E momentul să acţionăm cu hotărâre!

„Până când vă veţi legăna între două opinii?“ — 1 ÎMPĂRAŢI 18:21, nota de subsol.

 1. De ce se poate spune că trăim timpuri cu totul speciale?

EŞTI convins că Iehova e singurul Dumnezeu adevărat? Crezi că, potrivit profeţiilor biblice, noi trăim în „ultimele zile“ ale sistemului rău al lui Satan (2 Timotei 3:1)? Dacă da, fără îndoială eşti de acord că acum, mai mult ca oricând, trebuie să acţionăm cu hotărâre. În nici o altă perioadă a istoriei nu au fost atât de multe vieţi în pericol!

 2. Ce situaţie exista în regatul celor zece triburi ale lui Israel în timpul domniei lui Ahab?

² În secolul al X-lea î.e.n., naţiunea Israel trebuia să ia o decizie de mare importanţă: Cui avea să slujească? Influenţat de soţia sa păgână Izabela, regele Ahab a promovat cultul lui Baal în regatul lui Israel format din zece triburi. Baal era un zeu al fertilităţii. Se presupunea că el dă ploaie şi asigură recolte bogate. Mulţi închinători la Baal probabil trimiteau un sărut cu vârful degetelor unui idol al zeului lor sau se prosternau înaintea lui. Pentru a-l determina pe Baal să le binecuvânteze holdele şi turmele, închinătorii săi luau parte la orgii sexuale cu bărbaţi şi femei care practicau prostituţia sacră. De asemenea, obişnuiau să-şi facă tăieturi adânci până ce vedeau sângele curgând. — 1 Împăraţi 18:28.

 3. Ce efect a avut cultul lui Baal asupra poporului lui Dumnezeu?

³ Doar aproximativ 7 000 de israeliţi nu se implicaseră în această formă de închinare idolatră, crudă şi imorală (1 Împăraţi 19:18). Ei rămăseseră loiali legământului încheiat cu Iehova Dumnezeu, şi, din acest motiv, erau persecutaţi. De exemplu, regina Izabela a omorât mulţi profeţi ai lui Iehova (1 Împăraţi 18:4, 13). În această situaţie dificilă, majoritatea israeliţilor practicau interconfesionalismul, încercând să-l mulţumească şi pe Iehova, şi pe Baal. Însă israeliţii care se îndepărtau de Iehova şi se închinau unui zeu fals se făceau vinovaţi de apostazie. Iehova promisese că-i va binecuvânta pe israeliţi dacă aceştia îl iubeau şi respectau poruncile sale. Dar el i-a şi avertizat că, în cazul în care nu-i acordau „devoţiune exclusivă“, aveau să fie nimiciţi. — Deuteronomul 5:6–10, NW; 28:15, 63.

 4. Potrivit profeţiilor făcute de Isus şi de apostoli, ce fenomen avea să apară în rândurile creştinilor, şi cum s-au împlinit aceste profeţii?

⁴ O situaţie asemănătoare există în prezent în sânul creştinătăţii. Cei ce merg la biserică spun că sunt creştini, dar sărbătorile, comportarea şi convingerile lor intră în contradicţie cu învăţăturile Bibliei. La fel ca Izabela, clerul creştinătăţii este cel mai înverşunat persecutor al Martorilor lui Iehova. Istoria arată că, de-a lungul secolelor, clerul creştinătăţii a sprijinit multe războaie, fiind astfel răspunzător de moartea a nenumărate milioane de enoriaşi. Această susţinere religioasă acordată guvernelor lumii este numită în Biblie fornicaţie spirituală (Revelaţia 18:2, 3). În plus, creştinătatea a devenit tot mai tolerantă în ce priveşte fornicaţia fizică, chiar şi în rândul clericilor ei. Isus Cristos şi apostolii săi au prezis această mare apostazie (Matei 13:36–43; Faptele 20:29, 30; 2 Petru 2:1, 2). Ce se va întâmpla în final cu cei peste un miliard de membri ai creştinătăţii? Şi ce responsabilitate au închinătorii adevăraţi ai lui Iehova faţă de aceştia, dar şi faţă de toţi ceilalţi care au fost înşelaţi de religia falsă? Putem găsi răspunsuri clare la aceste întrebări dacă analizăm evenimentele dramatice care au culminat cu ‘exterminarea lui Baal din mijlocul lui Israel’. — 2 Împăraţi 10:28.

Iubirea lui Dumnezeu pentru poporul său răzvrătit

 5. Cum a arătat Iehova o preocupare plină de iubire faţă de poporul său răzvrătit?

⁵ Lui Iehova Dumnezeu nu-i face plăcere să-i pedepsească pe cei infideli. Fiind un Tată iubitor, el doreşte ca oamenii care păcătuiesc să se căiască şi să se întoarcă la el (Ezechiel 18:32; 2 Petru 3:9). Ca dovadă, în zilele lui Ahab şi ale Izabelei, Iehova a trimis mulţi profeţi să avertizeze poporul cu privire la consecinţele închinării la Baal. Unul dintre aceştia a fost Ilie. După o secetă cumplită, anunţată dinainte, Ilie i-a spus regelui Ahab să-i strângă pe israeliţi şi pe profeţii lui Baal la muntele Carmel. — 1 Împăraţi 18:1, 19.

 6, 7. a) Potrivit cuvintelor lui Ilie, care era cauza principală pentru care israeliţii căzuseră pradă apostaziei? b) Ce au făcut profeţii lui Baal? c) Ce a făcut Ilie?

⁶ Întâlnirea a avut loc în preajma unui altar al lui Iehova care fusese „sfărâmat“, probabil pentru a-i face pe plac Izabelei (1 Împăraţi 18:30). Din nefericire, israeliţii prezenţi cu acea ocazie nu erau siguri cine era cu adevărat capabil să aducă ploaia atât de necesară, Iehova sau Baal. Baal era reprezentat de 450 de profeţi, în timp ce Iehova era reprezentat numai de profetul Ilie. Mergând la rădăcina problemei israeliţilor, Ilie i-a întrebat: „Până când vă veţi legăna între două opinii?“ Apoi, el a spus lucrurilor pe nume: „Dacă DOMNUL este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal!“ Pentru a-i determina pe israeliţii nehotărâţi să-i acorde devoţiune exclusivă lui Iehova, Ilie a propus un test care să arate cine este adevăratul Dumnezeu. Au fost înjunghiaţi doi tauri pentru a fi aduşi ca jertfă, unul pentru Iehova şi celălalt pentru Baal. Adevăratul Dumnezeu trebuia să mistuie jertfa prin foc. Profeţii lui Baal şi-au pregătit jertfa, iar apoi ore în şir l-au chemat pe Baal, spunând: „Baale, răspunde-ne!“ Când Ilie a început să-şi bată joc de ei, şi-au făcut tăieturi până au văzut sângele curgând şi au strigat din toate puterile. Dar nu s-a auzit nici un răspuns. — 1 Împăraţi 18:21, 26–29.

⁷ Acum era rândul lui Ilie. Mai întâi, el a reparat altarul lui Iehova, şi apoi a pus taurul, tăiat în bucăţi, pe altar. După aceea, a poruncit să se toarne pe jertfă patru vase mari cu apă. S-a făcut de trei ori acest lucru până când şanţul din jurul altarului s-a umplut cu apă. Apoi, Ilie s-a rugat: „DOAMNE, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel! Fă să se ştie astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel, că eu sunt slujitorul Tău şi că toate aceste lucruri le-am făcut la cuvântul Tău. Răspunde-mi, DOAMNE, răspunde-mi, ca să cunoască poporul acesta că Tu, DOAMNE, eşti Dumnezeu şi să le întorci astfel inima înapoi“. — 1 Împăraţi 18:30–37.

 8. Cum a răspuns Dumnezeu la rugăciunea lui Ilie, şi ce acţiune a întreprins profetul?

⁸ Adevăratul Dumnezeu a răspuns trimiţând un foc din cer care a mistuit atât jertfa, cât şi altarul. Focul a supt chiar şi apa care era în şanţul din jurul altarului! Imaginaţi-vă reacţia israeliţilor. „Au căzut imediat cu faţa la pământ şi au zis: «Iehova este adevăratul Dumnezeu! Iehova este adevăratul Dumnezeu!»“ (NW). În acest moment, Ilie a întreprins o altă acţiune hotărâtă. El le-a poruncit israeliţilor: ‘Puneţi mâna pe prorocii lui Baal! Nici unul să nu scape!’ Toţi cei 450 de profeţi ai lui Baal au fost apoi executaţi la poalele muntelui Carmel. — 1 Împăraţi 18:38–40.

 9. Cu ce încercări s-au confruntat în continuare închinătorii adevăraţi?

⁹ În acea zi memorabilă, Iehova a dat ploaie în ţară pentru prima dată după trei ani şi jumătate (Iacov 5:17, 18)! Să ne imaginăm cât de mult trebuie să fi discutat israeliţii în drum spre casă despre cele întâmplate. Iehova demonstrase că era adevăratul Dumnezeu. Însă închinătorii lui Baal nu au renunţat. Izabela şi-a continuat campania de persecutare a slujitorilor lui Iehova (1 Împăraţi 19:1, 2; 21:11–16). Astfel, integritatea poporului lui Dumnezeu a fost pusă din nou la încercare. Aveau ei să-i acorde devoţiune exclusivă lui Iehova când ziua judecăţii avea să se abată asupra închinătorilor lui Baal?

Să acţionăm cu hotărâre acum

10. a) Ce au făcut în timpurile moderne creştinii unşi? b) Cum putem respecta porunca din Revelaţia 18:4?

¹⁰ În timpurile moderne, creştinii unşi au făcut o lucrare asemănătoare celei a lui Ilie. Prin cuvinte, dar şi prin publicaţii, ei i-au avertizat pe oamenii tuturor naţiunilor, atât pe cei din creştinătate, cât şi pe cei din afara ei, asupra pericolului religiei false. Drept urmare, milioane de oameni au întreprins o acţiune hotărâtă rupând orice legătură cu religia falsă. Ei şi-au dedicat viaţa lui Iehova şi au devenit discipoli botezaţi ai lui Isus Cristos. Da, ei au dat ascultare apelului urgent al lui Dumnezeu privitor la religia falsă: „Ieşiţi din ea, poporul meu, dacă nu vreţi să participaţi cu ea la păcatele ei şi dacă nu vreţi să primiţi o parte din plăgile ei“. — Revelaţia 18:4.

11. Ce trebuie să facă cineva pentru a fi aprobat de Iehova?

¹¹ Există milioane de oameni cărora le place mesajul biblic predicat de Martorii lui Iehova, dar care nu sunt încă siguri pe ce cale trebuie să meargă. Unii dintre aceştia vin la anumite întruniri creştine, de exemplu la Cina Domnului sau la unele părţi din programul congresului de district. Îi îndemnăm pe toţi cei aflaţi în această situaţie să se gândească cu seriozitate la cuvintele lui Ilie: „Până când vă veţi legăna între două opinii?“ (1 Împăraţi 18:21, nota de subsol). În loc să amâne luarea unei decizii, ei trebuie să acţioneze cu hotărâre acum şi, plini de zel, să se străduiască să devină închinători ai lui Iehova dedicaţi şi botezaţi. E în joc perspectiva de a primi viaţă veşnică! — 2 Tesaloniceni 1:6–9.

12. În ce stare periculoasă au ajuns unii creştini botezaţi, şi ce trebuie ei să facă?

¹² Din nefericire, unii creştini botezaţi au devenit iregulari sau inactivi în ce priveşte închinarea (Evrei 10:23–25; 13:15, 16). Unii şi-au pierdut zelul din cauza fricii de persecuţie, a îngrijorărilor legate de câştigarea existenţei, a strădaniei de a se îmbogăţi sau din cauză că au căutat să-şi satisfacă unele plăceri egoiste. Isus a avertizat că tocmai aceste lucruri aveau să-i poticnească pe unii continuatori ai săi, să-i prindă în capcană ori să le înăbuşe zelul (Matei 10:28–33; 13:20–22; Luca 12:22–31; 21:34–36). În loc ‘să se legene între două opinii’, aceste persoane trebuie ‘să fie zeloase şi să se căiască’ acţionând cu hotărâre pentru a-şi respecta promisiunea de a-i sluji lui Dumnezeu. — Revelaţia 3:15–19.

Sfârşitul fulgerător al religiei false

13. Descrieţi situaţia existentă în Israel când Iehu a fost uns rege.

¹³ De ce este urgent ca oamenii să acţioneze cu hotărâre chiar acum? Înţelegem acest lucru dacă ne gândim ce s-a întâmplat în Israel la aproximativ 18 ani după ce se demonstrase clar la muntele Carmel cine era adevăratul Dumnezeu. Ziua de judecată a lui Iehova împotriva închinării la Baal a venit în mod fulgerător şi pe neaşteptate în timpul ministerului lui Elisei, succesorul lui Ilie. În Israel domnea Ioram, fiul lui Ahab, iar Izabela, regina-mamă, era încă în viaţă. Elisei şi-a trimis în taină slujitorul să-l ungă rege pe Iehu, căpetenia armatei Israelului. În acel moment, Iehu se afla pe malul estic al Iordanului, la Ramot din Galaad, în fruntea unor operaţiuni militare împotriva duşmanilor Israelului. Regele Ioram era la Izreel, în câmpia de lângă Meghido, refăcându-se după ce fusese rănit într-o luptă. — 2 Împăraţi 8:29—9:4.

14, 15. Ce misiune a primit Iehu, şi cum a reacţionat el?

¹⁴ Iată ce i-a poruncit Iehova lui Iehu: „Vei lovi casa stăpânului tău Ahab; şi voi răzbuna asupra Izabelei sângele slujitorilor Mei, prorocii, şi sângele tuturor slujitorilor DOMNULUI. Toată casa lui Ahab va pieri; . . . Câinii vor mânca pe Izabela în ogorul din Izreel şi nu va fi cine s-o îngroape“. — 2 Împăraţi 9:7–10.

¹⁵ Iehu era un om hotărât. Fără să stea pe gânduri, s-a urcat în car şi s-a îndreptat cu viteză spre Izreel. Un străjer din Izreel l-a recunoscut pe Iehu după felul în care conducea carul şi i-a dat de veste regelui Ioram, care s-a urcat în car să iasă în întâmpinarea căpeteniei armatei sale. Când s-au întâlnit, Ioram a întrebat: „Este pace, Iehu?“ Care a fost răspunsul lui Iehu? „Ce pace, atâta timp cât desfrâurile mamei tale Izabela şi vrăjitoriile ei sunt atât de multe?“ Apoi, înainte ca regele Ioram să apuce să fugă, Iehu a pus mâna pe arc şi a tras o săgeată care s-a înfipt în inima lui Ioram, ucigându-l. — 2 Împăraţi 9:20–24.

16. a) În ce situaţie au fost puşi pe neaşteptate nişte demnitari de la curtea Izabelei? b) Cum s-au împlinit cuvintele lui Iehova referitoare la Izabela?

¹⁶ Fără să piardă timpul, Iehu a plecat cu carul spre cetate. Izabela, fardată strident, se uita pe fereastră şi l-a întâmpinat pe Iehu cu vorbe ameninţătoare. Ignorându-i cuvintele, Iehu a cerut sprijin: „Cine este de partea mea? Cine?“ În acel moment, slujitorii Izabelei trebuiau să acţioneze cu hotărâre. Doi sau trei demnitari de la curte au scos capul pe fereastră. Loialitatea le-a fost pusă imediat la încercare, când Iehu a ordonat: „Aruncaţi-o jos!“ Demnitarii au aruncat-o pe Izabela pe fereastră, iar ea a fost călcată în picioare de caii înhămaţi la carul lui Iehu. Astfel, principalul susţinător al închinării la Baal şi-a ajuns sfârşitul binemeritat! Până să fie îngropată, câinii au mâncat carnea Izabelei, aşa cum fusese prezis. — 2 Împăraţi 9:30–37.

17. Cu privire la ce eveniment din viitor ar trebui să ne întărească încrederea judecata lui Dumnezeu împotriva Izabelei?

¹⁷ Prostituata simbolică numită „Babilonul cel Mare“ va avea parte de un sfârşit la fel de şocant. Această prostituată reprezintă religiile false ale lumii lui Satan, care îşi au originea în Babilonul antic. După distrugerea religiei false, Iehova Dumnezeu îşi va îndrepta atenţia spre toţi oamenii care alcătuiesc partea laică a lumii lui Satan. Şi aceştia vor fi distruşi, ceea ce va netezi calea pentru o lume nouă şi dreaptă. — Revelaţia 17:3–6; 19:19–21; 21:1–4.

18. Ce s-a întâmplat cu închinătorii din Israel ai lui Baal după moartea Izabelei?

¹⁸ După moartea Izabelei, regele Iehu n-a pierdut deloc timpul, ci i-a executat pe toţi descendenţii lui Ahab şi pe principalii susţinători ai acestuia (2 Împăraţi 10:11). Însă în ţară mai erau mulţi închinători la Baal. Iehu a întreprins o acţiune hotărâtă împotriva acestora ca să-şi demonstreze ‘râvna pentru DOMNUL’ (2 Împăraţi 10:16). Dându-se drept închinător al lui Baal, Iehu a organizat o mare sărbătoare la templul lui Baal construit de Ahab în Samaria. Toţi închinătorii lui Baal care locuiau în Israel au venit la sărbătoare. Prinşi în templu ca într-o capcană, au fost cu toţii ucişi de oamenii lui Iehu. În încheierea relatării, Biblia spune: „Astfel Iehu a exterminat pe Baal din mijlocul lui Israel“. — 2 Împăraţi 10:18–28.

19. Ce perspectivă măreaţă este rezervată „marii mulţimi“ de închinători loiali ai lui Iehova?

¹⁹ Închinarea la Baal a fost eradicată din Israel. Putem fi convinşi că şi asupra religiilor false ale acestei lumi se va abate un sfârşit fulgerător şi şocant. De partea cui vei fi în acea mare zi de judecată? Acţionează cu hotărâre acum şi vei avea privilegiul de a face parte din „marea mulţime“ care va supravieţui ‘marelui necaz’. Apoi vei putea privi cu bucurie în urmă şi-l vei lăuda pe Dumnezeu pentru că şi-a executat judecata asupra „marii prostituate care a corupt pământul cu fornicaţia ei“. Alături de ceilalţi închinători adevăraţi, vei subscrie la impresionantele cuvinte ale unei cântări intonate de fiinţele cereşti: „Lăudaţi-l pe Iah, pentru că Iehova, Dumnezeul nostru, Cel Atotputernic, a început să domnească în calitate de rege!“ — Revelaţia 7:9, 10, 14; 19:1, 2, 6.

Întrebări la care să medităm

• Cum s-au făcut vinovaţi israeliţii din vechime practicând închinarea la Baal?

• Ce apostazie de mare amploare a prezis Biblia, şi cum s-a împlinit această profeţie?

• Cum a eradicat Iehu închinarea la Baal?

• Ce trebuie să facem pentru a supravieţui zilei de judecată a lui Dumnezeu?

[Harta de la pagina 25]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Soco

Afec

Helcat

Iocneam

Meghido

Taanac

Dotan

SAMARIA

En-Dor

Sunem

Ofra

Izreel

Ibleam (Gat-Rimon)

Tirţa

Bet-Şemeş

Bet-Şean (Bet-Şan)

Iabes din Galaad?

Abel-Mehola

Bet-Arbel

Ramot din Galaad

Creste muntoase

Mt. Carmel

Mt. Tabor

More

Mt. Ghilboa

[Întinderi de ape]

Marea Mediterană

Marea Galileii

[Râu]

Râul Iordan

[Izvor şi fântână]

Izvorul Harod

[Provenienţa informaţiilor]

Pe baza unor hărţi aparţinând Pictorial Archive (Istoria Orientului Apropiat) Est. şi Survey of Israel

[Legenda fotografiilor de la pagina 26]

Participarea cu regularitate la predicarea Regatului şi la întrunirile creştine reprezintă un aspect vital al închinării adevărate

[Legenda ilustraţiilor de la paginile 28, 29]

Toţi cei ce doresc să supravieţuiască zilei lui Iehova trebuie să acţioneze cu hotărâre, asemenea lui Iehu