“Cartea Războaielor lui Iehova“ se apropie de final

„Este spus în Cartea războaielor lui Iehova“ — NUMERE 21:14.

 1, 2. În ce împrejurare din antichitate le–a arătat Iehova egiptenilor că este un Dumnezeu războinic, şi în ce fel a făcut el acest lucru?

OAMENII de astăzi nu discern faptul că Dumnezeul Bibliei, Iehova, este un războinic viteaz. Acest lucru a fost însă demonstrat într–un mod dramatic în antichitate, atunci cînd el i–a eliberat pe membrii poporului său din asuprirea la care erau supuşi în Egipt. Influenţat de Satan Diavolul, duşmanul invizibil al acestora, faraonul a încercat să–i istovească printr–o muncă epuizantă. Apoi, cînd şi–a dat seama ce pierdea lăsîndu–i pe israeliţi să plece, faraonul şi forţele sale militare au pornit în urmărirea lor.

² Faraonul însă nu a reuşit să discearnă că Dumnezeul israeliţilor putea să devină un Dumnezeu războinic pentru a–şi elibera poporul. În timp ce armata egipteană însetată de răzbunare înainta pe albia secată a Mării Roşii, Dumnezeul israeliţilor aflaţi în pericol a intrat în acţiune: el i–a înecat atît pe conducătorii carelor de război, cît şi pe călăreţi făcînd să se prăbuşească peste ei zidurile de apă care formau acel culoar de trecere ce fusese deschis în mod miraculos pentru israeliţi. — Exod 14:14, 24–28.

 3. În cîntecul lor de victorie, drept ce fel de Dumnezeu l–au caracterizat israeliţii pe Iehova, dar de ce anume nu ţin cont naţiunile din prezent?

³ Ajunşi teferi pe malul răsăritean al Mării Roşii, israeliţii jubilînd de bucurie au cîntat un cîntec de victorie prin care l–au omagiat pe Eliberatorul lor ceresc: „Vreau să–i cînt lui Iehova, deoarece el s–a înălţat nespus de mult. El a azvîrlit în mare calul şi călăreţul său. Forţa mea şi tăria mea este Iah, deoarece serveşte salvării mele. Acesta este Dumnezeul meu şi eu îl voi lăuda; Dumnezeul tatălui meu şi eu îl voi înălţa. Iehova este un viguros personaj de război. Iehova este numele său. El a aruncat în mare carele faraonului şi forţele lui militare şi elita războinicilor lui a fost scufundată în Marea Roşie“ (Exod 15:1–4). Aici, la Marea Roşie, Iehova s–a dovedit a fi un războinic capabil să înfăptuiască acţiuni spectaculare. Naţiunile lumii nu ţin însă cont de acest lucru.

 4, 5. Din ce strămoş comun descindeau cele 12 triburi ale Israelului care jubilau de bucurie? Al cui prieten devenise acest bărbat şi în virtutea cărei calităţi?

⁴ Profetul Moise, care a dirijat intonarea acestui cîntec inspirat, l–a numit pe Iehova „Dumnezeul tatălui meu“. Avraam, evreul, a fost un strămoş remarcabil al naţiunii Israel. Din el au descins cele douăsprezece triburi ale Israelului prin intermediul lui Isaac, al lui Iacob şi al celor 12 fii ai acestuia. Avraam s–a dovedit a fi un închinător exemplar al lui Iehova Dumnezeu. El a fost un om cu o credinţă atît de puternică încît atunci cînd Iehova l–a chemat să–şi părăsească locuinţa sa din Urul caldeenilor, el a pornit fără ezitare la drum spre ţara pe care urma să i–o arate Iehova, încrezător că Dumnezeu îşi va îndeplini promisiunea pe care i–a făcut–o atunci cînd i–a spus că i–o va da lui şi descendenţei sale.

⁵ În virtutea extraordinarei credinţe manifestate de Avraam, Iehova i–a promis că–i va da o „sămînţă“, sau o descendenţă prin intermediul căreia se vor binecuvînta toate familiile pămîntului, inclusiv cele din zilele noastre (Geneza 12:2, 3; 22:17, 18). Avraam a fost adus într–o relaţie atît de strînsă cu Dumnezeul său, încît a fost cunoscut ca fiind „prietenul lui Iehova“. Dumnezeu însuşi l–a numit pe acest fidel patriarh „prietenul meu“. — Iacob 2:23; Isaia 41:8.

 6. Deşi era un nomad paşnic în Ţara Promisă, cum s–a dovedit Avraam a fi un războinic plin de încredere în Iehova?

⁶ Deşi a umblat ca un străin în Ţara Promisă, Avraam a dovedit că putea să acţioneze asemenea unui războinic. Cu o ocazie, patru regi au invadat Ţara Promisă şi l–au capturat pe nepotul lui Avraam, Lot şi pe familia acestuia. Mişcat de puternicele sale legături de familie, Avraam i–a înarmat pe 318 dintre slujitorii săi şi împreună cu întăririle trimise de către cei trei aliaţi locali ai săi, Aner, Eşcol şi Mamre, a pornit în urmărirea răpitorilor. Atacîndu–i prin surprindere în timpul nopţii, Avraam şi oastea lui i–au învins pe invadatori, deşi aceştia dispuneau de forţe superioare. A avut loc un «măcel al regilor» (Evrei 7:1; Geneza 14:13–17). Avraam l–a eliberat pe Lot şi familia acestuia şi a recuperat toate lucrurile care fuseseră furate.

 7–9. (a) Pe care preot a mers Avraam să–l viziteze, şi ce binecuvîntare a obţinut el? (b) Cum a arătat Avraam că nu dorea să fie îmbogăţit decît de Dumnezeul Preaînalt? (c) Aşa cum a fost confirmat de către Melhisedec, cine i–a acordat victoria militară lui Avraam?

⁷ Avraam a recunoscut că acţiunea sa militară a avut succes numai datorită ajutorului lui Iehova Dumnezeu. Cu ocazia triumfalei sale călătorii de întoarcere, el a exprimat în mod public recunoaşterea acestui fapt. Ştiind că preotul aprobat de Dumnezeul său se afla în Salem, el s–a îndreptat spre acest oraş. Ultima parte a capitolului 14 din cartea Geneza relatează ce anume s–a petrecut atunci:

⁸ „Şi Melhisedec, regele Salemului, a adus pîine şi vin; şi el era un preot al Dumnezeului Preaînalt. Apoi el l–a binecuvîntat şi a zis: «Binecuvîntat să fie Avram al Dumnezeului Preaînalt care a produs cerul şi pămîntul! Şi binecuvîntat să fie Dumnezeul Preaînalt care i–a predat pe asupritorii tăi în mîna ta!» Atunci Avram i–a dat a zecea parte din toate. După aceea, regele Sodomei i–a zis lui Avram: «Dă–mi mie sufletele, dar ia–ţi pentru tine bunurile». Atunci Avram i–a zis regelui Sodomei: «Îmi ridic mîna într–un jurămînt spre Iehova, Dumnezeul Preaînalt, care a produs cerul şi pămîntul, că de la un fir de aţă pînă la o curea de sandală, nu, nu voi lua nimic din tot ce este al tău, pentru ca să nu zici: „Eu sînt cel care l–am îmbogăţit pe Avram“. Nimic pentru mine! Numai ceea ce au mîncat deja tinerii şi partea bărbaţilor care au venit cu mine, Aner, Eşcol şi Mamre — lasă–i să–şi ia partea lor.»“ — Geneza 14:18–24.

⁹ Aşa cum arată aceste versete, Melhisedec, preotul regal al oraşului Salem, a confirmat lucrul de care era convins Avraam şi anume că Dumnezeul Preaînalt luptase pentru Avraam şi pentru forţele sale militare şi că acest Dumnezeu îi acordase victoria. Regele–Preot Melhisedec nu a depreciat rolul lui Iehova în această privinţă.

Cartea războaielor lui Iehova

10. Care este prima menţionare a unui război în Biblie, şi de ce putem spune că acesta nu a fost decît începutul războaielor victorioase ale lui Iehova?

¹⁰ Descrierea din Geneza capitolul 14 cu referire la invadarea Ţării Promise şi la victoria lui Avraam împotriva invadatorilor înarmaţi constituie prima menţionare a unui război în Sfintele Scripturi. Astfel, cu mai bine de patru secole înainte de acţiunea sa extraordinară de la Marea Roşie, Iehova s–a dovedit a fi un războinic, „un viguros personaj de război“. Dar acesta nu a fost decît un început. Aveau să urmeze victorii mult mai mari şi mai răsunătoare, inclusiv o victorie finală la „încheierea sistemului de lucruri“ actual. — Matei 24:3.

11. Ce este „cartea Războaielor lui Iehova“, dar unde în altă parte există o abundenţă de relatări cu privire la acţiunile sale militare?

¹¹ În conformitate cu ceea ce se spune la Numere 21:14, a fost scrisă o „carte a războaielor lui Iehova“. Această relatare demnă de încredere sau istorie a războaielor purtate de Iehova în favoarea poporului său a început probabil cu descrierea acestei bătălii în folosul fidelului Avraam. Moise a cunoscut această carte dar nu ne–a dat alte detalii în legătură cu ea. Aşadar, nu sîntem informaţi cu privire la toate modalităţile prin care Iehova s–a dovedit a fi un războinic în decursul perioadei de timp cuprinse în această „carte a Războaielor lui Iehova“. Întrucît cea mai mare parte a Sfintei Biblii a fost scrisă însă după menţionarea acestei cărţi, dispunem aici de numeroase relatări cu privire la acţiunile militare ale lui Iehova.

Mai Marele Melhisedec — un războinic

12. Care este mai marele Reprezentant al Dumnezeului Preaînalt, reprezentant prefigurat de Melhisedec, şi ce psalm compus de David este adresat acestuia în calitatea sa de preot şi războinic?

¹² După ce l–a învins pe Chedorlaomer şi pe ceilalţi regi aliaţi cu el, Avraam a fost binecuvîntat de Melhisedec. Regele–Preot Melhisedec l–a reprezentat în mod profetic pe Acela care avea să fie Marele Preot al Dumnezeului Preaînalt şi totodată un războinic viteaz susţinut de Dumnezeul Suprem. Psalmul 110, compus sub inspiraţie de către regele războinic David, este adresat Aceluia care este mai mare decît Melhisedec din Salem şi se exprimă astfel: „Toiagul forţei tale Iehova îl va trimite din Sion spunînd: «Du–te să subjugi în mijlocul duşmanilor tăi». Iehova a jurat [şi nu va regreta]: «Tu eşti preot pe timp indefinit în felul lui Melhisedec!» Însuşi Iehova, la dreapta ta, cu siguranţă va sfărîma regi în bucăţi în ziua mîniei sale“. — Psalm 110:2, 4, 5.

13. Conform cu Evrei, capitolele 7 şi 8, care este identitatea Aceluia mai mare decît Melhisedec din vechime, în ce loc înalt a intrat el şi cu ce fel de jertfă?

¹³ Redactorul inspirat al scrisorii către evrei a dezvăluit identitatea Aceluia căruia îi erau în realitate adresate aceste cuvinte, astfel: „Un precursor a intrat în folosul nostru, Isus, care a devenit pentru totdeauna un mare preot în felul lui Melhisedec“ (Evrei 6:20). În capitolul următor al scrisorii către evrei este explicată măreţia lui Melhisedec din vechime. Dar măreţia acestui preot este depăşită de Acela pe care l–a prefigurat, adică de Isus Cristos cel înviat şi glorificat care a intrat în sfînta prezenţă a lui Iehova Dumnezeu însuşi cu valoarea unei jertfe mai preţioase decît tot ce a putut oferi vreodată Regele–Preot Melhisedec din Salem. — Evrei 7:1—8:2.

14. I–a autorizat Mai Marele Melhisedec pe clericii creştinătăţii să ia parte la acţiunile militare ale aşa–numitelor naţiuni creştine?

¹⁴ Preotul regal Melhisedec l–a binecuvîntat pe un războinic, pe victoriosul Avraam. Dar ce se poate spune despre Mai Marele Melhisedec, Fondatorul adevăratului creştinism? Clerul creştinătăţii pretinde că îl reprezintă pe Isus Cristos atunci cînd binecuvîntează armatele aşa–ziselor naţiuni creştine şi cînd se roagă pentru ele. Dar au fost sprijiniţi clericii creştinătăţii în acest sens de către Marele Preot al lui Iehova care se află în cer? A acceptat el astfel răspunderea pentru toate vărsările de sînge care au avut loc în aşa–numita „eră creştină“, inclusiv sîngele vărsat în cursul celor două războaie mondiale? Absolut deloc! El nu i–a autorizat niciodată pe adevăraţii săi discipoli să devină o parte a acestei lumi şi să susţină militarismul ei care generează vărsări de sînge.

Războinicul Dumnezeu îşi face un nume glorios

15, 16. Ce anume a făcut Iehova pentru sine atunci cînd a luptat în favoarea poporului său pentru a–l elibera din Egipt?

¹⁵ Neemia 9:10 se referă la acţiunea prin care Iehova a eliberat cele 12 triburi ale Israelului din Egipt, spunînd: „Atunci tu ai făcut semne şi miracole împotriva faraonului şi a tuturor slujitorilor săi şi a întregului popor al ţării sale, căci tu ai ştiut că ei au acţionat prezumţios împotriva lor [a israeliţilor]; şi ai început să–ţi faci un nume în ziua aceasta“. — Vezi Exod 14:18.

¹⁶ Profetul Isaia se referă la frumuseţea acestui nume cînd vorbeşte despre Iehova ca despre Acela „care conducea dreapta lui Moise cu braţul său cel slăvit, care despica apele înaintea lor ca să–şi facă un nume veşnic [„de durată indefinită“, TLN]“. Apoi, adresîndu–se lui Iehova, el spune: „Aşa ai condus Tu pe poporul Tău, ca să–Ţi faci un Nume slăvit“ (Isaia 63:12–14, BCR). Implorîndu–l pe Iehova să acţioneze din nou în favoarea poporului său, Daniel i s–a adresat astfel: „[Tu], care ai scos pe poporul Tău din ţara Egiptului cu o mînă tare şi Ţi–ai făcut un Nume, aşa cum este şi astăzi“. — Daniel 9:15, BCR; Ieremia 32:20.

17. Pe cine va trimite Iehova pentru a lupta în numele său, şi ce le va arăta el în felul acesta tuturor naţiunilor din prezent?

¹⁷ La timpul cuvenit, Iehova Dumnezeu îl va trimite pe Isus Cristos, Mai Marele Melhisedec, pentru a acţiona ca un războinic viteaz. Prin intermediul lui, Iehova îşi va face un nume care va depăşi toate evenimentele din trecut care au fost descrise în cartea Războaielor lui Iehova sau în Scripturile ebraice ale Sfintei Biblii. În ultimul capitol al penultimei cărţi din Scripturile ebraice este profeţit un atac internaţional împotriva Ierusalimului. Apoi, în conformitate cu Zaharia 14:3, se spune: „Iehova, în mod cert, va ieşi şi se va război cu acele naţiuni ca în ziua războirii sale, în ziua luptei“. În felul acesta, Dumnezeul Bibliei le va arăta tuturor naţiunilor moderne că el este încă şi astăzi Dumnezeul războinic care era în zilele anticului Israel.

18, 19. Care Ierusalim va fi ţinta unui atac total din partea naţiunilor?

¹⁸ Acest eveniment stă încă în faţa noastră, în viitor. Dar care Ierusalim va suferi acest atac total? Profeţia nu s–a împlinit asupra Ierusalimului din zilele lui Zaharia. Oraşul a fost distrus de armatele romane în anul 70 e.n. Dar Ierusalimul a fost reclădit, iar astăzi el este considerat un oraş sacru atît de către creştinătate cît şi de către naţiunea Israelului carnal. În timpul războiului de şase zile din 1967, Israelul carnal a intrat în posesia întregului Ierusalim pămîntesc reconstruit. Dar nu a existat nici urmă de dovadă care să ateste că Iehova Dumnezeu ar fi luat parte într–un mod oarecare la acest conflict. Regele său întronat, Isus Cristos, nu domneşte în Ierusalimul pămîntesc, iar acesta nu mai este „oraşul marelui Rege“, adică al lui Iehova. — Matei 5:35.

¹⁹ Nu, capitala statului evreu, stat membru al ONU nu este Ierusalimul menţionat în profeţia lui Zaharia. Acest profet se referă mai degrabă la Ierusalimul despre care este vorba în scrisoarea către evrei. Aici Pavel se adresează creştinilor unşi şi spune: „Voi v–aţi apropiat de Muntele Sion şi de oraşul Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc şi de miriade de îngeri“ (Evrei 12:22). Acest Ierusalim ceresc nu este altceva decît Regatul Mesianic al lui Dumnezeu, reprezentat astăzi pe pămînt de către un grup mic de creştini unşi care nutresc speranţa de a domni împreună cu Isus Cristos în acest Regat. Ei sînt aceia care vor fi ţinta atacului profeţit.

20. Ce cuvinte a adresat regele Ezechia poporului său aflat în pericol pentru a–l încuraja , şi care este Regele mai mare decît Ezechia ale cărui cuvinte îi pot încuraja pe Martorii lui Iehova de astăzi?

²⁰ Dar nici ei, nici mulţimea mare de creştini care au speranţa de a trăi pe pămînt şi care au ieşit din toate naţiunile pentru a li se alătura acestora în practicarea închinării curate nu vor trebui să se teamă în ce priveşte deznodămîntul acestui atac. Cînd armatele înfricoşătoare ale lui Sanherib, regele Asiriei, au venit împotriva Ierusalimului în timpul domniei regelui Ezechia, israeliţilor aflaţi în pericol li s–au dat asigurări cu privire la situaţia existentă atunci cînd regele Ezechia le–a zis: „Cu el este un braţ de carne, dar cu noi este Iehova, Dumnezeul nostru, pentru a ne ajuta şi pentru a purta bătăliile noastre“. Ce efect au avut aceste cuvinte? „Poporul a fost încurajat de cuvintele lui Ezechia, regele lui Iuda“ (2 Cronici 32:8). Cînd vor fi ameninţaţi de către forţele naţionale ale sistemului acestei lumi, Martorii lui Iehova din prezent vor putea să se simtă încurajaţi de cuvintele similare rostite de un rege mai mare decît Ezechia, Isus Cristos.

21. (a) De ce vor fi reamintite cuvintele lui Iahaziel cu ocazia apropiatului atac ce va fi lansat împotriva Ierusalimului ceresc? (b) Care va fi deznodămîntul bătăliei care urmează să aibă loc?

²¹ În acele momente, ei îşi vor aminti de cuvintele inspiratoare de încredere ale levitului Iahaziel: „Voi nu va trebui să luptaţi în această împrejurare. Luaţi poziţie, rămîneţi liniştiţi şi vedeţi salvarea lui Iehova în favoarea voastră. O, Iuda şi Ierusalim, nu vă temeţi şi nu vă îngroziţi. Mîine ieşiţi împotriva lor şi Iehova va fi cu voi“ (2 Cronici 20:17). Da, pe tot parcursul acestei perioade primejdioase, Iehova va fi cu membrii poporului său. Ocrotirea şi salvarea lor vor fi asigurate doar de faptul că el va lupta pentru ei. Şi el va lupta într–adevăr prin intermediul Regelui său războinic, Isus Cristos! Care va fi rezultatul? Distrugerea completă a organizaţiei vizibile a Diavolului de pe pămînt. — Apocalips 19:11–21.

22. (a) Care va fi finalul triumfător al cărţii războaielor lui Iehova, şi ce va face astfel Iehova pentru sine? (b) După această victorie, ce se vor simţi mişcaţi să facă cei care iubesc numele lui Iehova?

²² Ce nume glorios îşi va face Iehova repurtînd o victorie inspiratoare de teamă cu ocazia „războiului zilei celei mari a Dumnezeului Atotputernic“, la Armaghedon! (Apocalips 16:14, 16). Astfel va fi adăugat, ca să zicem aşa, un nou capitol la cartea Războaielor lui Iehova. Acesta va constitui o încheiere triumfătoare, un final măreţ cu privire la acest sistem de lucruri. În totalitatea ei, această carte va demonstra că Dumnezeul Atotputernic nu a pierdut niciodată vreo bătălie. Apoi, cei care iubesc numele lui Iehova îi vor cînta laude jubilînd de bucurie. Atunci se va împlini în mod grandios ultimul verset al cărţii Psalmilor: „Orice lucru care respiră să–l laude pe Iah! Lăudaţi pe Iah! — Psalm 150:6

Întrebări recapitulative

◻ Ce anume nu discern oamenii de astăzi în legătură cu Iehova, Dumnezeul Bibliei?

◻ Ce război a purtat Avraam şi cine i–a acordat victoria?

◻ Ce este „cartea Războaielor lui Iehova“?

◻ Care va fi finalul „cărţii Războaielor lui Iehova“ şi la ce rezultat va duce?