Întrebări de la cititori

◼ De ce New World Translation of the Holy Scriptures (Traducerea Lumii Noi a Sfintelor Scripturi) redă 2 Petru 1:19 diferit de modul în care îl redau alte Biblii?

Scoţînd în evidenţă valoarea Cuvîntului inspirat al lui Dumnezeu, apostolul Petru a scris: „Prin urmare, noi avem cuvîntul profetic făcut mai sigur, căruia bine faceţi că îi acordaţi atenţie ca unei lămpi care străluceşte într-un loc întunecos, pînă se ivesc zorii zilei şi răsare luceafărul de dimineaţă, în inimile voastre“. — 2 Petru 1:19, N.W.T.

Să observăm că fraza „pînă se ivesc zorii zilei şi răsare luceafărul de dimineaţă“ este pusă între virgule. Multe traduceri biblice nu fac lucrul acesta.

De exemplu, Dr. James Moffatt redă această parte din urmă a versetului astfel: „. . . el străluceşte ca o lampă într-un loc întunecat; pînă se ivesc zorii Zilei şi răsare luceafărul de dimineaţă înăuntrul inimilor voastre“. Redări de genul acesteia duc la ideea că răsăritul luceafărului ar avea loc înăuntrul inimilor celor credincioşi, ca şi cum aceştia ar trăi un fel de iluminare spirituală.

Chiar din zilele lui Moise însă a fost arătat că «o stea avea să răsară din Iacob». (Numere 24:17; compară cu Psalm 89:34-37.) Isus s-a identificat cu claritate pe sine ca fiind „Sămînţa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineaţă” [steaua strălucitoare a dimineţii, N.W.T.] — Apocalips 22:16.

Această identificare a «luceafărului de dimineaţă» sau a «stelei dimineţii» se încadrează în contextul subiectului abordat de Petru. El tocmai se referise la viziunea pe care o avusese cu 30 de ani în urmă, a transfigurării. (Matei 16:28–17:9) Această strălucitoare viziune indica spre timpul cînd Isus avea «să vină în împărăţia Sa», adică să fie glorificat în puterea Regatului. Aceasta avea Petru în vedere cînd a scos în evidenţă valoarea Cuvîntului lui Dumnezeu; tot la fel, creştinii de astăzi trebuie să acorde atenţie acestui cuvînt profetic.

În timp ce inimile oamenilor în general erau — şi continuă să fie — în întuneric, adevăraţii creştini nu trebuie să se afle în aceeaşi situaţie. Este ca şi cum ei ar avea o lampă ce luminează ceva ce altfel ar fi în întuneric, adică inimile lor. Petru ştia că, acordînd atenţie iluminatorului cuvînt profetic al lui Dumnezeu, creştinii aveau să se menţină treji şi luminaţi spre zorii unei zile noi. Acesta avea să fie timpul cînd „luceafărul de dimineaţă“ sau «steaua strălucitoare a dimineţii», avea într-adevăr să domnească în puterea Regatului.

Este interesant faptul că E. W. Bullinger a scris referitor la 2 Petru 1:19: „Este clar că aici trebuie pusă o paranteză, deoarece lumina care luminează este profeţia, iar Cristos şi apariţia sa sînt Luceafărul de dimineaţă şi Zorii zilei. În mod sigur, înţelesul nu poate fi că noi am fi îndemnaţi să acordăm atenţie cuvîntului profetic pînă cînd Cristos este revelat în inimile noastre! Nu; ci noi acordăm atenţie în inimile noastre acestui cuvînt profetic pînă la împlinirea acestuia la apariţia lui Cristos—răsăritul sau ridicarea Sa (a Aceluia) care poartă numele de «Stea a Dimineţii»“ — Figures of Speech Used in the Bible, 1898.

Prin urmare, un număr de traduceri ale Bibliei folosesc paranteze la 2 Petru 1:19.a New World Translation of the Holy Scriptures menţine ordinea de bază a prezentării conform originalului grec. Ea foloseşte însă virgulele pentru a despărţi fraza „pînă se ivesc zorii zilei şi răsare luceafărul de dimineaţă“ de îndemnul de-a acorda atenţie cuvîntului «ca unei lămpi care străluceşte într-un loc întunecos, în inimile voastre».

[Notă de subsol]