Necazurile din familie — o caracteristică a timpului nostru

NECAZURILE din familie — mulţi văd în ele o caracteristică a faptului că regulile tradiţionale ale căsniciei şi ale creşterii copiilor sînt învechite. Alţii văd în ele un produs al schimbărilor politice, economice şi sociale. În sfîrşit, alţii le consideră drept încă o victimă a tehnologiei moderne. În realitate, problemele cu care se confruntă familiile azi indică un lucru de o importanţă mult mai mare. Să observăm ce spune Biblia în 2 Timotei 3:1–4 (NW):

„Dar să ştii că în ultimele zile vor fi timpuri critice, cărora cu greu li se va face faţă. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, prezumţioşi, trufaşi, blasfematori, neascultători de părinţi, nerecunoscători, neloiali, fără afecţiune naturală, refractari la orice acord, calomniatori, fără stăpînire de sine, cruzi, neiubitori de bine, trădători, încăpăţînaţi, umflaţi de mîndrie, iubitori mai mult de plăceri decît iubitori de Dumnezeu“.

Nu-i aşa că aceste cuvinte pătrund în fondul problemelor de azi? Este clar că problemele actuale din familie sînt un rezultat direct al stărilor de lucruri despre care s-a profeţit că vor avea loc în ultimele zile ale acestei lumi. Şi există dovezi convingătoare că această perioadă de necazuri a început în anul 1914.a De atunci influenţa creaturii spirituale numite Satan Diavolul, care este superioară omului, a fost deosebit de nocivă. — Matei 4:8–10; 1 Ioan 5:19.

Limitat din 1914 la zona din vecinătatea pămîntului, Satan este „cuprins de o mînie mare, fiindcă ştie că are puţin timp“ (Apocalipsa 12:7–12). Întrucît Satan este un duşman înverşunat al lui Dumnezeu, „din care îşi trage numele orice familie, în ceruri şi pe pămînt“, ar trebui oare să ne mire faptul că pămîntul a devenit un loc periculos pentru familii (Efeseni 3:15)? Satan este hotărît să îndepărteze toată omenirea de Dumnezeu. În ce mod mai bun ar putea el realiza acest lucru decît atacînd cu probleme familiile?

Pentru a ocroti familiile de un astfel de atac supraomenesc este nevoie nu numai de teorii superficiale ale unor aşa-zişi experţi. Totuşi, Biblia spune privitor la Satan: „Nu sîntem în neştiinţă despre planurile lui“ (2 Corinteni 2:11). Faptul de a cunoaşte cîteva dintre metodele lui tipice de atac ne oferă o anumită protecţie.

Banii şi munca

Presiunile economice constituie una dintre cele mai puternice arme de atac ale lui Satan. Acestea sînt ‘timpuri critice cărora cu greu li se face faţă’ (NW), sau, aşa cum este redat 2 Timotei 3:1 în Revised Standard Version, „timpuri de stres“. În ţările în curs de dezvoltare, probleme ca şomajul, salariile scăzute şi lipsa lucrurilor de strictă necesitate produc mari greutăţi familiilor. Însă chiar şi în Statele Unite, o ţară relativ îmbelşugată, presiunile de ordin economic afectează serios populaţia. Un sondaj efectuat în această ţară a dezvăluit că banii sînt una dintre cauzele principale ale divergenţelor din familie. Cartea Secrets of Strong Families arată că „timpul, atenţia şi energia“ folosite pentru a satisface cerinţele muncii laice pot fi, totodată, un „duşman subtil“ care subminează angajamentul conjugal.

Împrejurările au obligat un număr record de femei să caute locuri de muncă. Scriitorul Vance Packard relatează: „În prezent cel puţin un sfert din copiii Americii sub vîrsta de trei ani au mame care lucrează în afara familiei“. A satisface necesităţile aproape insaţiabile ale copiilor mici, precum şi cele ale unui serviciu laic pot însemna nişte eforturi istovitoare, extenuante — cu efecte negative atît asupra părinţilor, cît şi asupra copiilor. Packard mai spune că, din cauza lipsei mijloacelor pentru o îngrijire adecvată a copiilor din Statele Unite, „multe milioane de copii astăzi sînt privaţi de o îngrijire bună în primii ani de viaţă“. — Our Endangered Children.

Chiar locul de muncă subminează deseori armonia din familie. Mulţi dintre cei care muncesc sînt atraşi în relaţii sexuale ilegale cu colegii de serviciu. Alţii sînt angrenaţi în goana deşartă după succes, sacrificîndu-şi viaţa de familie pentru a face carieră (compară cu Eclesiastul 4:4). Un om era atît de ocupat cu munca lui de reprezentant comercial, încît soţia lui spunea despre ea că este „de facto un singur părinte“.

Legături conjugale slăbite

Şi instituţia căsniciei este atacată. Iată ce spune cartea The Intimate Environment: „În trecut se presupunea că o pereche rămîne căsătorită pînă cînd unul dintre soţi comitea un ultraj împotriva căsniciei — adulter, cruzime, neglijare exagerată. Acum majoritatea oamenilor consideră scopul căsătoriei drept o realizare personală“. Da, căsătoria este tratată ca antidot al nefericirii, plictiselii sau singurătăţii — nu ca angajament faţă de o altă persoană pe toată durata vieţii. Atenţia se concentrează acum asupra a ceea ce cîştigi din căsătorie, nu asupra a ceea ce aduci în ea (vezi pentru contrast Faptele 20:35). Această „schimbare majoră a valorilor care caracterizează căsătoria“ a slăbit în mare măsură legăturile conjugale. Cînd realizările personale împiedică înţelegerea acestui lucru, cuplurile recurg deseori la o soluţie rapidă: divorţul.

În aceste ‘ultime zile’, oamenii sînt descrişi în mod profetic în Biblie ca „avînd o formă de sfîntă devoţiune, dar dovedindu-se falşi faţă de puterea ei“ (2 Timotei 3:4, 5, NW). Mulţi experţi consideră că declinul religiei a jucat un rol în subminarea căsniciei. În cartea ei The Case Against Divorce, dr. Diane Medved a scris: „Potrivit majorităţii religiilor, Dumnezeu a spus că mariajul trebuie să fie permanent. Cînd nu eşti sigur cu privire la Dumnezeu sau nu crezi în El, faci ce vrei“. Drept urmare, cînd o căsnicie întîmpină probleme, cuplurile nu caută soluţii constructive. „Ele pun pripit capăt căsniciei.“

Tinerii sînt atacaţi

Copiii sînt dezorientaţi din cauza presiunilor actuale. Un număr îngrijorător de mare de copii sînt bătuţi cu brutalitate şi lezaţi verbal sau sexual de propriii lor părinţi. Prin divorţ, alte milioane sînt privaţi de influenţa iubitoare a ambilor părinţi, iar durerea provocată de divorţul părinţilor durează deseori toată viaţa.

Tinerii sînt bombardaţi de influenţe puternice. Cînd un copil american obişnuit atinge vîrsta de 14 ani, el a fost deja martorul a 18 000 de crime şi a nenumărate alte forme de violenţă, relaţii sexuale nelegitime, sadism şi delincvenţă prin simpla urmărire a programelor de televiziune. Muzica, de asemenea, exercită o mare putere asupra tinerilor, iar o mare parte din ea este alarmant de indecentă — descrie actul sexual sau chiar are conţinut satanic. Şcolile îi expun pe tineri la teorii ca evoluţia, care subminează credinţa în Dumnezeu şi în Biblie. Presiunile din partea colegilor lor îi determină pe mulţi să aibă relaţii sexuale înainte de căsătorie.

Rădăcinile necazurilor din familie

Atacul asupra familiilor are deci un spectru larg şi poate fi distrugător. Ce anume poate ajuta familiile să supravieţuiască? Iată ce propune specialistul în probleme matrimoniale John Bradshaw: „Regulile noastre privitoare la creşterea copiilor nu au cunoscut schimbări esenţiale de 150 de ani . . . Am convingerea că vechile reguli nu mai sînt eficiente“. Totuşi, soluţia nu constă în mai multe reguli elaborate de om. Iehova Dumnezeu este Fondatorul familiei. El ştie mai bine decît oricine cît de important este rolul pe care îl joacă familia în fericirea noastră personală şi de ce anume este nevoie pentru a face fericită şi puternică o familie. Ar trebui să ne surprindă faptul că Biblia, Cuvîntul său, dă soluţia la necazurile din familie?

Această carte veche explică modul în care s-a dereglat viaţa de familie. Primul cuplu uman, Adam şi Eva, a fost aşezat în ambianţa unei grădini minunate şi i s-a dat însărcinarea uriaşă, dar plină de satisfacţii, de a transforma pămîntul în paradis. Dumnezeu a decretat că Adam va fi capul familiei. Cu cel care deţinea autoritate în calitate de cap al ei, Eva urma să coopereze în calitate de „ajutor“, sau „întregire“ a lui. Dar Eva s-a răzvrătit împotriva acestui aranjament. Ea a uzurpat autoritatea soţului şi a desconsiderat singura interdicţie pe care le-o impusese Dumnezeu. Atunci Adam a renunţat la poziţia sa de autoritate şi i s-a alăturat în răzvrătire. — Geneza 1:26—3:6, NW.

Efectele distrugătoare ale acestei abateri de la aranjamentul lui Dumnezeu au devenit imediat vizibile. Întrucît nu mai erau puri şi inocenţi, Adam şi Eva au reacţionat simţindu-se ruşinaţi şi vinovaţi. Adam, care anterior îşi descrisese soţia în termeni favorabili, poetici, acum a calificat-o cu răceală drept „femeia pe care mi-ai dat-o“. Această remarcă negativă a fost doar începutul nefericirii în familie. Încercările zadarnice ale lui Adam de a-şi redobîndi autoritatea aveau să ducă la ‘dominarea lui asupra Evei’. Eva, la rîndul său, urma să aibă o „dorinţă“ după soţul ei, probabil într-un mod exagerat sau neraţional. — Geneza 2:23; 3:7–16.

Nu este surprinzător că divergenţele de ordin conjugal dintre Adam şi Eva au avut o influenţă dăunătoare asupra urmaşilor lor. Primul lor fiu, Cain, a devenit un asasin cu sînge rece (Geneza 4:8). Lameh, un descendent al lui Cain, a accentuat declinul vieţii de familie prin faptul că a devenit primul poligam din istorie (Geneza 4:19). Astfel, Adam şi Eva au transmis nu numai moştenirea păcatului şi a morţii, ci şi un model nesănătos de familie care a caracterizat rasa umană de atunci încoace. În timpul acestor ultime zile, discordia din familie a atins punctul culminant din toată istoria.

Familii care prosperă

Dar nu toate familiile cedează la presiunile de azi. De exemplu, un soţ trăieşte cu soţia sa şi cele două fiice ale lor într-o comunitate mică din Statele Unite. Deşi la mulţi dintre vecinii lor există, între părinţi şi copii, o prăpastie între generaţii, la ei lucrurile nu stau aşa. De asemenea, ei nu se alarmează că fiicele lor ar putea să se drogheze sau să aibă relaţii sexuale. În fiecare luni seara, cînd ceilalţi copii nu-şi dezlipesc ochii de la televizor, toată familia lor se strînge în jurul mesei din sufragerie pentru o discuţie biblică. „Luni seara este seara noastră deosebită, ca să fim împreună şi să discutăm, explică el. Fiicele noastre discută cu noi în mod nestingherit şi în amănunţime despre problemele lor.“

Pe de altă parte, în New York City există o mamă fără partener conjugal care se bucură şi ea, împreună cu cele două fiice ale ei, de o extraordinară unitate în familie. Care este secretul? „Nu deschidem televizorul decît la sfîrşitul săptămînii, explică ea. Discutăm zilnic un text biblic. De asemenea, ne rezervăm o seară pentru o discuţie biblică în familie.“

Ambele familii sînt Martori ai lui Iehova. Ele urmează sfaturile pentru familii consemnate în Biblie, iar lucrul acesta are efect. Însă aceste familii nu sînt excepţii. Există sute de mii de familii asemenea lor care obţin rezultate bune prin fapul că aplică regulile privitoare la viaţa de familie consemnate în această carte.b Dar care sînt aceste reguli? Ce foloase vă aduc vouă şi familiilor voastre? Pentru a putea răspunde, vă invităm să analizaţi articolele care încep de la pagina următoare.

[Note de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 4]

Condiţiile economice precare cauzează multe necazuri familiilor din ţările în curs de dezvoltare

[Provenienţa fotografiei]

Fotografie U.S. Navy

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Prin aplicarea principiilor biblice, multe familii rezistă presiunilor de azi