Cum putem dezvolta „o inimă ascultătoare”?

1. De ce ascultă oamenii de cei aflați în poziții de autoritate?

OAMENII ascultă de cei aflați în poziții de autoritate din diverse motive. Mulți ar putea face acest lucru doar când sunt văzuți de alții sau ca să evite o pedeapsă. În ce privește ascultarea de Dumnezeu, unii fac paradă de ascultare pentru a impresiona, așa cum făceau conducătorii religioși din zilele lui Isus. (Mat. 23:5) Spre deosebire de ei, noi ascultăm de Iehova deoarece știm că îndrumarea sa ne aduce foloase. (Is. 48:17, 18) Acesta este un motiv bun să ascultăm de Iehova, dar există unul mult mai important.

2. Care este motivul principal pentru care ascultăm de Iehova?

² Motivul principal pentru care ascultăm de Iehova este iubirea profundă față de el. (Mat. 22:37, 38) Aceasta ne determină ‘să ascultăm din inimă’. (Rom. 6:17) Iubirea pentru Iehova și o inimă ascultătoare ne motivează să facem tot ce putem pentru a respecta poruncile sale tot timpul, nu doar atunci când ne văd alții sau când observăm foloasele imediate ale ascultării. În același timp însă, inima noastră este trădătoare. De aceea, uneori este o provocare să ne păstrăm atitudinea corectă. În acest articol, vom examina două relatări biblice care ne pot ajuta să dezvoltăm o inimă ascultătoare. Mai întâi, vom vedea cum au reacționat israeliții la instrucțiunile primite când au fost eliberați din Egipt. Apoi, vom analiza exemplul excelent al lui Iosafat, regele lui Iuda.

LA ÎNCEPUT AU ASCULTAT, APOI S-AU RĂZVRĂTIT

3. De ce s-ar fi putut teme israeliții să asculte de porunca lui Iehova? (Vezi și imaginea.)

³ Înainte să-i elibereze pe israeliți din Egipt, Iehova le-a dat o poruncă ce le-a pus la încercare ascultarea. Pentru a nu fi loviți de a zecea plagă, ei trebuiau să înjunghie un miel sau un ied și să stropească cu sângele acestuia ușorii caselor. (Ex. 12:5, 7) Iehova avea să treacă pe deasupra caselor marcate cu sânge și să cruțe viața întâilor născuți, de la om până la animal. Israeliții ar fi putut să nu asculte. De ce? Ei s-ar fi putut teme de răzbunarea egiptenilor, care considerau berbecul un animal sacru. (Ex. 8:25-27) Totuși, israeliții au înțeles că era vital să asculte și „au făcut așa cum le poruncise Iehova”. (Ex. 12:28) Iehova i-a binecuvântat cruțându-i pe întâii lor născuți.

4. Ce instrucțiuni neobișnuite le-a dat Iehova israeliților când i-a eliberat din Egipt?

⁴ Chiar în acea noapte, israeliții au plecat din Egipt. Iehova i-a condus mai întâi către capătul nordic al Mării Roșii, dar apoi le-a dat unele instrucțiuni care, din punct de vedere uman, nu erau logice. Le-a spus să meargă spre sud și să-și așeze tabăra între mare și munți. În acel loc, părea că israeliții aveau să fie prinși în capcană între armata faraonului, care pornise în urmărirea lor, și Marea Roșie. Totuși, israeliții au făcut și de data aceasta așa cum le-a poruncit Iehova prin slujitorul său Moise. (Ex. 14:1-4) Dar, când au văzut că egiptenii se apropiau, „s-au îngrozit” și chiar l-au acuzat pe Moise că îi dusese acolo ca să moară. (Ex. 14:5-11) De ce au început israeliții să regrete decizia de a asculta de Iehova? Și cum a considerat el atitudinea lor?

5. Ce nu au făcut israeliții la Marea Roșie? (Psalmul 106:7 și nota de subsol)

⁵ Potrivit Bibliei, la Marea Roșie, israeliții au arătat că ‘n-au apreciat lucrările minunate’ făcute de Iehova în Egipt și „nu și-au amintit” de iubirea sa loială. (Citește Psalmul 106:7 și nota de subsol.) Ei văzuseră cum Iehova le ocrotise întâii născuți în timpul celei de-a zecea plăgi. Totuși, n-au înțeles pe deplin iubirea pe care le-o purta Iehova și n-au avut încredere că el avea să-i salveze din nou. Cunoscând starea inimii lor, Iehova a spus că ei „s-au răzvrătit . . . la Marea Roșie”. Deși l-au urmat pe Moise și au traversat marea, israeliții nu și-au corectat niciodată atitudinea. În cele din urmă, Iehova a respins toată acea generație de israeliți și nu le-a permis să intre în Țara Promisă. (Ps. 106:21, 24-26) Ce putem învăța din experiența lor?

SĂ ÎNVĂȚĂM DIN EXEMPLUL NEGATIV AL ISRAELIȚILOR

6. Ce vom face dacă avem o inimă ascultătoare? (Ieremia 23:4)

⁶ Relatarea din Exodul arată că trebuie să analizăm motivele pentru care ascultăm de Iehova și de cei numiți de el în fruntea poporului său. Ascultăm doar atunci când vedem foloase imediate? Este posibil ca unii dintre israeliți să fi stropit ușorii ușii cu sângele mielului doar pentru a-și salva întâii născuți. În plus, depinde ascultarea noastră de reacția altora? În noaptea de Paște, Iehova i-a făcut pe israeliți „să găsească favoare în ochii egiptenilor”. (Ex. 12:36) Dar, mai târziu, când egiptenii s-au întors împotriva lor, israeliții și-au pierdut încrederea în Iehova și s-au răzvrătit. (Ex. 14:10-12) Bineînțeles, noi nu vrem să ne asemănăm cu ei. Dacă avem o inimă ascultătoare, vom avea încredere în Iehova și în cei pe care i-a numit el în fruntea noastră. (Citește Ieremia 23:4.) Noi vom urma îndrumările primite, chiar dacă nu înțelegem în totalitate motivul pentru care au fost date sau dacă respectarea lor i-ar putea înfuria pe cei ce îl urăsc pe Iehova. Cum putem dezvolta o inimă ascultătoare, astfel încât să nu facem aceleași greșeli ca israeliții?

7. Cum ne va ajuta o iubire mai profundă pentru Iehova să ascultăm de el?

⁷ Să cultivăm o iubire mai profundă pentru Iehova. Ascultarea noastră poate fi pusă la încercare când nu vedem foloasele imediate ale îndrumărilor teocratice sau când întâmpinăm greutăți pentru că alegem să ascultăm de Iehova. În astfel de situații trebuie să ne aducem aminte că ascultăm de Iehova în primul rând pentru că îl iubim și pentru că avem încredere în el. (1 Ioan 5:3) Iubirea ne ajută să-l așteptăm cu răbdare pe Iehova și să recunoaștem că uneori e nevoie de timp pentru a vedea rezultatele bune ale ascultării noastre. (Ecl. 7:8; Mica 7:7)

8. Cum au arătat doi Martori că vor să fie ascultători?

⁸ Slujitorii lui Dumnezeu din prezent sunt un exemplu excelent în această privință. Ei au dat dovadă de ascultare chiar și atunci când nu au putut vedea imediat foloasele. De pildă, în timpul pandemiei de COVID-19, congregațiile au fost îndrumate să țină întrunirile prin videoconferință. Un bătrân din Peru își amintește: „La început, am considerat că această îndrumare nu era practică pentru zona noastră”. Totuși, deși avea îndoieli, a fost hotărât să asculte de Dumnezeu și să aibă încredere în el. (Prov. 3:5, 6) Rezultatul? El spune: „Am văzut că Iehova răsplătește ascultarea. Congregația noastră a devenit mai puternică și mai unită”. Să ne gândim la încă un exemplu. Tot în 2020, organizația a schimbat îndrumările cu privire la grupele și congregațiile de limbă străină. Când a aflat că grupa în care slujea avea să fie desființată, o soră din Japonia a spus: „Vreau să susțin schimbarea și să nu vorbesc negativ despre ea. Aștept cu nerăbdare să văd foloasele”.

9. Cum ne putem pregăti să fim ascultători în pofida opoziției? (Vezi și imaginea.)

⁹ Să ne pregătim pentru opoziție. Trebuie să fim pregătiți pentru opoziție mai ales când vine vorba despre predicare. În multe părți ale lumii încă ne bucurăm de libertate. Totuși, predicarea veștii bune despre Regat presupune și să le spunem altora că această lume rea va fi distrusă în curând. Noi vom continua să predicăm chiar până înainte de sfârșitul acestui sistem la Armaghedon. (Mat. 24:14) Mai mult, în timpul marelui necaz, mesajul pe care îl predicăm ar putea deveni mai puternic și mai direct, determinându-i pe oameni să decidă dacă trec sau nu de partea Regatului. Pentru cei care îl urăsc pe Iehova, mesajul ar putea părea ca o plagă „neobișnuit de mare”.a (Rev. 16:21) Fără îndoială, ei se vor înfuria, așa cum s-a înfuriat faraonul la Marea Roșie. Ne putem pregăti pentru opoziția din viitor ascultând încă de pe acum de porunca de a predica, indiferent de modul în care ne privesc alții.

SĂ IMITĂM EXEMPLUL DE ASCULTARE AL REGELUI IOSAFAT

10. Ce a simțit regele Iosafat când a fost amenințat de națiuni dușmane?

¹⁰ În Biblie găsim și multe exemple de slujitori ai lui Iehova care au ascultat. De pildă, Iosafat domnea ca rege în Iuda când trei națiuni s-au aliat pentru a-i ataca regatul. E de înțeles de ce lui Iosafat și poporului li s-a făcut frică. (2 Cron. 20:1-3) Dar regele nu s-a lăsat paralizat de teamă, ci a trecut la acțiune. Ce a făcut el? Și cum ne poate ajuta exemplul lui să dezvoltăm o inimă ascultătoare?

11. Cum a acționat Iosafat când i s-a făcut frică? (2 Cronici 20:5, 6, 10-12)

¹¹ Să fim hotărâți să-l căutăm pe Iehova și să ascultăm de el. Când i s-a făcut frică, Iosafat „a hotărât să-l caute pe Iehova”. (2 Cron. 20:3) El avea deja obiceiul de a căuta îndrumarea lui Iehova. (2 Cron. 19:3) Însă, în această împrejurare dificilă, el a fost și mai hotărât să-l caute pe Iehova și să respecte orice îndrumare ar fi primit. Apoi, Iosafat a făcut o rugăciune fierbinte. (Citește 2 Cronici 20:5, 6, 10-12.) Când ne confruntăm cu situații stresante, să urmăm exemplul lui. Să fim fermi în hotărârea noastră de a asculta de Iehova, să căutăm îndrumarea sa prin rugăciune și studiu și să avem încredere că ne va ajuta. (Ps. 119:112)

12. Cum ne putem întări hotărârea de a asculta de Iehova?

¹² Să ne aprofundăm cunoștințele din Biblie. Rugăciunea lui Iosafat arată că el avea cunoștințe vaste. Regele a înțeles că israeliții moșteniseră țara datorită promisiunii pe care i-o făcuse Dumnezeu lui Avraam. (Gen. 12:7) Totodată, cuvintele sale sunt similare celor rostite de Solomon în rugăciunea făcută cu ocazia inaugurării templului. (2 Cron. 6:28-30; 20:5-9) Lucrurile pe care le cunoștea Iosafat i-au întărit încrederea în Iehova și hotărârea de a asculta de el. Dacă vom continua să adăugăm adevăruri noi în „tezaurul” nostru de cunoștințe, ne vom întări și noi hotărârea de a asculta de Iehova chiar și atunci când trecem prin situații dificile. (Mat. 13:52)

13. Cum ne poate ajuta umilința să fim ascultători?

¹³ Să cultivăm umilință. Rugăciunea lui Iosafat a reflectat și umilință. Întrucât era rege și conducea o armată numeroasă, el putea fi tentat să se bazeze pe propriile forțe pentru a gestiona acea situație. Dar nu a procedat astfel. Într-o rugăciune publică, el a recunoscut cu umilință că Iuda avea nevoie de ajutorul lui Iehova. (2 Cron. 20:12) Datorită atitudinii sale umile, lui Iosafat i-a fost mai ușor să accepte îndrumarea lui Iehova. În mod asemănător, umilința ne va ajuta și pe noi să avem o inimă ascultătoare în orice situație. (Filip. 2:5, 8)

14. Cum a reacționat Iosafat la instrucțiunile lui Dumnezeu?

¹⁴ Să ne gândim cum îi influențează acțiunile noastre pe alții. Iehova a răspuns la rugăciunea lui Iosafat prin intermediul profetului Iahaziel. Acesta i-a dat instrucțiuni clare și a spus că poporul nu trebuia să lupte. Profetul a zis: „Ocupați-vă pozițiile, stați liniștiți și veți vedea cum vă salvează Iehova!”. Biblia spune că Iosafat „s-a plecat imediat cu fața la pământ”. Atunci tot poporul ‘a căzut la pământ . . . ca să se închine lui Iehova’. A doua zi, când au ieșit înaintea dușmanilor, regele a îndemnat poporul să-și pună încrederea în Iehova și în profeții săi. (2 Cron. 20:14-20)

15. Cum a arătat Iosafat că avea o credință puternică?

¹⁵ Dovedind o credință puternică, Iosafat „a numit bărbați care să cânte . . . și să aducă laude” în timp ce „mergeau înaintea bărbaților înarmați”. (2 Cron. 20:21) El a acționat în felul acesta doar „după ce s-a sfătuit cu poporul”. Astfel, și-a motivat supușii să aibă încredere în Iehova și să fie ascultători. Ce exemplu minunat! Iehova i-a răsplătit făcând ca dușmanii lor să se omoare unii pe alții. (2 Cron. 20:22-24)

16. Ce pot învăța de la Iosafat persoanele cu autoritate? (1 Regi 3:9) (Vezi și imaginea.)

¹⁶ Bătrânii, părinții și alte persoane cu autoritate pot învăța lecții valoroase din exemplul lui Iosafat. Deoarece a ascultat din inimă, a avut o influență pozitivă asupra poporului său. El s-a asemănat în această privință cu regele Solomon, care s-a rugat pentru o inimă ascultătoare. Solomon a făcut această cerere nu pentru binele lui, ci pentru binele poporului. El voia să-i judece pe israeliți în armonie cu voința lui Iehova. (Citește 1 Regi 3:9.) Iosafat a ascultat cu umilință de profetul lui Dumnezeu, s-a sfătuit cu poporul înainte de a lua o decizie importantă și l-a încurajat să respecte îndrumarea lui Iehova. Bătrânii creștini dau dovadă de înțelepciune și urmează exemplul lui Iosafat. Cu umilință, ei caută îndrumare în Cuvântul lui Dumnezeu și în publicațiile noastre și cer sfatul altor bătrâni înainte de a lua decizii care afectează congregația. (Prov. 15:22) În plus, prin ceea ce spun și ceea ce fac, ei îi încurajează pe frați să asculte din inimă. În mod asemănător, părinții înțeleg că exemplul lor de ascultare – fie pozitiv, fie negativ – îi influențează pe copiii lor. (Prov. 1:8; 14:1)

17. De ce ar trebui să continuăm să dezvoltăm o inimă ascultătoare?

¹⁷ Indiferent cu ce situații ne vom confrunta, atât timp cât avem o inimă ascultătoare, putem fi siguri că ne vom bucura de grija și îndrumarea lui Iehova. Fără îndoială, la fel ca în timpurile biblice, el ne va oferi îndrumări prin intermediul reprezentanților săi de pe pământ. Iar dacă aceste instrucțiuni vor părea uneori neobișnuite, nu ar trebui să fim surprinși. Căile și gândurile lui Iehova sunt net superioare căilor și gândurilor noastre. (Is. 55:9) Așadar, să continuăm să dezvoltăm o inimă ascultătoare!