„Apropiaţi-vă de Dumnezeu“
„Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi el se va apropia de voi.“ — IACOV 4:8.
1, 2. a) Ce pretind mulţi oameni de azi? b) Ce îndemn a dat Iacov, şi de ce era necesar acesta?
„DUMNEZEU este cu noi.“ Aceste cuvinte apar pe embleme naţionale, ba chiar şi pe uniforme de soldaţi. „Ne încredem în Dumnezeu“ putem citi pe nenumărate monede şi bancnote aflate în circulaţie. Deseori îi auzim pe oameni pretinzând că sunt în relaţii strânse cu Dumnezeu. Dar nu sunteţi de părere că a fi cu adevărat în relaţii strânse cu Dumnezeu presupune mult mai mult decât a vorbi despre aceasta sau a afişa sloganuri?
2 Biblia arată că putem să ne apropiem de Dumnezeu. Dar trebuie să depunem eforturi. Chiar şi unii creştini unşi din secolul I au trebuit să-şi întărească relaţiile cu Iehova Dumnezeu. Iacov, un supraveghetor creştin, a găsit de cuviinţă să-i avertizeze pe unii cu privire la tendinţele carnale şi la întinarea spirituală. Sfaturile sale conţin şi un îndemn plin de forţă: „Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi el se va apropia de voi“ (Iacov 4:1–12). La ce s-a referit Iacov prin expresia „apropiaţi-vă“?
3, 4. a) Ce anume li se amintea, probabil, cititorilor din secolul I ai lui Iacov prin expresia „apropiaţi-vă de Dumnezeu“? b) De ce suntem siguri că putem să ne apropiem de Dumnezeu?
3 Iacov a folosit o expresie cunoscută multora dintre cititorii săi. În Legea mozaică erau date instrucţiuni concrete pentru preoţi care le arătau cum să se „apropie“ de Iehova în folosul poporului (Exodul 19:22). Astfel, cititorilor lui Iacov li se amintea, probabil, că privilegiul de a te apropia de Iehova nu trebuie privit cu superficialitate. Iehova ocupă cea mai înaltă poziţie din univers.
4 În plus, aşa cum remarcă un biblist, „acest îndemn [din Iacov 4:8] dezvăluie un puternic optimism“. Iacov ştia că Iehova, în iubirea sa, i-a invitat întotdeauna pe oamenii imperfecţi să se apropie de El (2 Cronici 15:2). Jertfa lui Isus le-a deschis oamenilor calea de a se apropia de Iehova într-un mod mai deplin (Efeseni 3:11, 12). În prezent, calea spre Dumnezeu este deschisă pentru milioane de oameni! Dar cum putem profita de această minunată posibilitate? Vom analiza pe scurt trei modalităţi de a ne apropia de Iehova Dumnezeu.
Să continuăm să ‘asimilăm cunoştinţă’ despre Dumnezeu
5, 6. Cum reiese din exemplul tânărului Samuel ce înseamnă a ‘asimila cunoştinţă’ despre Dumnezeu?
5 Potrivit cu Ioan 17:3, Isus a spus: „Aceasta înseamnă viaţă veşnică: ca ei să asimileze cunoştinţă despre tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi despre acela pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos“. Multe traduceri redau acest verset puţin diferit de Traducerea lumii noi. În loc să folosească expresia „să asimileze cunoştinţă“, ele redau verbul din original pur şi simplu prin „să cunoască“ pe Dumnezeu sau „cunoaşterea“ lui Dumnezeu. Totuşi o serie de erudiţi afirmă că sensul cuvântului din originalul grecesc este mai amplu, referindu-se la un proces continuu, care poate avea ca rezultat cunoaşterea îndeaproape a cuiva.
6 A ajunge să-l cunoşti îndeaproape pe Dumnezeu nu era o idee nouă în zilele lui Isus. De pildă, în Scripturile ebraice, citim că, atunci când era copil, Samuel „nu cunoştea încă pe DOMNUL“ (1 Samuel 3:7). Dar înseamnă aceasta că Samuel nu ştia mai nimic despre Dumnezeul său? Nu, deoarece părinţii săi şi preoţii îl învăţaseră, fără îndoială, multe lucruri. Un biblist afirmă însă că termenul ebraic folosit în acest verset se poate referi „la cunoaşterea mai îndeaproape“. Samuel nu ajunsese încă să-l cunoască îndeaproape pe Iehova, aşa cum l-a cunoscut mai târziu, când a slujit ca purtător de cuvânt al lui Iehova. Pe măsură ce creştea, Samuel ajungea să-l cunoască cu adevărat pe Iehova, dezvoltând relaţii strânse cu el. — 1 Samuel 3:19, 20.
7, 8. a) De ce nu ar trebui să ne sperie gândul de a analiza învăţăturile mai profunde ale Bibliei? b) Care sunt unele adevăruri profunde din Cuvântul lui Dumnezeu pe care ar fi bine să le studiem?
7 Asimilaţi voi cunoştinţă despre Iehova în aşa fel încât să ajungeţi să-l cunoaşteţi îndeaproape? În acest scop, trebuie să „nutriţi o dorinţă fierbinte“ pentru hrana spirituală furnizată de Dumnezeu (1 Petru 2:2). Nu vă limitaţi la doctrinele elementare. Căutaţi să asimilaţi unele dintre învăţăturile mai profunde ale Bibliei (Evrei 5:12–14). Vă sperie cumva gândul de a analiza aceste învăţături? Consideraţi că sunt prea grele pentru voi? Dacă da, amintiţi-vă că Iehova este „Marele Instructor“ (Isaia 30:20, NW). El ştie cum să transmită adevăruri profunde unor minţi umane imperfecte. Şi el vă poate binecuvânta eforturile sincere de a-i înţelege învăţăturile. — Psalmul 25:4.
8 N-am putea oare să ne examinăm cu privire la unele dintre „lucrurile profunde ale lui Dumnezeu“ (1 Corinteni 2:10)? Acestea nu sunt subiecte anoste de genul celor dezbătute de teologi şi clerici. Ele sunt doctrine importante prin intermediul cărora putem pătrunde în inima şi mintea Tatălui nostru iubitor, descoperind lucruri fascinante. De exemplu, răscumpărarea, ‘secretul sacru’ şi diferitele legăminte încheiate de Iehova pentru a-şi binecuvânta poporul şi pentru a-şi realiza scopurile, precum şi multe alte subiecte asemenea lor, pot constitui surse de informaţii deosebit de plăcute şi care ne aduc satisfacţie, ideale pentru cercetările noastre şi pentru studiul personal. — 1 Corinteni 2:7.
9, 10. a) De ce este periculoasă mândria, şi ce anume ne va ajuta să o evităm? b) De ce trebuie să ne străduim să fim umili când este vorba despre cunoştinţa lui Iehova?
9 În timp ce acumulăm tot mai multe informaţii despre adevărurile spirituale mai profunde, trebuie să fim atenţi la pericolul pe care îl comportă cunoştinţa, şi anume mândria (1 Corinteni 8:1). Mândria este periculoasă deoarece îi înstrăinează pe oameni de Dumnezeu (Proverbele 16:5; Iacov 4:6). Să nu uităm că nici un om nu are motive să se laude cu ceea ce ştie. Iată ce citim în acest sens în introducerea unei cărţi ce evaluează cele mai recente descoperiri ştiinţifice: „Cu cât aflăm mai multe lucruri, cu atât ne dăm seama cât de puţin ştim de fapt. . . . Toate lucrurile pe care le-am aflat sunt nesemnificative în comparaţie cu ceea ce mai avem de aflat“. O astfel de umilinţă este plăcută. Gândindu-ne acum la cel mai mare tezaur de cunoştinţe — cunoştinţa lui Iehova Dumnezeu — avem şi mai multe motive să rămânem umili. De ce?
10 Să observăm următoarele declaraţii biblice referitoare la Iehova. „Cât de adânci sunt gândurile Tale!“ (Psalmul 92:5). „Înţelepciunea lui [Iehova] este fără margini“ (Psalmul 147:5). „Priceperea Lui nu poate fi pătrunsă“ (Isaia 40:28). „O, adâncimea bogăţiei şi înţelepciunii şi cunoştinţei lui Dumnezeu!“ (Romani 11:33). Fără îndoială, niciodată nu vom ajunge să ştim totul despre Iehova (Eclesiastul 3:11). El ne-a învăţat multe lucruri minunate, însă ne va pune întotdeauna la dispoziţie un tezaur nesecat de cunoştinţe pe care să-l explorăm tot mai mult. Nu-i aşa că această perspectivă ne entuziasmează, dar ne şi îndeamnă să fim umili? Aşadar, în timp ce învăţăm, să folosim cunoştinţa ca pe un mijloc de a ne apropia de Iehova şi de a-i ajuta şi pe alţii să facă la fel, şi să nu o considerăm niciodată un motiv de a ne arăta superiori altora. — Matei 23:12; Luca 9:48.
Să ne exprimăm iubirea faţă de Iehova
11, 12. a) Cum ar trebui să ne influenţeze cunoştinţa pe care o asimilăm despre Iehova? b) Ce anume arată dacă iubirea cuiva pentru Dumnezeu este autentică?
11 Apostolul Pavel a asociat pe bună dreptate cunoştinţa cu iubirea. El a scris: „Iată ce continuu să cer în rugăciunile mele: ca iubirea voastră să abunde din ce în ce mai mult în cunoştinţă exactă şi în discernământ deplin“ (Filipeni 1:9). Fiecare adevăr preţios pe care îl învăţăm despre Iehova şi scopurile sale ar trebui, nu să ne umfle de mândrie, ci să ne ajute să-l iubim mai mult pe Tatăl nostru ceresc.
12 Desigur, mulţi pretind că îl iubesc pe Dumnezeu însă faptele lor dovedesc contrariul. Poate că inima le este într-adevăr plină de sentimente puternice. Astfel de sentimente sunt bune, ba chiar lăudabile, când au la bază cunoştinţa exactă. Dar ele în sine nu se ridică la înălţimea adevăratei iubiri faţă de Dumnezeu. De ce? Remarcaţi cum defineşte Cuvântul lui Dumnezeu această iubire: „Iată ce înseamnă iubirea de Dumnezeu: să respectăm poruncile sale“ (1 Ioan 5:3). Aşadar, iubirea pentru Iehova este autentică numai dacă este exprimată prin acţiuni ce denotă ascultare.
13. Cum ne ajută teama sfântă să ne demonstrăm iubirea pentru Iehova?
13 Teama sfântă ne va ajuta să ascultăm de Iehova. Acest sentiment profund de admiraţie şi respect faţă de Iehova se naşte prin asimilarea cunoştinţei despre el, adică atunci când învăţăm despre sfinţenia, gloria, puterea, dreptatea, înţelepciunea şi iubirea sa nemărginite. Această teamă este esenţială pentru a ne apropia de el. De fapt, observaţi ce se spune în Psalmul 25:14: „Prietenia DOMNULUI este cu cei care se tem de El“. Aşadar, dacă avem o teamă sănătoasă de a nu-i displăcea iubitorului nostru Tată ceresc, vom putea să ne apropiem de el. Teama sfântă ne va ajuta să dăm ascultare sfatului înţelept consemnat în Proverbele 3:6: „Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările“. Ce înseamnă aceasta?
14, 15. a) Care sunt unele dintre deciziile pe care trebuie să le luăm zilnic? b) Cum putem să luăm decizii într-un mod care să reflecte teamă sfântă?
14 În fiecare zi trebuie să luăm decizii, mari sau mici. De pildă, ce gen de conversaţii vom purta cu colegii de şcoală, cu colegii de muncă sau cu vecinii (Luca 6:45)? Vom munci cu sârguinţă ca să ne achităm de sarcinile primite sau vom căuta să scăpăm de ele cât mai repede şi cu cât mai puţin efort (Coloseni 3:23)? Ne vom apropia de cei care arată că îl iubesc puţin sau chiar deloc pe Iehova sau ne vom strădui să ne întărim relaţiile cu cei ce au preocupări spirituale (Proverbele 13:20)? Ce vom face ca să promovăm interesele Regatului lui Dumnezeu, chiar dacă este vorba despre lucruri mici (Matei 6:33)? Dacă, atunci când luăm decizii în viaţa de zi cu zi, ne ghidăm după principii biblice cum sunt cele de mai sus, înseamnă că îl recunoaştem într-adevăr pe Iehova ‘în toate căile noastre’.
15 De fapt, de fiecare dată când luăm o decizie, ar trebui să ne călăuzească următorul gând: Ce ar vrea Iehova să fac? Cum i-ar plăcea cel mai mult să acţionez (Proverbele 27:11)? A manifesta teamă sfântă în acest fel constituie o modalitate excelentă de a ne exprima iubirea faţă de Iehova. Teama sfântă ne va îndemna totodată să rămânem curaţi pe plan spiritual, moral şi fizic. Să ne amintim că în acelaşi verset în care Iacov îi sfătuieşte pe creştini să se ‘apropie de Dumnezeu’, el dă şi îndemnul: „Curăţaţi-vă mâinile, păcătoşilor, şi purificaţi-vă inimile, nehotărâţilor“. — Iacov 4:8.
16. Ce nu am putea realiza niciodată prin ceea ce îi dăruim lui Iehova, însă ce anume ar trebui să reuşim mereu să facem?
16 Bineînţeles, a ne exprima iubirea faţă de Iehova înseamnă mult mai mult decât a ne reţine să facem ceva rău. Iubirea ne îndeamnă şi să facem binele. De exemplu, cum reacţionăm la generozitatea cu care ne copleşeşte Iehova? Iacov a scris: „Orice dar bun şi orice cadou perfect este de sus, căci coboară de la Tatăl luminilor cereşti“ (Iacov 1:17). Desigur, atunci când îi dăm lui Iehova ceva din ceea ce deţinem, noi nu îl îmbogăţim. El este, de fapt, stăpânul tuturor bunurilor şi resurselor (Psalmul 50:12). Iar când îi dăm lui Iehova din timpul şi energia noastră, noi nu-i satisfacem o necesitate pe care el nu şi-ar putea-o satisface altfel. Chiar dacă am refuza să predicăm vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu, el ar putea face ca pietrele să strige! Atunci, de ce trebuie să îi dăm lui Iehova din resursele noastre materiale, precum şi din timpul şi energia noastră? În primul rând, deoarece în acest fel noi ne exprimăm iubirea faţă de el cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea şi cu toată forţa noastră. — Marcu 12:29, 30.
17. Ce anume ne-ar putea îmboldi să-i dăruim cu bucurie lui Iehova?
17 Când îi dăruim ceva lui Iehova, trebuie să o facem cu bucurie, „căci Dumnezeu îl iubeşte pe cel care dă cu bucurie“ (2 Corinteni 9:7). Principiul consemnat în Deuteronomul 16:17 ne poate ajuta să dăruim cu bucurie: „Fiecare să dea ce va putea, după binecuvântarea pe care DOMNUL Dumnezeul tău ţi-o va da“. Când ne gândim cât de generos s-a dovedit Iehova faţă de noi, simţim dorinţa de a-i dărui ceva cu bucurie şi generozitate. Astfel putem să îi bucurăm inima, aşa cum un mic dar din partea unui copil îi produce multă bucurie unui părinte. Dacă ne exprimăm iubirea în acest fel ne vom apropia şi mai mult de Iehova.
Să cultivăm intimitate prin intermediul rugăciunii
18. De ce este deosebit de important să vedem cum ne-am putea îmbunătăţi calitatea rugăciunilor?
18 Momentele de rugăciune personală sunt ocazii inestimabile de a discuta în mod confidenţial şi intim cu Tatăl nostru ceresc (Filipeni 4:6). Întrucât rugăciunea reprezintă un mijloc esenţial de a ne apropia de Dumnezeu, este deosebit de important să stăm şi să medităm la calitatea rugăciunilor noastre. Ele nu trebuie să se remarce prin elocvenţă sau formă, ci trebuie să fie exprimări sincere, care să vină din inimă. Cum ne putem îmbunătăţi calitatea rugăciunilor?
19, 20. De ce este bine să medităm înainte de a ne ruga, şi care sunt câteva subiecte potrivite pentru o astfel de meditare?
19 Înainte de a ne ruga, am putea încerca să medităm. Dacă facem aşa, vom putea rosti rugăciuni mai concrete şi mai pline de sens, evitând astfel obiceiul de a repeta expresii cunoscute, care ne vin repede în minte (Proverbele 15:28, 29). Poate că ne-ar fi de folos să medităm la unele teme menţionate de Isus în rugăciunea model şi să ne gândim apoi la legătura dintre acestea şi situaţia noastră (Matei 6:9–13). De exemplu, ne-am putea întreba cum să contribuim, chiar şi într-o mică măsură, la înfăptuirea voinţei lui Iehova aici, pe pământ. Nu am putea să-i vorbim lui Iehova despre dorinţa noastră de a-i fi cât mai utili şi să-i cerem să ne ajute să ne achităm de orice responsabilitate pe care ne-o încredinţează? Suntem cumva copleşiţi de îngrijorări legate de necesităţile noastre materiale? Pentru ce păcate trebuie să ne cerem iertare, şi faţă de cine trebuie să ne dovedim mai iertători? Cu ce ispite ne confruntăm? Ne dăm noi seama că avem stringentă nevoie de ocrotirea lui Iehova în această privinţă?
20 În plus, ne-am putea gândi la oamenii pe care îi cunoaştem şi care au mare nevoie de ajutorul lui Iehova (2 Corinteni 1:11). Dar să nu uităm să ne exprimăm recunoştinţa. Dacă stăm puţin şi ne gândim, cu siguranţă că ne vor veni în minte multe motive de a-i mulţumi lui Iehova şi de a-l lăuda zilnic pentru bunătatea sa nemărginită (Deuteronomul 8:10; Luca 10:21). Procedând astfel vom mai obţine un folos: vom fi ajutaţi să privim viaţa cu mai mult optimism şi cu mai multă apreciere.
21. Ce exemple biblice ne pot fi de folos când ne apropiem de Iehova prin rugăciune?
21 Şi studiul poate contribui la îmbunătăţirea calităţii rugăciunilor noastre. În Cuvântul lui Dumnezeu sunt consemnate rugăciuni remarcabile ale unor femei şi bărbaţi fideli. De pildă, dacă ne confruntăm cu o situaţie dificilă, care ne îngrijorează sau chiar ne face să ne temem pentru bunăstarea noastră sau a celor dragi, am putea citi rugăciunea făcută de Iacov cu prilejul apropiatei sale întâlniri cu Esau, fratele său măcinat de răzbunare (Geneza 32:9–12). Sau am putea studia rugăciunea rostită de regele Asa când o armată de aproximativ un milion de etiopieni a ameninţat poporul lui Dumnezeu (2 Cronici 14:11, 12). Dacă ne îngrijorează o problemă care ar putea aduce oprobriu asupra numelui lui Iehova, merită să analizăm rugăciunea rostită de Ilie înaintea închinătorilor lui Baal pe muntele Carmel, precum şi rugăciunea lui Neemia referitoare la starea deplorabilă în care se afla Ierusalimul (1 Împăraţi 18:36, 37; Neemia 1:4–11). Citirea şi meditarea la astfel de rugăciuni ne pot întări credinţa şi ne pot ajuta să înţelegem cum să ne apropiem cel mai bine de Iehova când suntem copleşiţi de îngrijorări.
22. Care este textul anului 2003, şi ce ne-am putea întreba din când în când pe parcursul anului?
22 Evident, nu există onoare mai mare sau obiectiv mai măreţ decât acela de a da ascultare sfatului lui Iacov de a ne ‘apropia de Dumnezeu’ (Iacov 4:8). Să facem acest lucru progresând în cunoaşterea lui Dumnezeu, căutând să ne exprimăm tot mai mult iubirea faţă de el şi cultivând intimitate cu el prin intermediul rugăciunii. Pe parcursul anului 2003, să avem viu în minte textul din Iacov 4:8 şi să continuăm să ne examinăm pentru a vedea dacă într-adevăr ne apropiem de Iehova. Dar ce putem spune despre ultima parte a acestui verset? În ce sens se va ‘apropia Iehova de noi’? Şi ce binecuvântări rezultă de aici? Următorul articol va răspunde la aceste întrebări.
Vă amintiţi?
• De ce trebuie să privim cu seriozitate privilegiul de a ne apropia de Iehova?
• Ce obiective ne-am putea fixa în legătură cu asimilarea cunoştinţei despre Iehova?
• Cum putem demonstra că îl iubim cu adevărat pe Iehova?
• În ce fel putem cultiva o mai mare intimitate cu Iehova când ne rugăm?
[Text generic pe pagina 12]
Textul anului 2003 va fi: „Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi el se va apropia de voi“. — Iacov 4:8.
[Legenda ilustraţiei de la paginile 8, 9]
Pe măsură ce creştea, Samuel îl cunoştea şi mai bine pe Iehova
[Legenda ilustraţiei de la pagina 12]
Rugăciunea rostită de Ilie pe Muntele Carmel conţine lecţii preţioase pentru noi