Esarhaddon a fost succesorul şi fiul lui Sennacherib. Scripturile îl menţionează de trei ori: în a doua carte a Regilor şi în cărţile lui Ezra şi Isaia. Biblia relatează că asirienii l–au luat captiv pe Manase, regele lui Iuda. Arheologii au găsit o listă asiriană care îl include şi pe „Manase, regele lui Iuda“ printre cei care îi plăteau tribut lui Esarhaddon. — 2 Cronici 33:11.

Aşurbanipal, fiul lui Esarhaddon, se crede că era „marele şi vestitul Osnapar“, menţionat în Ezra 4:10 (Cornilescu). Sub domnia sa imperiul asirian a ajuns la maxima lui expansiune.

Sfîrşitul unei puteri mondiale

Din cauza răutăţii ei, Asiriei i s–a decretat distrugerea. Naum, profetul lui Iehova, a scris că în zidul capitalei asiriene, Ninive, va fi deschisă o breşă, la „porţile fluviilor“ şi că ’palatul însuşi va fi într–adevăr descompus‘. Avea să fie jefuit argintul şi aurul, oraşul avea să fie devastat iar oamenii aveau să spună: „Ninive a fost prădată! Cine o va deplînge?“ — Naum 2:6–10; 3:7.

S–a realizat şi această profeţie? Să lăsăm să ne răspundă cei care au cucerit oraşul Ninive. În anul 632 î.e.n. babilonienii şi mezii au făcut să cadă o crîncenă răzbunare asupra capitalei asiriene. Iată ce spun în privinţa aceasta cronicile babiloniene: „Au luat o mare pradă din oraş şi din templu şi au prefăcut oraşul într–un morman de ruine.“

Două mari coline marchează astăzi locul în care se afla odinioară această mîndră capitală. Ele sînt mărturii mute ale faptului că nici o naţiune — nici chiar mîndra şi violenta Asirie — nu poate împiedica realizarea profeţiilor lui Iehova.

Puternicul Babilon — a treia putere mondială

Babilonul antic a ajuns la apogeu sub domnia lui Nabucodonosor, a transmis religia ei la lume şi a fost cucerit într–o singură noapte. Cunoscînd mai multe lucruri despre acest oraş, vă veţi întări convingerea că Biblia este exactă şi că profeţiile ei uimitoare se împlinesc negreşit.

PUTERNICUL Babilon se întindea maiestuos de o parte şi de alta a Eufratului, în Mesopotamia meridională. El era „podoaba regatelor“, un centru de importanţă religioasă, comercială şi militară (Isaia 13:19). El deţinea mari bogăţii, splendide clădiri şi faimoasele grădini cunoscute în întreaga lume. Era puterea mondială a timpului!

Cu toate acestea, Ieremia, profetul lui Iehova, a fost inspirat să scrie: „Şi Babilonul va trebui să devină grămezi de pietre, vizuina şacalilor, un obiect de stupefacţie, un lucru la care să fluieri de uimire, fără nici un locuitor.“ — Ieremia 51:37.

Cine şi–ar fi putut oare închipui că acest oraş grandios va fi într–o bună zi complet distrus? Şi totuşi, orgoliosul Babilon de altădată nu mai este decît o dezolantă grămadă de ruine aflate la vreo opt kilometri sud de Bagdad, în sud–estul Iraqului. Ce anume i–a provocat căderea?

Babilonul, unul dintre cele mai vechi oraşe din lume, a fost fondat de Nimrod, un strănepot al lui Noe şi puternic vînător în opoziţie cu Iehova (Geneza 10:8–10). Însă perioada care ne interesează este mult ulterioară timpului lui Nimrod. Este perioada în care atît Egiptul cît şi Asiria încetaseră să mai fie puteri mondiale dominante.

Babilonul în timpul lui Nabucodonosor

Cu aproximativ 2 600 de ani în urmă, în 632 î.e.n., babilonienii şi aliaţii lor au înfrînt Asiria.a Apoi Babilonul a luat locul Asiriei, devenind, astfel, a treia putere mondială din istoria biblică.

Nabucodonosor,