În faţă sunt timpuri mai bune
„NOI avem una-zero-una“, spune o femeie.
„În cazul meu, lucrurile stau şi mai rău“, răspunde prietena ei. „Eu am zero-zero-una.“
În unele părţi din vestul Africii, o astfel de conversaţie nu necesită alte explicaţii. În loc să ia trei mese pe zi (una-una-una), o persoană cu una-zero-una îşi poate permite să mănânce doar de două ori pe zi — o dată dimineaţa şi o dată seara. Un tânăr cu zero-zero-una explică situaţia în care se află: „Mănânc doar o dată pe zi. Îmi umplu frigiderul cu apă. Seara, înainte de culcare, mănânc gari [manioc]. Aşa supravieţuiesc“.
Astăzi, un număr crescând de persoane se află în această situaţie jalnică. Preţurile cresc şi puterea de cumpărare a banului scade.
Au fost prezise lipsuri de alimente
Într-o serie de viziuni pe care i le-a dat apostolului Ioan, Dumnezeu a prezis condiţiile dificile cu care mulţi se confruntă astăzi. Printre ele avea să fie lipsa de alimente. Ioan relatează: „M-am uitat şi iată un cal negru. Cel care stătea pe el avea în mână un cântar“ (Apocalipsa 6:5). Acest cal şi călăreţul său sinistru înfăţişează foametea — aveau să fie atât de puţine alimente, încât ele urmau să fie raţionalizate cu cântarul.
În continuare apostolul Ioan spune: „Am auzit ca un glas care zicea: «O măsură [un litru, NW] de grâu pentru un dinar! Trei măsuri [litri, NW] de orz pentru un dinar!»“ În zilele lui Ioan, un litru de grâu era porţia zilnică pentru un soldat, iar un dinar era salariul pentru o zi de muncă. Astfel, traducerea lui Richard Weymouth redă versetul astfel: „Salariul de pe o zi întreagă pentru o pâine, salariul de pe o zi întreagă pentru trei turte de orz“. — Apocalipsa 6:6.
Care este astăzi salariul pentru o zi întreagă de lucru? Raportul State of World Population, 1994 (Situaţia populaţiei lumii în 1994) face observaţia: „Aproape 1,1 miliarde de oameni, circa 30% din populaţia ţărilor în curs de dezvoltare, trăiesc cu aproximativ un dolar pe zi“. Astfel, săracii lumii cumpără cu banii de pe o zi de muncă literalmente o pâine, mai mult sau mai puţin.
Bineînţeles, acest fapt nu îi surprinde deloc pe cei care sunt foarte săraci. „Pâine!“, a exclamat un bărbat. „Cine mănâncă pâine? În zilele noastre, pâinea este un aliment de lux!“
Şi culmea ironiei, nu există penurie de alimente. Potrivit surselor ONU, în decursul ultimilor zece ani, producţia de alimente la nivel mondial s-a mărit cu 24%, un procent mai mare decât cel de creştere a populaţiei lumii. Cu toate acestea, nu toţi s-au bucurat de această creştere a cantităţii de alimente. În Africa, de exemplu, producţia de alimente a scăzut practic cu 5%, în timp ce populaţia a crescut cu 34%. Prin urmare, în pofida unei abundenţe generale de hrană la nivel mondial, penuria de alimente continuă să se facă simţită în multe ţări.
Lipsurile de alimente înseamnă preţuri mai mari. Şomajul, salariile mici şi inflaţia crescândă fac şi mai dificilă obţinerea banilor pentru a cumpăra produsele disponibile. Human Development Report 1994 declară: „Oamenii flămânzesc nu pentru că nu există hrană, ci pentru că nu-şi pot permite să o cumpere“.
Există tot mai puţine speranţe şi tot mai multă frustrare şi disperare. „Oamenii au sentimentul că astăzi este rău, dar că mâine va fi şi mai rău“, a afirmat Glory, care trăieşte în vestul Africii. O altă femeie a spus: „Oamenii simt că se apropie de o catastrofă. Ei se tem că va veni ziua când nu va mai fi nimic pe piaţă“.
Iehova s-a îngrijit de slujitorii săi în trecut
Slujitorii lui Dumnezeu ştiu că Iehova îi răsplăteşte pe cei care îi sunt loiali, furnizându-le cele necesare şi acordându-le puterea de a înfrunta condiţiile dificile. O astfel de încredere în capacitatea lui Dumnezeu de a purta de grijă este, de fapt, o parte esenţială a credinţei lor. Apostolul Pavel a scris: „Cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că El răsplăteşte pe cei care Îl caută“. — Evrei 11:6.
Iehova s-a îngrijit întotdeauna de slujitorii săi fideli. În timpul unei secete de trei ani şi jumătate, Iehova i-a furnizat hrană profetului Ilie. La început, Dumnezeu le-a poruncit corbilor să-i ducă lui Ilie pâine şi carne (1 Împăraţi 17:2–6). Mai târziu, Iehova a menţinut în mod miraculos rezerva de făină şi ulei a unei văduve care i-a oferit hrană lui Ilie (1 Împăraţi 17:8–16). În aceeaşi perioadă de foamete, în pofida intensei persecuţii religioase îndreptate împotriva profeţilor de cruda regină Izabela, Iehova s-a îngrijit şi ca profeţii lui să aibă pâine şi apă. — 1 Împăraţi 18:13.
Mai târziu, când regele Babilonului a asediat Ierusalimul apostat, poporul a trebuit să ‘mănânce pâine cu cântarul şi cu nelinişte’ (Ezechiel 4:16). Situaţia a devenit atât de disperată, încât unele femei au mâncat carnea propriilor lor copii (Plângerile 2:20). Totuşi, chiar dacă profetul Ieremia era arestat din cauza predicării sale, Iehova a vegheat ca acestuia să i se „dea în fiecare zi o pâine din strada brutarilor, până s-a sfârşit toată pâinea din cetate“. — Ieremia 37:21.
L-a uitat Iehova pe Ieremia atunci când s-au terminat proviziile de pâine? Evident că nu, deoarece atunci când oraşul a căzut în mâinile babiloneenilor, Ieremia a primit ‘hrană şi un dar şi i s-a dat drumul’. — Ieremia 40:5, 6; vezi şi Psalmul 37:25.
Dumnezeu îşi susţine slujitorii astăzi
Aşa cum Iehova şi-a susţinut slujitorii în generaţiile trecute, el îi susţine şi astăzi, îngrijindu-se de ei atât din punct de vedere material, cât şi spiritual. Să luăm, de exemplu, cazul lui Lamitunde, care trăieşte în vestul Africii. El relatează: „Am avut o fermă de păsări destul de mare. Într-o zi, nişte bandiţi înarmaţi au venit la fermă şi au furat majoritatea puilor, generatorul de rezervă şi banii pe care îi aveam. La scurt timp după aceea, puţinii pui care îmi mai rămăseseră au murit din cauza unei boli. Aceasta mi-a ruinat afacerea cu păsări. Timp de doi ani am încercat să-mi găsesc un loc de muncă, dar fără succes. Situaţia era cu adevărat critică, însă Iehova ne-a susţinut.
Ceea ce m-a ajutat să depăşesc timpurile dificile a fost recunoaşterea faptului că Iehova permite să ni se întâmple unele lucruri pentru a ne purifica. Soţia mea şi cu mine ne-am continuat obiceiul de a studia Biblia în familie, iar acest lucru ne-a ajutat realmente. O altă mare sursă de putere a fost rugăciunea. Uneori nu mă simţeam în stare să mă rog, dar când mă rugam, mă simţeam mai bine.
În acea perioadă dificilă am învăţat ce valoare are meditarea asupra Scripturilor. M-am gândit mult la Psalmul 23, care vorbeşte despre Iehova ca despre Păstorul nostru. Alte versete încurajatoare au fost cele din Filipeni 4:6, 7, care fac referire la «pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere». Un alt pasaj ziditor a fost 1 Petru 5:6, 7, care spune: «Smeriţi-vă deci sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la timpul potrivit, El să vă înalţe, aruncând asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi». Toate aceste versete m-au ajutat în acele timpuri dificile. Când meditezi, poţi înlocui cu altceva gândurile care te deprimă.
Acum sunt din nou angajat, dar, ca să fiu sincer, nici acum situaţia nu este uşoară. Exact aşa cum a prezis Biblia în 2 Timotei 3:1–5, noi trăim «în zilele din urmă», care sunt marcate de «timpuri critice, cărora cu greu li se face faţă» [NW]. Nu putem schimba ceea ce spune Scriptura. Deci nu mă aştept ca viaţa să fie uşoară. Totuşi, simt că spiritul lui Iehova mă ajută să fac faţă“.
În pofida timpurilor critice în care trăim, cei care se încred în Iehova şi în Fiul său întronat ca Rege, Cristos Isus, nu vor fi dezamăgiţi (Romani 10:11). Isus însuşi ne asigură: „De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? Şi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge un cot la înălţimea lui? Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte?“ — Matei 6:25–28.
În timpurile noastre critice, acestea sunt în mod sigur întrebări care ne scrutează inima. Însă Isus a continuat cu aceste cuvinte înviorătoare: „Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Şi dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, oare nu vă va îmbrăca El cu mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Deci nu vă îngrijoraţi, zicând: «Ce vom mânca?» sau: «Ce vom bea?» sau: «Cu ce ne vom îmbrăca?», fiindcă pe toate acestea, păgânii le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi nevoie de toate aceste lucruri. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra“. — Matei 6:28–33.
În faţă sunt timpuri mai bune
Toate indiciile confirmă că, în multe părţi ale pământului, condiţiile economice şi sociale se vor înrăutăţi în continuare. Însă poporul lui Dumnezeu înţelege că aceste condiţii sunt temporare. Domnia glorioasă a regelui Solomon a prefigurat domnia dreaptă a unui Rege mai mare decât Solomon, care va guverna peste întregul pământ (Matei 12:42). Acest Rege este Cristos Isus, „Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor“. — Apocalipsa 19:16.
Psalmul 72, care şi-a avut împlinirea iniţială în legătură cu regele Solomon, descrie domnia magnifică a lui Isus Cristos. Să vedem câteva lucruri minunate pe care le prezice acest psalm cu privire la viitorul pământului sub Regele Cristos.
Condiţii paşnice pretutindeni: „În zilele lui, cel drept va înflori şi va fi belşug de pace, până ce luna nu va mai fi. El va stăpâni de la o mare la alta şi de la Fluviu până la marginile pământului“. — Psalmul 72:7, 8.
Preocupare faţă de cei de condiţie umilă: „El va scăpa pe săracul care strigă şi pe cel necăjit care n-are nici un ajutor. Va avea milă de cel sărman şi lipsit şi va scăpa viaţa săracilor; va răscumpăra sufletele lor din apăsare şi din asuprire şi sângele lor va fi scump înaintea lui“. — Psalmul 72:12–14.
Abundenţă de hrană: „Va fi belşug de grâne în ţară până pe vârful munţilor“. — Psalmul 72:16.
Gloria lui Iehova va umple pământul: „Binecuvântat să fie DOMNUL Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, singurul care face lucruri minunate! Binecuvântat să fie în veci slăvitul Său Nume! Tot pământul să se umple de slava Sa!“ — Psalmul 72:18, 19.
Prin urmare, în faţă sunt într-adevăr timpuri mai bune.