una dintre colegele sale de muncă şi a sfîrşit prin a-şi abandona familia, ca să trăiască împreună cu această femeie! El a fost exclus. Cît de adevărate sînt aceste cuvinte ale Bibliei: „Asocierile rele strică obiceiurile folositoare!“ — 1 Corinteni 15:33.

11. De ce trebuie să fie supravegheate în mod adecvat petrecerile sau reuniunile creştine?

¹¹ Din Africa de Sud ne parvin aceste rînduri: „Un alt pericol care ameninţă integritatea morală a multor creştini îl constituie reuniunile de mare amploare (. . .) dintre care unele au fost organizate imediat după sesiunile congresului de district.“ Dimpotrivă, micile reuniuni creştine care sînt bine supravegheate, cu greu ar putea să degenereze în ‘chefuri’ (Galateni 5:21). Dacă se servesc băuturi alcoolice, lucrul acesta să fie făcut cu moderaţie şi sub o bună supraveghere. „Vinul este batjocoritor“, şi sub influenţa lui unii fraţi şi-au slăbit vigilenţa în privinţă morală, sau au permis să se trezească în ei dorinţe şi slăbiciuni latente (Proverbe 20:1). Astfel, doi tineri slujitori, după ce au băut în exces, au săvîrşit acte de homosexualitate.

12, 13. (a) Cum îşi justifică unii conduita imorală? De ce este înşelător un asemenea raţionament? (b) Cum putem fi vigilenţi cu privire la tot ce ne ameninţă puritatea morală?

¹² În faţa unei tentaţii trebuie să ne aducem aminte că oricît de curaţi am putea să părem în exterior, ceea ce contează este ce sîntem în interior (Proverbe 21:2). Se pare că unii îşi închipuie că Dumnezeu este gata să le ierte actele repetate de conduită imorală, fiindcă sînt slabi. Dar nu înseamnă oare lucrul acesta ‘a schimba favoarea nemeritată a Dumnezeului nostru într-un pretext pentru o conduită libertină’? (Iuda 4). Ba unii îşi închipuie chiar că „Iehova nu ne vede“ (Ezechiel 8:12). Să nu uităm însă că „nu există nici o creaţie care să nu fie descoperită privirii sale, ci totul este gol şi dezvăluit pentru ochii aceluia căruia trebuie să-i dăm socoteală.“ — Evrei 4:13.

¹³ Să fim deci vigilenţi cu privire la tot ce ne ameninţă puritatea morală. „Fornicaţia, necurăţenia de orice fel şi lăcomia să nu fie nici măcar menţionate printre voi, aşa cum se cuvine unor oameni sfinţi; nici conduita ruşinoasă, nici vorbirea prostească, nici glumele obscene, — lucruri care nu se cuvin“ (Efeseni 5:3, 4). „Să aveţi oroare faţă de ceea ce este rău“, indiferent cît de atrăgătoare ar putea să fie pentru carne aceste lucruri rele. — Romani 12:9.

Să rămînem curaţi în privinţă spirituală

14, 15. (a) Cum s-au expus unii pericolului de contaminare spirituală? (b) Cum se folosesc apostaţii de ‘gura lor pentru a cauza ruinarea semenilor lor’? (c) Sub ce aspecte sînt apostaţii realmente necuraţi, şi ce anume au uitat ei?

¹⁴ Unii s-au expus la o posibilă contaminare spirituală urmărind emisiunile religioase de la radio şi televizor. Într-o ţară, din Africa, nişte creştini au privit piese televizate care prezentau într-o lumină favorabilă superstiţii ale religiilor animiste tradiţionale. Apostolul Pavel însă i-a avertizat pe creştini cu privire la un pericol şi mai ucigător: apostaţii, care „subminează credinţa unora“ (2 Timotei 2:16–18). Indivizi de felul acesta există încă! (2 Petru 2:1–3). Şi uneori ei au reuşit să murdărească mintea altora. După cum spune textul din Proverbe 11:9: „Prin gura lui cel care este apostat cauzează ruinarea semenului său.“

¹⁵ Apostaţii fac adesea apel la egoism, afirmînd că noi am fost privaţi de libertate, în special de aceea de-a interpreta Biblia. (Compară Geneza 3:1–5). În realitate, aceşti indivizi care caută să ne corupă nu au nimic altceva de oferit decît o reîntoarcere la dezgustătoarele doctrine ale ‘Babilonului cel Mare’ (Apocalips 17:5; 2 Petru 2:19–22). Alţi apostaţi fac apel la dorinţele cărnii, îndemnîndu-i pe foştii lor asociaţi în credinţă să ia lucrurile uşor, spunînd că umila lucrare de mărturie din casă în casă „nu este necesară“ sau că „este nescripturală“. (Compară Matei 16:22, 23.) Este adevărat că aceşti indivizi care rostesc cuvinte mieroase pot părea curaţi în exterior, în privinţă fizică şi morală. Dar în interior ei sînt necuraţi spiritualiceşte, roşi de mîndrie şi de spirit de independenţă. Ei au uitat tot ce au învăţat despre Iehova, despre numele său şi despre calităţile sale. Ei nu mai recunosc că toate adevărurile biblice pe care le-au învăţat: despre glorioasa speranţă a Regatului şi paradisul pămîntesc, despre falsitatea doctrinelor cum sînt trinitatea, nemurirea sufletului, focul iadului şi purgatoriul, le-au parvenit prin intermediul ‘sclavului fidel şi prevăzător’. — Matei 24:45–47.

16. Cum sînt eliberaţi ‘prin cunoştinţă’ cei drepţi?

¹⁶ Un supraveghetor de circuit din Franţa a făcut această judicioasă remarcă: „Unii fraţi se lasă înşelaţi fiindcă le lipseşte o cunoştinţă exactă.“ De aceea, Proverbe 11:9 declară: „Prin cunoştinţă cei drepţi sînt eliberaţi.“ Aceasta înseamnă că nu trebuie să ne aplecăm urechea la apostaţi şi nici să ne interesăm de scrierile lor, ci, mai degrabă, să dobîndim o ‘cunoştinţă exactă a secretului sacru al lui Dumnezeu’ printr-un studiu personal sîrguincios al Bibliei şi al publicaţiilor biblice ale Societăţii. Cine oare, fiind posesor al unei asemenea cunoştinţe exacte, va deveni atît de curios încît să acorde atenţie declaraţiilor afectate ale apostaţilor? Fie ca „nimeni să nu vă înşele cu argumente convingătoare“! (Coloseni 2:2–4). Să respingem ca pe o otravă propaganda religioasă, indiferent din ce sursă ar veni ea! Într-adevăr, dacă Domnul nostru a utilizat „sclavul fidel şi prevăzător“ pentru a ne transmite „cuvintele vieţii veşnice“, de ce să le căutăm în altă parte? — Ioan 6:68.

Vei rămîne curat?

17, 18. De ce este important să rămînem curaţi în privinţă: (a) fizică, (b) mintală, (c) morală şi (d) spirituală?

¹⁷ Preocuparea de a rămîne curaţi în faţa lui Iehova Dumnezeu implică, prin urmare, multe lucruri. Faptul de a ne păstra curăţenia corpului, a locuinţei, a vestimentaţiei şi a Sălii noastre a Regatului împodobeşte mesajul nostru despre Regat. Dacă rămînem curaţi în privinţă mintală, reuşim mai uşor să rămînem curaţi în privinţă morală şi spirituală. Aceasta ne pretinde, aşa cum ne îndeamnă Pavel la Filipeni 4:8, să ne gîndim încontinuu la lucrurile care sînt adevărate, caste şi demne de laudă.

¹⁸ Noi putem înţelege mai bine ca oricînd că trebuie să rămînem curaţi atît în vorbe cît şi în fapte. Iehova ne previne în mod explicit că aceia care practică indiferent ce formă de imoralitate nu vor moşteni Regatul lui Dumnezeu (1 Corinteni 6:9–11). Indiferent cît de plăcute ar putea să pară asemenea lucruri impure, totuşi, dacă semănăm în vederea cărnii, vom secera din carne descompunerea (Galateni 6:8). În sfîrşit, noi trebuie să rămînem curaţi şi în privinţă spirituală, doctrinală. Faptul de a fi curaţi în această privinţă ne ajută să ne păstrăm curăţenia minţii şi inimii. În felul acesta ne vom simţi întotdeauna îndemnaţi să căutăm a privi lucrurile din punctul de vedere al lui Dumnezeu şi nu din al nostru.

19. Ce anume îi poate ajuta atît pe creştinii unşi cît şi pe membrii ‘mulţimii mari’ să rămînă curaţi întoate privinţele?

¹⁹ În curînd, principalul promotor al necurăţeniei — Satan Diavolul — va fi aruncat, împreună cu demonii săi, într-un profund abis. Pînă atunci, dorim ca toţi slujitorii lui Iehova — creştinii unşi de spirit şi membrii ‘mulţimii mari’ — să rămînă curaţi ca purtători ai ustensilelor lui Iehova (Apocalips 7:9, 13–15; 19:7, 8; 20:1–3). Lupta este îndîrjită şi continuă, dar să nu uităm că Iehova ne dă cu generozitate ‘spiritul său al sfinţeniei’ (Romani 1:4). Organizaţia sa curată, precum şi bătrînii care slujesc în cadrul ei, sînt, de asemenea, întotdeauna gata să ne ajute, dîndu-ne excelente sfaturi întemeiate pe Scripturi. Datorită unui asemenea ajutor, şi cu o atitudine de fermă hotărîre din partea noastră, putem să rămînem curaţi în orice privinţă!

[Notă de subsol]

Întrebări recapitulative

◼ De ce trebuiau să fie curaţi iudeii care se întorceau din Babilon?

◼ Cum putem acorda atenţie curăţeniei noastre fizice?

◼ Cum ne putem ocroti mintea de orice contaminare?

◼ Cum ne putem păzi de pericolele de natură morală?

◼ Cum ne putem păstra curăţenia spirituală?

[Legenda fotografiei de la pagina 14]

Casele noastre trebuie să fie de o curăţenie exemplară

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Creştinii trebuie să dea dovadă de o bună judecată, evitînd vizionarea videocasetelor şi a programelor de televiziune care prezintă riscul de a le contamina mintea

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Micile reuniuni pot fi ziditoare

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

Datorită studiului lor sîrguincios al Bibliei, Martorii zeloşi rămîn curaţi în privinţă spirituală, găsesc ocrotire şi sînt bucuroşi