Să umblăm cu o inimă unificată!

„Instruieşte-mă . . . o, Iehova . . . Unifică-mi inima, ca să se teamă de numele tău.“ — PSALMUL 86:11, NW.

 1. Cum îi răsplăteşte Iehova pe cei loiali lui?

‘DOAMNE (O, Iehova, NW), numai Tu eşti Dumnezeu’ (Psalmul 86:8, 10). David l-a lăudat pe Dumnezeu cu inima plină de apreciere. Încă înainte ca David să devină rege peste tot Israelul, Iehova l-a scăpat de Saul şi de filisteni. De aceea, el a putut cînta: „DOMNUL este stînca mea, cetăţuia mea, Mîntuitorul meu. Cu cel care foloseşte bunătatea (este loial, NW), Tu Te arăţi bun (loial, NW)“ (2 Samuel 22:2, 26). Iehova l-a ocrotit pe slujitorul său loial pe parcursul multor încercări. David a putut să-şi pună toată speranţa şi încrederea în Dumnezeul său loial, dar a avut încontinuu nevoie de îndrumare. Acum David s-a rugat lui Dumnezeu astfel: „Instruieşte-mă cu privire la calea ta, o, Iehova!“. — Psalmul 86:11, „NW“.

 2. Ce măsuri a luat Iehova ca să fim învăţaţi de el?

² David nu voia să aibă nimic a face cu conceptele sau filozofiile lumeşti. El voia să fie ‘învăţat de DOMNUL’, după cum s-a exprimat mai tîrziu profetul lui Dumnezeu (Isaia 54:13). David a putut, probabil, să mediteze la numai cele nouă cărţi ale Bibliei disponibile în timpul său. Totuşi, aceste instrucţiuni din partea lui Iehova erau preţioase pentru el! Prin faptul că sîntem învăţaţi, noi putem azi să ne hrănim din toate cele 66 de cărţi ale Bibliei, precum şi dintr-o abundenţă de literatură despre Regat furnizată prin „robul credincios şi înţelept“ (Matei 24:45). La fel ca David, să-l invocăm pe Iehova, pentru ca spiritul său să ne ajute să cercetăm „lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc . . . chiar şi lucrurile adînci ale lui Dumnezeu“. — 1 Corinteni 2:9, 10.

 3. Menţionaţi modurile în care instruirea biblică ne poate aduce foloase.

³ Biblia conţine răspunsul la toate întrebările şi problemele care pot apare în viaţa noastră. „Şi toate cîte au fost scrise mai înainte au fost scrise pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mîngîierea pe care le dau Scripturile, să avem nădejde“ (Romani 15:4). Asimilarea instrucţiunilor de la Iehova ne va întări ca să suportăm necazurile, ne va mîngîia în timpuri de deprimare şi va păstra ca pe o lumină vie speranţa Regatului în inimile noastre. Să găsim desfătare citind Cuvîntul lui Dumnezeu şi meditînd la el „zi şi noapte“, deoarece înţelepciunea bazată pe Biblie devine „un pom al vieţii pentru cei ce o apucă şi cei care o au sînt fericiţi“! — Psalmul 1:1–3; Proverbele 3:13–18; vezi şi Ioan 17:3.

 4. Ce exemplu ne-a dat Isus referitor la acţiunile noastre?

⁴ Fiul lui Dumnezeu, Isus, numit şi „Fiul lui David“, s-a bizuit întotdeauna pe Iehova în ce priveşte instruirea (Matei 9:27).a El a spus: „Fiul nu poate să facă nimic de la Sine, ci numai ce vede pe Tatăl făcînd; şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai“. „Nu fac nimic de la Mine Însumi, ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl Meu“ (Ioan 5:19; 8:28). Isus ne-a lăsat un model ‘ca să călcăm pe urmele Lui’ (1 Petru 2:21). Imaginaţi-vă! Dacă noi vom studia aşa cum cu siguranţă a făcut Isus, vom putea să acţionăm în orice situaţie aşa cum ar vrea Iehova să acţionăm. Calea lui Iehova este întotdeauna calea cea dreaptă.

 5. Ce este „adevărul“?

⁵ Apoi David declară: „Eu voi umbla în adevărul Tău“ (Psalmul 86:11). O mie de ani mai tîrziu, Pilat, adresîndu-se Fiului lui David, Isus, a întrebat: „Ce este adevărul?“ Dar Isus tocmai răspunsese la această întrebare spunîndu-i lui Pilat: „Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta“ şi adăugînd: „Tu o spui că Eu sînt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut şi pentru aceasta am venit în lume: ca să mărturisesc despre adevăr“ (Ioan 18:33–38). Isus a făcut, astfel, cunoscut faptul că adevărul se concentrează asupra Regatului Mesianic. Într-adevăr, întreaga temă a Bibliei este sfinţirea numelui lui Iehova prin acest Regat. — Ezechiel 38:23; Matei 6:9, 10; Apocalipsa 11:15.

 6. Cu privire la ce trebuie să fim prevăzători cînd umblăm în adevăr?

⁶ Ce înseamnă a umbla în adevăr? Aceasta înseamnă a face din speranţa Regatului principala preocupare a vieţii. Noi trebuie să trăim adevărul Regatului. Trebuie să fim cu inima neîmpărţită în ce priveşte punerea intereselor Regatului pe primul plan, adaptîndu-ne cu zel ocaziilor care ni se oferă pentru a depune mărturie despre adevărul Regatului, conform exemplului dat de Isus (Matei 6:33; Ioan 18:37). Nu putem să umblăm o parte din timp în adevăr, efectuînd un serviciu pur simbolic, iar apoi să ne satisfacem propriile dorinţe, neglijîndu-l, pentru a ne lăsa pradă destinderii excesive, pentru a ne dedica unei cariere care răpeşte timp sau pentru ‘a-i sluji lui Mamona’ (Matei 6:24). Am putea să ne rătăcim pe una dintre aceste căi deviate, fără să mai reuşim vreodată să găsim drumul înapoi spre ‘calea îngustă care duce la viaţă’. Să nu deviem de la această cale (Matei 7:13, 14)! Prin Cuvîntul şi organizaţia sa, Marele nostru Instructor, Iehova, luminează calea spunînd: „«Iată calea. Umblaţi pe ea», în caz că aţi merge la dreapta sau în caz că aţi merge la stînga“. — Isaia 30:21, NW.

O teamă cuvenită

 7. Cum putem să ne ‘unificăm’ inima?

⁷ Rugăciunea lui David continuă în versetul 11: „[Unifică-mi, „NW“] inima ca să se teamă de Numele Tău“. La fel ca David, trebuie să dorim să înfăptuim voinţa lui Dumnezeu cu o inimă neîmpărţită, completă. Aceasta concordă cu sfatul lui Moise: „Acum, Israele, ce altceva cere DOMNUL Dumnezeul tău de la tine, decît să te temi de DOMNUL Dumnezeul tău, să umbli în toate căile Lui, să iubeşti şi să slujeşti DOMNULUI Dumnezeului tău, cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău, să păzeşti poruncile DOMNULUI şi rînduielile Lui pe care ţi le dau astăzi, pentru binele tău?“ (Deuteronomul 10:12, 13). Este într-adevăr spre binele nostru să punem suflet şi inimă în serviciul pentru Iehova. În felul acesta arătăm o teamă cuvenită faţă de ilustrul său nume. Numele lui Iehova înseamnă literalmente „El face să devină“, îndeosebi în ce priveşte aducerea la îndeplinire a scopurilor sale măreţe. El semnifică, de asemenea, autoritatea sa supremă asupra întregului univers. Slujind cu teamă şi respect faţă de maiestatea lui Dumnezeu, nu ne vom lăsa deviaţi de frica de omul muritor. Inima noastră nu va fi împărţită. Mai curînd ne vom teme să facem vreun lucru care i-ar displace lui Iehova, Judecătorul Suprem şi Suveranul Domn, care ţine în mînă înseşi vieţile noastre. — Isaia 12:2; 33:22.

 8, 9. a) Ce înseamnă ‘a nu fi din lume’? b) Ce măsuri trebuie să întreprindem deoarece sîntem „o privelişte“?

⁸ Chiar şi în faţa denigrării şi a persecuţiei, noi vom urma exemplul neînfricat al lui Isus prin faptul că nu vom fi din lumea rea care ne înconjoară (Ioan 15:17–21). Aceasta nu înseamnă că discipolii lui Isus trebuie să trăiască asemenea unor pustnici sau să se ascundă într-o mănăstire. Isus a zis în rugăciunea către Tatăl său: „Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de Cel Rău. Ei nu sînt din lume, după cum nici Eu nu sînt din lume. Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvîntul Tău este adevărul. Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume“ (Ioan 17:15–18). Asemenea lui Isus, noi sîntem trimişi să proclamăm adevărul Regatului. Isus era abordabil. Oamenii erau învioraţi de modul său de a preda (compară cu Matei 7:28, 29; 11:28, 29; Ioan 7:46). La fel trebuie să fie şi în cazul nostru.

⁹ Amabilitatea noastră manifestată în mod deschis, o ţinută şi o înfăţişare de bun gust, o vorbire amabilă şi cuviincioasă trebuie să ne facă pe noi şi mesajul nostru plăcuţi persoanelor sincere. Trebuie să evităm ţinuta neîngrijită, îmbrăcămintea extravagantă, anturajul care poate duce la compromisuri cu lumea, precum şi un mod de viaţă libertin şi lipsit de scrupule pe care îl vedem la lumea din jurul nostru. Întrucît „am ajuns o privelişte pentru lume, pentru îngeri şi pentru oameni“, noi sîntem de serviciu 24 de ore zilnic pentru a sluji şi a trăi în calitate de creştini exemplari (1 Corinteni 4:9; Efeseni 5:1–4; Filipeni 4:8, 9; Coloseni 4:5, 6). Inima noastră trebuie să fie unificată în acest scop.

10. Cum îşi aminteşte Iehova de cei care îşi unifică inima în serviciul sacru?

¹⁰ Iehova îşi va aduce aminte de noi, care ne unificăm inima în teamă de numele său, meditînd la scopurile sale măreţe şi umplîndu-ne viaţa cu serviciul sacru. „Căci ochii DOMNULUI străbat tot pămîntul, ca să sprijine pe aceia a căror inimă este întreagă înaintea Lui“ (2 Cronici 16:9). Referindu-se în mod profetic la zilele noastre, Maleahi 3:16 spune: „Atunci cei care se tem de DOMNUL au vorbit adesea unul cu altul; DOMNUL a luat aminte la lucrul acesta şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei care se tem de DOMNUL şi cinstesc Numele Lui“. Fie ca inimile noastre să fie unificate în acea teamă sănătoasă de Iehova!

Bunătatea iubitoare a lui Iehova

11. Cum îşi va exprima Iehova bunătatea iubitoare faţă de cei loiali?

¹¹ Cu cîtă însufleţire spune David rugăciunea! El continuă astfel: „Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne (o, Iehova, „NW“), Dumnezeul meu, şi voi preamări Numele Tău în veci. Căci mare este bunătatea Ta faţă de mine şi Tu mi-ai mîntuit sufletul din Şeolul cel mai de jos“ (Psalmul 86:12, 13, nota de subsol). Pentru a doua oară în acest psalm, David îl laudă pe Iehova pentru bunătatea Sa iubitoare — iubirea Sa loială. Atît de mare este iubirea sa, încît ea poate salva din situaţii aparent imposibile. Cînd Saul îl hăituia în deşert, poate că David se simţea ca şi cum s-ar fi tîrît într-un colţ ca să moară. Era ca şi cum ar fi fost faţă în faţă cu Şeolul cel mai de jos — adîncurile mormîntului. Dar Iehova l-a salvat! În mod asemănător, Iehova i-a salvat deseori şi într-un fel miraculos pe slujitorii săi din timpul nostru; de asemenea, el i-a susţinut pe cei care şi-au păstrat integritatea şi care au perseverat în mod fidel chiar pînă la moarte. Toţi cei loiali îşi vor primi răsplata, chiar şi printr-o înviere din morţi dacă va fi nevoie. — Compară cu Iov 1:6–12; 2:1–6, 9, 10; 27:5; 42:10; Proverbele 27:11; Matei 24:9, 13; Apocalipsa 2:10.b

12. În ce fel au fost clericii îngîmfaţi şi tiranici, şi care va fi răsplata lor?

¹² Cu privire la persecutori, David a strigat: „Dumnezeule, nişte îngîmfaţi s-au sculat împotriva mea, o ceată de oameni violenţi vor să-mi ia viaţa şi nu Te-au pus înaintea lor“ (Psalmul 86:14, nota de subsol). Azi, printre persecutori se află clerici din creştinătate. Aceştia pretind că se închină lui Dumnezeu, dar înlocuiesc numele său sfînt prin titlul „Domnul“, şi îl prezintă ca fiind o misterioasă Trinitate, care nu se află, de fapt, menţionată nicăieri în Biblie. Cîtă îngîmfare! Pe lîngă aceasta, ei încearcă să convingă puterile politice să-i scoată în afara legii pe Martorii lui Iehova şi să-i întemniţeze, lucru care se practică încă într-un număr surprinzător de mare de ţări de pe tot globul. Aceşti oameni în anterie care blasfemiază numele lui Dumnezeu îşi vor lua răsplata, împreună cu componentele asemănătoare unei prostituate ale Babilonului celui Mare. — Apocalipsa 17:1, 2, 15–18; 19:1–3.

13. Ce calităţi manifestă Iehova cînd îşi face cunoscută bunătatea?

¹³ Formînd un contrast corespunzător cu aceştia, David îşi continuă rugăciunea: „Dar Tu, Doamne (o, Iehova, „NW“), Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, încet la mînie şi bogat în bunătate şi adevăr“ (Psalmul 86:15). Asemenea calităţi ale Dumnezeului nostru sînt, într-adevăr, inegalabile. Aceste cuvinte ne amintesc de Muntele Sinai, unde Moise a cerut să vadă gloria lui Iehova. Iehova i-a răspuns: „Voi face să treacă pe dinaintea ta toată bunătatea Mea şi voi chema Numele DOMNULUI înaintea ta“. Dar el l-a avertizat pe Moise: „Faţa nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate omul să Mă vadă şi să trăiască“. După aceea, Iehova a coborît în nor, proclamînd: „DOMNUL, DOMNUL Dumnezeu este plin de îndurare şi milostiv, încet la mînie, plin de bunătate şi adevăr“ (Exodul 33:18–20; 34:5, 6). David a citat aceste cuvinte în rugăciunea sa. Aceste calităţi ale lui Iehova înseamnă mult mai mult pentru noi decît orice înfăţişare fizică! Din proprie experienţă, nu apreciem oare bunătatea lui Iehova aşa cum este ea exemplificată prin aceste excelente însuşiri?

„Un semn care înseamnă bunătate“

14, 15. Cum face Iehova pentru slujitorii săi „un semn care înseamnă bunătate“?

¹⁴ David imploră din nou binecuvîntarea lui Iehova, spunînd: „Îndreaptă-Ţi privirile spre mine şi ai milă de mine; dă tărie slujitorului Tău şi scapă pe fiul roabei Tale! Fă un semn [care înseamnă bunătate, „NW“] pentru mine, ca vrăjmaşii mei să vadă şi să se ruşineze, căci Tu m-ai ajutat şi m-ai mîngîiat, DOAMNE (o, Iehova, „NW“)!“ (Psalmul 86:16, 17). David recunoaşte că, în calitate de ‘fiu al roabei lui Iehova’, şi el trebuie să-i aparţină lui Iehova. Acest lucru este valabil pentru noi, toţi cei de azi care ne-am dedicat viaţa lui Iehova şi care slujim ca sclavi în serviciul său. Noi avem nevoie de puterea salvatoare a lui Iehova prin intermediul spiritului său sfînt. Deci noi îi cerem Dumnezeului nostru să ne facă „un semn care înseamnă bunătate“. Bunătatea lui Iehova cuprinde excelentele calităţi pe care le-am analizat mai sus. În virtutea acestui fapt, la ce semn, sau dovadă, ne putem aştepta din partea lui Iehova?

¹⁵ Iehova este Donatorul ‘oricărui lucru bun şi al oricărui dar desăvîrşit’ şi este generos, după cum ne asigură Isus, prin faptul că dă „Duh Sfînt celor care i-L cer“ (Iacov 1:17; Luca 11:13). Spiritul sfînt — ce dar de nepreţuit de la Iehova! Prin spirit sfînt, Iehova dă bucurie inimii, chiar şi în timp de persecuţii. Astfel, cînd au fost judecaţi şi viaţa le era în joc, apostolii lui Isus au putut declara cu bucurie că Dumnezeu dă spirit sfînt celor care ascultă de el ca stăpînitor (Faptele 5:27–32). Bucuria spiritului sfînt le făcea încontinuu „un semn care înseamnă bunătate“. — Romani 14:17, 18.

16, 17. a) Ce semn al bunătăţii sale le-a dat Iehova lui Pavel şi Barnaba? b) Ce semn a fost dat tesalonicenilor persecutaţi?

¹⁶ În timpul călătoriei lor misionare prin Asia Mică, Pavel şi Barnaba s-au confruntat cu multe greutăţi, ba chiar cu o persecuţie aspră. Cînd au predicat în Antiohia din Pisidia, evreii le-au respins mesajul. De aceea s-au adresat oamenilor din naţiuni. Care a fost rezultatul? „Cei dintre neamuri se bucurau cînd au auzit lucrul acesta şi preamăreau Cuvîntul Domnului. Şi toţi cei care erau rînduiţi pentru viaţa veşnică au crezut.“ Dar evreii au făcut agitaţie, astfel că aceşti misionari au fost alungaţi din ţinut. Au fost ei şi noii credincioşi deprimaţi din cauza aceasta? Cîtuşi de puţin! Dimpotrivă, „ucenicii erau plini de bucurie şi de Duh Sfînt“ (Faptele 13:48, 52). Iehova le-a dat acel semn al bunătăţii sale.

¹⁷ Mai tîrziu, noua congregaţie din Tesalonic a fost supusă persecuţiei. Acest lucru l-a determinat pe apostolul Pavel să scrie o scrisoare de mîngîiere, lăudîndu-le perseverenţa în timpul necazurilor. Ei ‘primiseră Cuvîntul în multe necazuri, cu bucuria Sfîntului Duh’ (1 Tesaloniceni 1:6). „Bucuria Sfîntului Duh“ a continuat să-i întărească, aceasta fiind un semn evident de la Dumnezeu, care este îndurător şi plin de compasiune, încet la mînie şi care abundă în bunătate iubitoare şi fidelitate.

18. Cum au arătat fraţii noştri din Europa Răsăriteană apreciere faţă de bunătatea lui Iehova?

¹⁸ De curînd, Iehova şi-a exprimat bunătatea faţă de fraţii noştri fideli din Europa Răsăriteană, făcîndu-i de ruşine pe cei care i-au urît — foştii lor persecutori. Deşi eliberaţi recent după decenii de persecuţie, aceşti fraţi dragi mai au de îndurat, deoarece mulţi se confruntă cu aspre greutăţi economice. Totuşi, „bucuria Duhului Sfînt“ le aduce mîngîiere. Ce bucurie mai mare ar putea ei avea decît de a-şi folosi libertatea nou-dobîndită ca să extindă lucrarea de mărturie? După cum reiese din rapoartele privitoare la congrese şi botezuri, mulţi oameni îi ascultă. — Compară cu Faptele 9:31.

19. Cum ne putem însuşi cuvintele din Psalmul 86:11?

¹⁹ Tot ce s-a discutat în articolul de faţă şi în cel precedent se face ecoul rugăciunii fierbinţi a lui David către Iehova: „Instruieşte-mă . . . o, Iehova . . . Unifică-mi inima, ca să se teamă de numele tău“ (Psalmul 86:11, NW). Să ne însuşim temeinic aceste cuvinte din textul anual pe 1993 în timp ce lucrăm din toată inima pentru a sprijini interesele Regatului şi a aprecia bunătatea inepuizabilă a Dumnezeului nostru unic, Suveranul Domn Iehova.

[Note de subsol]

Ce veţi răspunde?

◻ Ce arătăm cînd ne rugăm „Instruieşte-mă, o, Iehova“?

◻ Ce se înţelege cînd spunem ca inima noastră să fie unificată pentru a se teme de numele lui Iehova?

◻ Cum îşi va arăta Iehova bunătatea iubitoare faţă de toţi cei loiali?

◻ Cum face Iehova pentru noi „un semn care înseamnă bunătate“?

[Chenarul de la pagina 16]

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Iehova este o stîncă şi o fortăreaţă pentru cei care umblă loial în adevăr

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

La congresul de district internaţional al Martorilor lui Iehova „Purtători de lumină“ care a avut loc la St. Petersburg, în Rusia, în luna iunie, au asistat 46 214 persoane şi s-au botezat 3 256. Ce minunat se folosesc aceşti oameni de bunătatea lui Iehova, cu „bucuria Duhului Sfînt“!