Unde putem găsi adevărata spiritualitate?
„A ÎNDREPTA mintea spre carne înseamnă moarte, dar a îndrepta mintea spre spirit înseamnă viaţă şi pace“ (Romani 8:6). Prin aceste cuvinte, apostolul Pavel a arătat că spiritualitatea unei persoane nu este o chestiune de preferinţe sau de înclinaţie. De fapt, este o chestiune de viaţă şi de moarte. În ce sens are parte un om spiritual de „viaţă şi pace“? Potrivit Bibliei, un astfel de om se bucură de pace acum — pace cu sine şi cu Dumnezeu —, iar în viitor va fi binecuvântat cu viaţă veşnică (Romani 6:23; Filipeni 4:7). Nu întâmplător Isus a afirmat: „Fericiţi sunt cei conştienţi de necesităţile lor spirituale“. — Matei 5:3.
Faptul că citiţi această revistă dovedeşte că vă preocupă lucrurile spirituale, ceea ce este înţelept. Totuşi, având în vedere concepţiile atât de diferite despre spiritualitate, probabil vă întrebaţi: Ce este adevărata spiritualitate şi cum o putem dobândi?
„Mintea lui Cristos“
După ce a arătat importanţa şi foloasele faptului de a avea mintea îndreptată spre spirit, apostolul Pavel a vorbit pe larg despre adevărata spiritualitate. El le-a explicat creştinilor din anticul oraş Corint diferenţa dintre omul fizic, adică omul care se conduce după dorinţele cărnii, şi omul spiritual, adică omul care preţuieşte lucrurile spirituale. Pavel a scris: „Omul fizic nu primeşte lucrurile spiritului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie“. Totodată, Pavel a explicat că omul spiritual are „mintea lui Cristos“. — 1 Corinteni 2:14–16.
A avea „mintea lui Cristos“ înseamnă, în esenţă, a avea „acelaşi mod de gândire pe care îl avea Cristos Isus“ (Romani 15:5; Filipeni 2:5). Cu alte cuvinte, un om spiritual gândeşte la fel ca Isus şi calcă pe urmele Lui (1 Petru 2:21; 4:1). Cu cât modul de gândire al unei persoane se aseamănă mai mult cu cel al lui Cristos, cu atât mai profundă este spiritualitatea sa şi cu atât mai aproape este de a dobândi „viaţă şi pace“. — Romani 13:14.
Cum putem cunoaşte „mintea lui Cristos“
Pentru a avea mintea lui Cristos, trebuie mai întâi să cunoaştem această minte. Prin urmare, primul pas pentru a dobândi spiritualitate este cunoaşterea modului de gândire al lui Isus. Însă cum putem cunoaşte mintea cuiva care a trăit pe pământ cu 2000 de ani în urmă? De exemplu, cum aţi ajuns să cunoaşteţi o personalitate din istoria ţării voastre? Probabil citind despre ea. La fel, o modalitate importantă de a cunoaşte mintea lui Cristos este citirea consemnărilor istorice despre el. — Ioan 17:3.
În acest sens, există patru relatări istorice demne de încredere, şi anume Evangheliile, scrise de Matei, Marcu, Luca şi Ioan. Citind cu atenţie aceste relatări, putem înţelege modul de gândire al lui Isus, sentimentele sale profunde şi motivaţia care a stat la baza acţiunilor sale. Când ne facem timp să medităm la ceea ce citim despre Isus, ne formăm o imagine despre personalitatea sa. Chiar dacă ne considerăm deja un continuator al lui Cristos, citind aceste relatări şi meditând la ele ‘vom continua să creştem în bunătatea nemeritată şi în cunoaşterea Domnului şi Salvatorului nostru Isus Cristos’. — 2 Petru 3:18.
Ţinând cont de aceste lucruri, să analizăm câteva pasaje din Evanghelii pentru a vedea de ce a avut Isus o spiritualitate atât de bună. Apoi, întrebaţi-vă cum puteţi să imitaţi exemplul dat de el. — Ioan 13:15.
Spiritualitatea şi „rodul spiritului“
Evanghelistul Luca a scris că spiritul sfânt al lui Dumnezeu a fost turnat peste Isus la botez şi că Isus a fost „plin de spirit sfânt“ (Luca 3:21, 22; 4:1). La rândul său, Isus i-a învăţat pe discipoli importanţa faptului de a se lăsa îndrumaţi de spiritul sfânt al lui Dumnezeu, sau „forţa sa activă“ (Geneza 1:2; Luca 11:9–13). De ce este acest lucru atât de important? Deoarece spiritul lui Dumnezeu are puterea să transforme mintea, astfel încât aceasta începe să semene cu mintea lui Cristos (Romani 12:1, 2). Spiritul sfânt produce în oameni calităţi precum „iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunăvoinţa, bunătatea, credinţa, blândeţea, stăpânirea de sine“. Aceste calităţi, pe care Biblia le numeşte „rodul spiritului“, constituie o trăsătură a omului cu adevărat spiritual (Galateni 5:22, 23). Cu alte cuvinte, un om cu spiritualitate este un om care se lasă îndrumat de spiritul lui Dumnezeu.
Isus a manifestat rodul spiritului pe tot parcursul serviciului său pentru Dumnezeu. Calităţi precum iubirea, bunătatea şi bunăvoinţa au fost evidente îndeosebi în felul de a-i trata pe cei consideraţi din pătura de jos a societăţii (Matei 9:36). Să ne gândim, de exemplu, la o întâmplare relatată de apostolul Ioan. El a scris: „Pe când [Isus] mergea, a văzut un om orb din naştere“. Şi discipolii lui Isus l-au observat pe acel om, dar au văzut în el un păcătos. „Cine a păcătuit, omul acesta sau părinţii lui?“, au întrebat ei. Şi vecinii omului orb l-au remarcat, dar pentru ei nu era decât un cerşetor. Ei au zis: „Nu este acesta omul care stătea şi cerşea?“ Isus însă a văzut în acel orb un om care avea nevoie de ajutor. El i-a vorbit şi l-a vindecat. — Ioan 9:1–8.
Ce învăţăm din această întâmplare despre mintea lui Cristos? În primul rând, Isus nu i-a ignorat pe cei de condiţie umilă, ci i-a tratat cu compasiune tandră. În al doilea rând, el a luat iniţiativa în a-i ajuta pe alţii. Dar tu? Consideri că urmezi exemplul lui Isus? Îi priveşti pe oameni la fel ca el, oferindu-le ajutorul de care au nevoie pentru a avea o viaţă mai bună şi un viitor mai bun? Sau ai tendinţa să-i favorizezi pe cei cu o poziţie socială înaltă şi să-i ignori pe cei de condiţie umilă? Dacă îi privim pe oameni la fel ca Isus înseamnă că urmăm într-adevăr exemplul său. — Psalmul 72:12–14.
Spiritualitatea şi rugăciunea
Relatările din Evanghelii arată că Isus s-a rugat mereu lui Dumnezeu (Marcu 1:35; Luca 5:16; 22:41). În timpul serviciului său pe pământ, Isus şi-a făcut în mod special timp pentru rugăciune. Apostolul Matei a scris: „După ce le-a dat drumul mulţimilor, a urcat numai el pe munte ca să se roage“ (Matei 14:23). Aceste momente de linişte în care putea să comunice cu Tatăl său ceresc îi dădeau putere (Matei 26:36–44). Şi în prezent, oamenii cu adevărat spirituali caută ocazii să comunice cu Dumnezeu, fiind conştienţi că prin rugăciune îşi întăresc relaţia cu Creatorul lor şi îşi modelează tot mai mult gândirea după gândirea lui Cristos.
De multe ori, Isus a petrecut timp îndelungat în rugăciune (Ioan 17:1–26). De pildă, înainte de a-i alege pe cei doisprezece bărbaţi care aveau să devină apostolii săi, Isus „s-a dus pe munte să se roage şi a petrecut toată noaptea rugându-se lui Dumnezeu“ (Luca 6:12). Oamenii spirituali urmează exemplul lui Isus, deşi aceasta nu înseamnă neapărat că se roagă toată noaptea. Înainte de a lua decizii importante în viaţă, îşi fac suficient timp să se roage. Ei caută îndrumarea spiritului sfânt pentru ca deciziile lor să-i ajute să-şi îmbunătăţească spiritualitatea.
În plus, în rugăciunile lui Isus se observă sinceritatea de care trebuie să dăm şi noi dovadă când ne rugăm. Iată ce spune Luca despre modul în care s-a rugat Isus în seara dinaintea morţii sale: „Cuprins de zbucium, se ruga şi mai stăruitor şi sudoarea i s-a făcut ca nişte picături de sânge care cădeau pe pământ“ (Luca 22:44). Isus se rugase şi înainte în mod stăruitor, dar de această dată, aflându-se în faţa celei mai grele încercări din viaţa sa pământească, el s-a rugat „şi mai stăruitor“, iar rugăciunea sa a fost ascultată (Evrei 5:7). Oamenii spirituali urmează exemplul lui Isus. Când se confruntă cu încercări deosebit de grele, ei se roagă „şi mai stăruitor“, cerându-i lui Dumnezeu spirit sfânt, îndrumare şi sprijin.
Întrucât Isus a fost în mod evident un om al rugăciunii, nu este de mirare că discipolii săi au dorit să-l imite în această privinţă. De aceea, ei i-au făcut o cerere: „Doamne, învaţă-ne cum să ne rugăm“ (Luca 11:1). La fel şi astăzi, cei ce apreciază lucrurile spirituale şi doresc să fie îndrumaţi de spiritul sfânt al lui Dumnezeu urmează exemplul lui Isus în ce priveşte modul de a se ruga. Adevărata spiritualitate şi rugăciunea sunt indisolubil legate.
Spiritualitatea şi predicarea veştii bune
În Evanghelia după Marcu citim că Isus a vindecat mulţi oameni bolnavi, făcând acest lucru până noaptea târziu. A doua zi dis-de-dimineaţă, când Isus era singur şi se ruga, apostolii au venit la el şi i-au spus că îl căutau mulţi oameni, probabil pentru a fi vindecaţi. Dar Isus le-a răspuns: „Să ne ducem în altă parte, în aşezările învecinate, ca să predic şi acolo“. Isus le-a explicat: „Căci de aceea am ieşit“ (Marcu 1:32–38; Luca 4:43). Deşi pentru Isus vindecarea oamenilor era importantă, principala sa misiune era să predice vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu. — Marcu 1:14, 15.
Predicarea Regatului lui Dumnezeu este şi în prezent o trăsătură distinctivă a celor care au mintea lui Cristos. Isus le-a poruncit tuturor celor care vor să fie continuatorii săi: „Duceţi-vă deci şi faceţi discipoli din oamenii tuturor naţiunilor . . . învăţându-i să respecte tot ce v-am poruncit“ (Matei 28:19, 20). În plus, Isus a prezis: „Această veste bună despre regat va fi predicată pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile. Şi atunci va veni sfârşitul“ (Matei 24:14). Întrucât Cuvântul lui Dumnezeu arată că lucrarea de predicare se realizează prin puterea spiritului sfânt, participarea cu zel la această lucrare constituie un indiciu al adevăratei spiritualităţi. — Faptele 1:8.
Predicarea mesajului despre Regat în toată lumea presupune efortul conjugat a milioane de oameni (Ioan 17:20, 21). Cei ce iau parte la această lucrare sunt oameni cu spiritualitate, dar care trebuie să fie şi bine organizaţi la nivel mondial. Ştiţi cine sunt cei ce calcă pe urmele lui Cristos şi predică vestea bună despre Regat pe întreg pământul?
Manifeşti trăsăturile unui om spiritual?
Desigur, există şi alte trăsături ale omului cu adevărat spiritual. Dar ce-ai putea spune despre tine având în vedere cele discutate până acum? Pentru aceasta, întreabă-te: Citesc cu regularitate Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, şi meditez la cele citite? Manifest rodul spiritului în viaţa mea? Sunt un om al rugăciunii? Doresc eu să mă asociez cu cei care predică vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu la nivel mondial?
O autoanaliză sinceră te va ajuta să-ţi dai seama de profunzimea spiritualităţii tale. Te îndemnăm să faci acum paşii necesari pentru a te putea bucura de „viaţă şi pace“. — Romani 8:6; Matei 7:13, 14; 2 Petru 1:5–11.
[Chenarul/Fotografiile de la pagina 7]
TRĂSĂTURI ALE OMULUI SPIRITUAL
◆ Iubeşte Cuvântul lui Dumnezeu
◆ Manifestă rodul spiritului
◆ Se roagă cu sinceritate şi cu regularitate lui Dumnezeu
◆ Predică vestea bună despre Regat
[Legenda fotografiei de la pagina 5]
Biblia ne ajută să cunoaştem „mintea lui Cristos“