Religia falsă o prostituată
1. Cum este considerată prostituţia de către mulţi oameni?
UNII o consideră drept cea mai veche meserie de pe pămînt — aceea de prostituată, de tîrfă sau cocotă. Toţi aceşti termeni au acelaşi înţeles, referindu–se la o femeie imorală care îşi vinde bărbaţilor corpul. Şi totuşi, a existat o vreme cînd aceasta era considerată o vocaţie onorabilă!
2, 3. Cum contrasta rolul preoteselor din Babilonul antic cu legea dată de Iehova Israelului cu referire la prostituţia masculină şi feminină?
2 Vorbind despre preoţia din Babilonul antic, profesorul S.H. Hooke, o autoritate în domeniul arheologiei biblice, a afirmat: „Preoţia nu era rezervată doar bărbaţilor, ci, în marile temple, femeile făceau parte din personalul preoţesc. Faptul de a aparţine ordinului preoteselor era considerat o onoare şi avem cunoştinţă că un mare număr de regi le–au dedicat pe fiicele lor carierei preoţeşti. (. . .) Funcţia lor cea mai importantă era aceea de a servi ca prostituate sacre cu ocazia marilor sărbători de sezon. (. . .) În templul zeiţei Ishtar [zeiţa fertilităţii şi a războiului], exista, fireşte, un personal numeros, compus din asemenea femei.“
3 Această stare de lucruri era în contrast net cu închinarea pe care naţiunea Israel trebuia să i–o aducă lui Iehova Dumnezeu. Legea declara în mod explicit: „Nici una dintre fiicele Israelului nu poate deveni o prostituată de templu şi nici unul dintre fiii Israelului nu poate deveni un prostituat de templu [practicînd homosexualitatea]. Să nu aduci în casa lui Iehova, Dumnezeul tău, salariul unei prostituate, nici preţul unui cîine pentru vreun jurămînt, deoarece amîndouă, sînt ceva detestabil pentru Iehova, Dumnezeul tău“ (Deuteronom 23:17, 18). Aşadar, salariul unei prostituate nu era acceptabil drept contribuţie pentru sanctuarul lui Dumnezeu. Chiar şi în afara domeniului religios prostituţia era ceva dezonorant. Israeliţilor le era dată această poruncă: „Să nu o profanezi pe fiica ta făcînd din ea o prostituată, ca ţara să nu comită prostituţie şi ţara să nu fie plină de moravuri uşoare.“ Legile împotriva prostituţiei şi homosexualităţii, care sînt descrise a fi „un lucru detestabil“, constituiau o protecţie pentru naţiune, atît în sens spiritual cît şi fizic. — Levitic 19:29; 20:13.
Prostituţia spirituală — un lucru şi mai grav
4. Care este cea mai gravă formă de prostituţie?
4 Dar din punctul de vedere al lui Dumnezeu există o formă şi mai gravă de prostituţie — prostituţia spirituală, sau pretenţia de a–i aduce închinare adevăratului Dumnezeu, în timp ce, în realitate, închinarea şi afecţiunea este acordată altor dumnezei. Antica cetate a Ierusalimului a mers chiar mai departe în prostituarea sa. Ea le–a oferit daruri acelor naţiuni care au comis fornicaţie spirituală cu ea, contaminînd astfel închinarea curată. — Ezechiel 16:34.
5, 6. Cine practică prostituţia în sens spiritual în acest secol al XX–lea, şi ce întrebări se ridică?
5 Chiar în acest secol al XX–lea, prostituţia spirituală este un fenomen curent în cadrul sistemului religios mondial. Creştinătatea este partea cea mai proeminentă din acest sistem — sistem pe care Biblia îl numeşte „Babilonul cel Mare, mama prostituatelor şi a lucrurilor dezgustătoare ale pămîntului“. — Apocalips 17:5.
6 Dar care este destinul final al Babilonului cel Mare? Şi cum te va afecta acest deznodămînt final pe tine şi pe cei dragi ai tăi? Dacă Dumnezeu a judecat în mod nefavorabil prostituatele din Israelul antic, ce va face el cu referire la prostituţia spirituală modernă? Articolele care urmează vor examina aceste întrebări şi altele asociate lor.