Unde putem găsi o conducere bună?

„ORICE casă este construită de cineva, spune Biblia, dar cel care a construit toate lucrurile este Dumnezeu“ (Evrei 3:4; Revelaţia 4:11). Întrucât adevăratul Dumnezeu, Iehova, este Creatorul nostru, „El ştie din ce suntem întocmiţi“ (Psalmul 103:14). El ne cunoaşte pe deplin limitele şi necesităţile. În plus, fiind un Dumnezeu iubitor, el doreşte să ne satisfacă aceste necesităţi (Psalmul 145:16; 1 Ioan 4:8). Iar printre ele se numără şi necesitatea de a avea parte de o conducere bună.

Prin intermediul profetului Isaia, Iehova a declarat: „Iată, l-am pus martor pe lângă popoare, conducător şi stăpânitor al popoarelor“ (Isaia 55:4). Soluţia la actuala criză a conducerii constă în identificarea acestui Conducător — numit chiar de Cel Atotputernic — şi în acceptarea conducerii sale. Aşadar, cine este prezisul Conducător şi Comandant? Ce anume îl recomandă pentru această poziţie? Încotro ne va conduce? Ce trebuie să facem pentru a trage foloase de pe urma conducerii lui?

Soseşte promisul Conducător

Cu aproximativ 2 500 de ani în urmă, îngerul Gabriel i s-a arătat profetului Daniel şi i-a spus: „Să ştii deci şi să înţelegi, că de la darea poruncii pentru restabilirea şi zidirea din nou a Ierusalimului, până la Unsul (Mesia), Prinţul, sunt şapte săptămâni şi şaizeci şi două de săptămâni; pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, chiar în timpuri de strâmtorare“. — Daniel 9:25.

Evident, îngerul l-a înştiinţat cu exactitate pe Daniel când avea să vină Conducătorul ales de Iehova. ‘Mesia, Prinţul’, sau Conducătorul, avea să apară după 69 de săptămâni, sau 483 de ani, număraţi din 455 î.e.n., când a fost dat ordinul de rezidire a Ierusalimului (Neemia 2:1–8).a Ce s-a întâmplat la sfârşitul acestei perioade? Evanghelistul Luca relatează: „În al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberiu Cezar, pe când Ponţiu Pilat era guvernator al Iudeii şi Irod era conducător de district al Galileii [29 e.n.], . . . declaraţia lui Dumnezeu a venit la Ioan, fiul lui Zaharia, în pustiu. Astfel, el s-a dus în tot ţinutul din jurul Iordanului, predicând botezul ca simbol al căinţei pentru iertarea păcatelor“. În acel timp, ‘poporul era în aşteptarea’ lui Mesia Conducătorul (Luca 3:1–3, 15). Deşi mulţimile au venit la Ioan, nu el era Conducătorul.

Apoi, aproximativ în octombrie 29 e.n., Isus din Nazaret a venit la Ioan, cerându-i să-l boteze. Ulterior, Ioan a depus mărturie despre cele întâmplate, zicând: „Am văzut spiritul coborând din cer ca un porumbel; şi a rămas peste el. Nici eu nu-l cunoşteam, dar chiar Cel care m-a trimis să botez în apă mi-a spus: «Oricine ar fi cel peste care vei vedea spiritul coborând şi rămânând, acela este cel care botează în spirit sfânt». Şi eu am văzut aceasta şi am depus mărturie că acesta este Fiul lui Dumnezeu“ (Ioan 1:32–34). La botez, Isus a devenit Conducătorul uns — Mesia, sau Cristosul.

Într-adevăr, promisul „conducător şi stăpânitor al popoarelor“ s-a dovedit a fi Isus Cristos. Dacă examinăm calităţile lui de conducător, ne dăm imediat seama că acestea sunt net superioare celor pe care ar trebui să le aibă, în opinia oamenilor de azi, un conducător ideal.

Mesia — un conducător ideal

Un bun conducător oferă o îndrumare clară şi îi ajută pe oamenii aflaţi în grija lui să dobândească tăria şi abilitatea necesare pentru a-şi rezolva cu succes problemele. ‘Acest lucru este esenţial pentru ca un conducător din secolul al XXI-lea să aibă succes’, se spune în cartea 21st Century Leadership: Dialogues With 100 Top Leaders. Cât de bine i-a pregătit Isus pe ascultătorii săi să înfrunte problemele vieţii cotidiene! Să examinăm renumitul său discurs: Predica de pe munte. Cuvintele consemnate în Matei capitolele 5–7 sunt bogate în sfaturi practice.

Iată, de pildă, ce sfat a dat Isus privitor la rezolvarea neînţelegerilor: „Dacă îţi aduci deci darul la altar şi acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo, în faţa altarului, şi pleacă; fă mai întâi pace cu fratele tău şi apoi, când te vei fi întors, oferă-ţi darul“ (Matei 5:23, 24). Luarea iniţiativei de a face pace avea prioritate — chiar şi faţă de îndeplinirea îndatoririlor religioase, cum ar fi prezentarea darurilor la altarul templului din Ierusalim, lucru cerut de Legea mozaică. În caz contrar, închinarea nu era acceptată de Dumnezeu. Sfatul lui Isus este la fel de practic şi astăzi cum a fost cu secole în urmă.

De asemenea, Isus i-a ajutat pe ascultătorii săi să evite capcana imoralităţii. El i-a atenţionat: „Aţi auzit că s-a zis: «Să nu comiţi adulter». Dar eu vă spun că oricine continuă să privească o femeie în aşa fel încât să facă pasiune pentru ea a comis deja adulter cu ea în inima lui“ (Matei 5:27, 28). Ce avertisment potrivit! De ce să apucăm pe drumul spre adulter cultivând gânduri imorale? Fornicaţia şi adulterul vin din inimă, a spus Isus (Matei 15:18, 19). Este înţelept să ne păzim inima. — Proverbele 4:23.

Predica de pe munte conţine, totodată, sfaturi excelente despre faptul de a-i iubi pe duşmani, de a fi generoşi, de a avea un punct de vedere corect faţă de lucrurile materiale şi spirituale, precum şi despre alte aspecte (Matei 5:43–47; 6:1–4, 19–21, 24–34). Învăţându-i cum să se roage, Isus le-a arătat celor ce îl ascultau cum să caute ajutorul lui Dumnezeu (Matei 6:9–13). Mesia Conducătorul îi întăreşte şi îi pregăteşte pe continuatorii săi să facă faţă problemelor vieţii.

În Predica de pe munte, Isus şi-a introdus de şase ori afirmaţiile prin cuvinte cum ar fi „aţi auzit că s-a zis“ sau „de asemenea, s-a zis“, după care a rostit cuvintele „dar eu vă spun“, introducând o altă idee (Matei 5:21, 22, 27, 28, 31–34, 38, 39, 43, 44). Prin aceasta Isus a arătat că ascultătorii lui erau obişnuiţi să acţioneze într-un anume fel, potrivit tradiţiilor orale ale fariseilor, însă el îi învăţa acum un alt mod de a proceda — care reflecta adevăratul spirit al Legii mozaice. Aşadar, Isus a introdus o schimbare şi a făcut acest lucru în aşa fel încât continuatorilor săi să le fie uşor să o accepte. Într-adevăr, Isus i-a determinat pe oameni să facă schimbări radicale în viaţă pe plan spiritual şi moral. Aceasta este o trăsătură a unui conducător adevărat.

Un manual de management arată cât de dificil este să-i ajuţi pe oameni să se schimbe. Aici se spune: „Autorul schimbării [conducătorul] trebuie să fie înzestrat cu sensibilitatea unui asistent social, cu discernământul unui psiholog, cu rezistenţa unui maratonist, . . . cu încrederea de sine a unui pustnic şi cu răbdarea unui sfânt. Şi, chiar dacă are toate aceste calităţi, succesul tot nu este garantat“.

„Conducătorii trebuie să trăiască potrivit modului de viaţă pe care îl aşteaptă din partea supuşilor lor“, se spune într-un articol intitulat „Leadership: Do Traits Matter?“ (Conducerea: au importanţă calităţile?). Într-adevăr, un bun conducător pune în practică ceea ce predă. Cât de adevărat a fost acest lucru în cazul lui Isus Cristos! El i-a învăţat pe cei ce erau cu el să fie umili, însă le-a dat şi un exemplu practic, spălându-le picioarele (Ioan 13:5–15). El nu numai că şi-a trimis discipolii să predice vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu, dar s-a şi străduit din răsputeri să înfăptuiască el însuşi această lucrare (Matei 4:18–25; Luca 8:1–3; 9:1–6; 10:1–24; Ioan 10:40–42). Şi în ce priveşte ascultarea de un conducător Isus a lăsat un exemplu. „Fiul nu poate face nici un lucru din proprie iniţiativă, a spus el despre sine, ci numai ce îl vede pe Tatăl făcând.“ — Ioan 5:19.

Din această scurtă analiză a cuvintelor şi a acţiunilor lui Isus reiese cu claritate că el este Conducătorul ideal. De fapt, calităţile lui sunt net superioare celor pe care le pretind oamenii din partea conducătorilor. Isus este perfect. Întrucât după moartea şi învierea sa a primit nemurirea, el va trăi pentru totdeauna (1 Petru 3:18; Revelaţia 1:13–18). Ce conducător uman are aceste calităţi?

Ce trebuie să facem?

În calitate de rege în exerciţiu al Regatului lui Dumnezeu, Mesia Conducătorul va revărsa binecuvântări asupra omenirii ascultătoare. În această privinţă, Scripturile promit: „Pământul va fi plin de cunoştinţa DOMNULUI, ca fundul mării de apele care-l acoperă“ (Isaia 11:9). „Cei blânzi moştenesc pământul şi se vor desfăta în belşug de pace“ (Psalmul 37:11). „Fiecare va locui sub viţa lui şi sub smochinul lui şi nimeni nu-l va mai tulbura“ (Mica 4:4). „Însuşi Dumnezeu va fi cu ei. Şi el va şterge orice lacrimă din ochii lor, şi moartea nu va mai fi; nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile anterioare au trecut.“ — Revelaţia 21:3, 4.

În prezent, lumea trece printr-o criză a conducerii. Însă Isus Cristos îi conduce pe cei blânzi într-o lume nouă a păcii, în care omenirea ascultătoare va fi unită în închinarea adusă lui Iehova Dumnezeu şi va progresa spre perfecţiune. Cât de vital este să ne facem timp să dobândim cunoştinţă despre adevăratul Dumnezeu şi despre Conducătorul numit de el şi să acţionăm în armonie cu această cunoştinţă! — Ioan 17:3.

Cel mai bun mod de a arăta cuiva că-l apreciem este acela de a-l imita. Aşadar, nu ar trebui să încercăm să-l imităm pe cel mai mare Conducător din istorie — Isus Cristos? Cum putem face aceasta? Cum ne va fi influenţată viaţa de faptul că acceptăm conducerea sa? Aceste întrebări, precum şi altele, vor fi analizate în următoarele două articole.

[Notă de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 4]

Daniel a prezis venirea Conducătorului ales de Dumnezeu

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 7]

Învăţăturile lui Isus i-au pregătit pe oameni să facă faţă problemelor vieţii

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Isus conduce omenirea ascultătoare într-o lume nouă a păcii