Pionierii aduc şi primesc binecuvântări
„PIONIERATUL valorează mult mai mult decât o carieră laică reuşită. Nimic nu aduce mai multe satisfacţii ca faptul de a-i ajuta pe oameni să-l cunoască pe Iehova şi adevărul său.“ Aşa s-a exprimat o creştină care şi-a ales drept carieră pionieratul — predicarea cu timp integral a Regatului. Ce carieră mai poate aduce o asemenea fericire?
Pionieratul este atât un obiectiv măreţ, cât şi un privilegiu preţios. Cum poate cineva să aleagă o astfel de viaţă? De ce anume aveţi nevoie ca să rămâneţi în pionierat timp îndelungat şi, astfel, să culegeţi binecuvântările pe care le aduce această activitate?
Două lucruri sunt esenţiale. În primul rând, condiţii adecvate. Mulţi oameni trăiesc în nişte condiţii care, fireşte, fac imposibilă efectuarea serviciului de pionier. În al doilea rând, calităţi spirituale şi o atitudine corespunzătoare. Bineînţeles, fie că actualele condiţii permit, fie că ele nu permit ca cineva să facă pionierat, toţi pot lucra pentru a dobândi calităţi de creştin matur.
De ce fac unii pionierat?
Care sunt calităţile necesare pentru a avea succes în pionierat? Deprinderile de predicare ocupă un loc esenţial. Pionierii trebuie să ştie să prezinte vestea bună unor persoane străine, să facă vizite ulterioare la cei interesaţi şi să conducă studii biblice la domiciliu. Lipsa acestor deprinderi îl poate descuraja pe un pionier. Totuşi, există şi alte lucruri care sunt importante.
De exemplu, orice lucru care implică închinarea noastră este legat de relaţiile noastre cu Iehova şi cu organizaţia sa. Acestea includ pionieratul. Un pionier tânăr pe nume Rado spunea: „Pentru un tânăr nu este nimic mai minunat decât faptul de a-şi aminti de Iehova şi de a umbla pe calea adevărului“. Da, pionieratul este o cale excelentă prin care tinerii pot să-şi demonstreze iubirea şi ataşamentul pentru Iehova. — Eclesiastul 12:1.
Cunoaşterea şi înţelegerea sunt şi ele indispensabile (Filipeni 1:9–11). De fapt, acestea sunt carburanţii care asigură funcţionarea continuă a motorului nostru spiritual. Studiul personal efectuat cu regularitate este esenţial pentru a evita slăbirea spirituală, pierderea entuziasmului şi a convingerii. Desigur, cunoştinţa pe care o asimilăm trebuie să ne influenţeze nu numai intelectul, ci şi inima (Proverbele 2:2). Pe lângă studiul personal, ne trebuie, aşadar, timp pentru rugăciune şi meditare, astfel încât cunoştinţa pe care o dobândim să ne sensibilizeze inima. Atunci, dacă ne vor permite condiţiile, vom vrea să facem pionierat. — Compară cu Ezra 7:10.
Efectuarea serviciului de pionier pretinde şi spirit de sacrificiu. Un tânăr pe nume Ron îşi făcuse planuri în vederea pionieratului. El aştepta doar condiţii prielnice pentru a începe. Mai exact, el voia un loc de muncă laică care să-i permită să facă pionierat şi, în acelaşi timp, să-şi procure unele obiecte de lux. Când i-a spus lucrul acesta unei surori mature, răspunsul ei l-a şocat. Ea a spus: „Iehova binecuvântează faptele, nu promisiunile“. Tânărul şi-a găsit un loc de muncă cu un salariu mai mic, dar care îi oferea timp pentru pionierat. Aplicarea textului din Matei 6:25–34 va ajuta o persoană să se descurce cu un venit mai mic.
O dispoziţie umilă de a urma sugestiile bune poate contribui şi ea în mare măsură la angajarea noastră în serviciul de pionier. La începutul vieţii ei de creştină, Hanna nutrea dorinţa să devină pionieră. Dar ea nu a lucrat ca pionieră cât timp s-a îngrijit de familie, şi când, mai târziu, a intrat în afaceri. Ascultând de sfaturile bune date de bătrâni vigilenţi, ea a renunţat la captivanta ei carieră laică şi a intrat în serviciul de pionier. Hanna simte acum o mare bucurie deoarece contribuie la dedicarea altora şi îi ajută pe cei inactivi.
Recunoştinţa pentru ceea ce a făcut adevărul în viaţa cuiva poate fi, de asemenea, un stimulent pentru a face pionierat. Să analizăm cazul unei femei cuprinse de o adâncă deprimare şi a cărei căsnicie era pe punctul de a se destrăma. Această situaţie s-a schimbat radical când ea a învăţat adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu şi l-a pus în practică. Entuziasmată de ceea ce a făcut adevărul pentru ea, femeia aceasta a hotărât că cel mai bun mod de a-şi arăta recunoştinţa era de a fi pionieră şi de a-i ajuta pe alţii. Ea a făcut întocmai, iar acum are parte de binecuvântări: numeroase studii biblice şi o viaţă de familie fericită.
Ceilalţi pot ajuta
Deseori, pionierii fac alţi pionieri. Rado, menţionat mai sus, avea şase ani când doi pionieri studiau Biblia cu părinţii lui. Când era încă mic, el îi însoţea cu regularitate în ministerul de teren pe aceşti predicatori cu timp integral. Rado a devenit el însuşi pionier regular la vârsta de 17 ani. Un alt tânăr, Arno, a fost crescut într-o familie creştină, dar a slăbit spiritualiceşte. Mai târziu, el a început să-şi refacă forţa spirituală, iar acum spune: „Am fost mult încurajat de pionieri. Mă asociam cu ei în special în timpul vacanţelor şcolare şi, uneori, raportam câte 60 de ore pe lună în serviciul de teren. După aceea, pasul spre serviciul de pionier regular [care necesita 90 de ore lunar] nu a fost aşa de mare“. Faptul că au meditat la sfatul din 1 Corinteni 7:29–31 (NW), de a nu se folosi „din plin“ de lume, i-a ajutat realmente pe aceşti tineri.
Spiritul de pionier poate prinde mai uşor rădăcini într-o familie în care interesele spirituale sunt puse pe primul plan, iar părinţii îşi încurajează copiii să intre în ministerul cu timp integral. Philo, care a crescut într-o astfel de familie, spune: „Mulţi m-au sfătuit să-mi continui studiile, să muncesc pentru un viitor laic. Dar părinţii m-au ajutat să fac o alegere mai înţeleaptă. Ei mi-au spus că dacă vreau cu adevărat să construiesc pentru viitor, trebuie să acord prioritate dezvoltării relaţiilor cu Iehova“.
O tânără pe nume Thamar datorează şi ea serviciul de pionier exemplului şi eforturilor depuse de părinţii ei. Iată ce spune ea: „Nu pot să spun efectiv când mi-am format o concepţie spirituală despre viaţă, dar ştiu că nu m-am născut cu ea. Obiceiul părinţilor mei de a participa cu regularitate în serviciul de teren şi de a asista cu regularitate la întruniri, precum şi iubirea lor profundă pentru adevăr, m-au ajutat mult să-mi formez o concepţie spirituală“.
Ţineţi ferm la hotărârea luată
După ce cineva intră în serviciul de pionier, faptul de a persevera în serviciu îi dă posibilitatea de a culege din plin foloasele acestei hotărâri înţelepte. S-ar putea da multe sfaturi practice în acest sens. De exemplu, ar fi bine ca pionierii să înveţe să-şi programeze timpul pentru a-l face cât mai productiv. Totuşi, factorul cel mai important rămâne relaţiile persoanei respective cu Iehova şi cu organizaţia Sa.
Strâns legată de acestea este dispoziţia de a ne ruga. „Când am venit la adevăr, voiam foarte mult să devin pionier“, spune Cor. Însă tatăl său i-a cerut să termine mai întâi cursurile Facultăţii de Agronomie. După aceea, Cor a început serviciul de pionier. Mai târziu s-a căsătorit, şi soţia i s-a alăturat în lucrarea de pionier. Când ea a rămas însărcinată, el s-a văzut pus în situaţia de a abandona lucrarea de pionier. „M-am rugat deseori lui Iehova şi i-am făcut cunoscută dorinţa mea sinceră de a continua pionieratul“, spune Cor. În cele din urmă, el a găsit un post care i-a dat posibilitatea de a lucra ca pionier şi de a se îngriji totodată de familie.
Faptul de a fi mulţumit cu strictul necesar este un alt factor care poate ajuta deseori o persoană să rămână în ministerul de pionier. Apostolul Pavel a scris următoarele: „Purtarea voastră să fie fără iubire de bani. Mulţumiţi-vă cu ce aveţi acum, căci El Însuşi a zis: «Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi»“ (Evrei 13:5). Faptul de a fi mulţumiţi cu lucrurile pe care le au acum i-a ajutat pe Harry şi pe Irene să continue pionieratul. Irene, care este oarbă, e pionieră de opt ani. „Niciodată nu am considerat situaţia noastră financiară o problemă, spune ea. Am avut pur şi simplu grijă să nu ne asumăm poveri financiare inutile. Ne calculam întotdeauna cheltuielile. Am dus tot timpul o viaţă modestă, dar foarte plăcută şi plină de binecuvântări.“
Multe bucurii şi binecuvântări
Privind retrospectiv la cei nouă ani de pionierat, Thamar spune: „Te apropii foarte mult de Iehova, de parcă te-ar fi luat practic de mână“ (Psalmul 73:23). Îi vin în minte şi unele încercări. „Propriile mele imperfecţiuni, împreună cu cele ale altora, mă deranjau de fiecare dată, adaugă Thamar. Pe lângă aceasta, mă uitam la fraţii şi la surorile care alegeau un mod de viaţă ce le aducea mai multe satisfacţii materiale, iar alegerea făcută de ei mi se părea destul de tentantă când mergeam de la uşă la uşă pe ploaie şi pe frig. Dar în adâncul inimii mele n-am vrut niciodată să fac schimb cu ei. Ce altceva afară de pionierat ar putea să-ţi aducă o asemenea bucurie, o asemenea satisfacţie spirituală şi asemenea binecuvântări?“ Apreciaţi şi voi bucurii şi binecuvântări asemănătoare?
Dat fiind că pionierii petrec atât de mult timp în ministerul creştin, ei sunt în situaţia de a ajuta mai multe persoane să acumuleze cunoştinţe despre adevărul biblic. Harry şi Irene, menţionaţi mai sus, au zis: „În organizaţia lui Iehova poţi avea numeroase privilegii, dar faptul de a ajuta o persoană nou-interesată să progreseze pentru a deveni slujitor al lui Iehova este cel mai mare dintre ele“.
Un alt pionier a spus pe bună dreptate: „Cuvintele din Proverbele 10:22 şi-au dovedit valabilitatea în cazul meu: «Binecuvântarea DOMNULUI îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de vreun necaz». De-a lungul anilor în care i-am slujit lui Iehova, acest text scriptural s-a împlinit de nenumărate ori cu privire la mine“.
Părinţi, implantaţi în copiii voştri dorinţa de a fi pionieri? Pionieri, vă străduiţi să treziţi această dorinţă în alţii? Bătrâni, îi sprijiniţi pe pionierii din congregaţia voastră şi ajutaţi la formarea spiritului de pionier în alţii? Fie ca tot mai mulţi membri ai poporului lui Iehova să se străduiască să obţină aceste binecuvântări bogate în timp ce participă la serviciul de pionier!