Tineri — Veţi trece testul loialităţii creştine?
„NU consideri conduita imorală drept lipsă de loialitate. Pur şi simplu te distrezi. E adevărat, ştii că dacă ar afla părinţii tăi sau bătrînii, aceasta le–ar cauza suferinţă şi o mulţime de probleme. Dar cînd te distrezi, refuzi să te gîndeşti la toate astea.“
Tînărul pe care l–am citat chiar acum a practicat pe ascuns fornicaţia. El a dus o viaţă dedublată, înşelîndu–şi părinţii şi congregaţia creştină. La vremea aceea aproape că nici nu şi–a dat seama că el cădea la un test al loialităţii creştine.
Mii de tineri creştini au dat greş la teste similare ale loialităţii. Şi nu este de mirare! În fond, Satan Diavolul «face război» cu poporul lui Dumnezeu, făcînd tot ce poate pentru a–i distruge integritatea (Apocalipsa 12:17). El lansează „atacuri viclene“ avînd ca ţintă în special tinerii (Efeseni 6:11, Kingdom Interlinear). E nevoie deci de eforturi reale şi de hotărîre pentru a rămîne loial.
Ce este de fapt loialitatea? În Scripturile ebraice, termenul pentru „loialitate“ folosit în limba originară exprimă un ataşament plin de iubire faţă de o persoană, ataşament care are în vedere un scop (Psalm 18:25, NW). Termenul nu descrie vreo legătură slabă care poate fi distrusă cu uşurinţă, ci un ataşament care rămîne neştirbit pînă ce scopul lui în legătură cu acea persoană este realizat. În Scripturile greceşti, termenul pentru „loialitate“ folosit în limba originară conţine ideea de sfinţenie, dreptate sau veneraţie.
Loialitatea implică, astfel, o relaţie dreaptă cu Dumnezeu. În Efeseni 4:24 ni se spune «să îmbrăcăm noua personalitate, care a fost creată . . . în adevărată dreptate şi loialitate» (NW). Vrei să–i fii loial lui Iehova? Atunci trebuie să cultivi un ataşament loial faţă de el, o legătură indestructibilă şi hotărîrea de a–i fi pe plac în toate căile tale. Trebuie să aderi la normele drepte ale lui Iehova — indiferent cît de tentant ar fi să procedezi altfel!
Presiuni pentru a fi neloiali
În mod lăudabil, majoritatea tinerilor dintre Martorii lui Iehova se străduiesc să rămînă loiali şi, drept rezultat, se bucură de o conştiinţă curată. Apostolul Pavel a profeţit totuşi că în „zilele din urmă“, oamenii în general se vor caracteriza prin lipsă de loialitate (2 Timotei 3:1, 2). Din nefericire, unii creştini tineri i–au permis acestei lumi neloiale să îi «preseze în propriul ei tipar» (Romani 12:2, Phillips). Cum a realizat Satan acest lucru?
Presiunea exercitată de cei din anturajul tău este unul din instrumentele puternice ale lui Satan. Majoritatea oamenilor vor să fie respectaţi de alţii, iar Satan ştie cum să speculeze această dorinţă naturală. Vrînd să fie consideraţi drept normali, unii creştini tineri s–au angajat în conversaţii nesănătoase, conduită imorală, fumat, beţii—şi chiar consum de droguri—şi toate acestea din dorinţa de a fi acceptaţi de cei din anturajul lor.
Satan vrea să «trăim în poftele cărnii noastre, făcînd lucrurile voite de carne» (Efeseni 2:3, vezi nota de subsol). El ştie foarte bine cît de puternice pot fi impulsurile stîrnite de dorinţele sexuale în „floarea vîrstei“ (1 Corinteni 7:36). Şi vrea ca să cedezi acestor dorinţe. Unii creştini tineri i–au căzut involuntar în capcană citind publicaţii şi vizionînd filme sau casete video pornografice sau practicînd masturbaţia. Aceste lucruri, la rîndul lor, duc deseori la fapte grave de neloialitate. A reuşit lumea lui Satan să te «preseze în propriul ei tipar» în vreunul din aceste domenii?
A duce o viaţă dedublată
Deşi comiterea unui păcat grosolan, cum este fornicaţia, constituie în sine o chestiune foarte gravă, unii tineri îşi sporesc greutăţile. Ei sînt ca „oamenii falsităţii“, despre care se vorbeşte în Psalmul 26:4 (NW) şi „care ascund ceea ce sînt“. Astfel de tineri duc o viaţă dedublată, acţionînd într–un fel cînd sînt în compania părinţilor lor sau a altor creştini maturi şi în alt fel cînd sînt în compania celor din anturajul lor.
A duce o viaţă dedublată însă este contrar propriilor interese şi periculos. Faptele rele nestăvilite atrag după sine, aproape întotdeauna, alte fapte rele. Şi, deşi conştiinţa persoanei respective poate fi neliniştită la început, cu cît se persistă mai mult în păcat, cu atît reacţionează mai puţin conştiinţa. Cineva poate literalmente «să înceteze să mai simtă durere» la înfăptuirea păcatului. — Efeseni 4:19, Kingdom Interlinear.
În acest moment devine extrem de greu pentru cineva să–şi mărturisească păcatul şi să primească ajutor. Astfel stau lucrurile îndeosebi dacă şi alţi creştini tineri sînt implicaţi în acel păcat. Deseori predomină un simţ al loialităţii greşit orientate. Tînărul citat la începutul articolului a explicat: „Îţi dai seama de ceea ce faci şi ştii că este greşit. Dar, ca să nu aibă necazuri şi celelalte persoane implicate, consimţi să nu spui nimănui.“
Deşi o persoană poate să «ascundă ceea ce este» faţă de părinţii săi sau faţă de congregaţie, ea nu poate să ascundă aceasta faţă de Iehova. „Nici o făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face“ (Evrei 4:13). Biblia ne asigură: „Cine îşi ascunde fărădelegile nu prosperă“ (Proverbe 28:13). Cu timpul, păcatul va fi demascat. Nimeni nu poate de fapt să–l păcălească pe Iehova. Proverbe 3:7 spune: „Nu te socoti singur înţelept; teme–te de DOMNUL şi abate–te de la rău.“ Aminteşte–ţi, de asemenea, că „ochii DOMNULUI sînt în orice loc văzînd răul şi binele.“ — Proverbe 15:3.
Tînărul mai sus menţionat, împreună cu alţi cîţiva implicaţi într–un păcat secret, a fost astfel descoperit şi atît el, cît şi tovarăşii lui au trebuit să fie excluşi din congregaţia creştină. Mai tîrziu, ei s–au restabilit spiritualiceşte şi au fost reintegraţi. Dar ce lecţie dură a fost pentru ei ca să înveţe semnificaţia loialităţii!
«A reglementa lucrurile» cu Dumnezeu
Ce este de făcut dacă cineva s–a dovedit deja neloial într–o oarecare privinţă, comiţînd, să spunem, o faptă rea? Este uşor să se amăgească singur şi să nege necesitatea de a îndrepta lucrurile. Un tînăr care se angajase în mod secret în fornicaţie a spus: „Mi–am intensificat ministerul de teren, gîndindu–mă că acest lucru va acoperi cumva păcatul.“ Neascultătoarea naţiune Israel a încercat, în mod similar, să–l împace pe Iehova prin jertfe. Însă Iehova a respins o asemenea devoţiune ipocrită. El i–a îndemnat: „Spălaţi–vă şi curăţiţi–vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei relele pe care le–aţi făcut! Încetaţi să mai faceţi răul!“ Iehova avea să le accepte jertfele numai după ce ei «reglementau lucrurile cu el». Acelaşi lucru rămîne valabil şi astăzi pentru oricine care poate fi implicat în păcat. — Isaia 1:11, 15-18, NW.
Cineva nu poate să–şi reglementeze lucrurile cu Iehova confesîndu–se unui coleg. În primul rînd, colegii nu oferă întotdeauna cel mai bun ajutor pentru că, deseori, şi experienţa lor de viaţă este limitată. Dar mai important, ei nu pot să–ţi ierte păcatul. Numai Dumnezeu poate să o facă. Aşa că „vărsaţi–vă inimile“ confesîndu–vă lui (Psalm 62:8). Deşi poate îţi este foarte ruşine de conduita ta, fii sigur că Iehova „nu oboseşte iertînd“. — Isaia 55:7.
Vei avea nevoie de un ajutor suplimentar. „Vorbiţi cu părinţii voştri, vorbiţi imediat cu bătrînii — chiar de la început“, îndeamnă un creştin tînăr care a tras foloase dintr–un asemenea ajutor. Da, părinţii tăi sînt probabil în măsură să te ajute. «Dă–le inima», informîndu–i despre întreaga gamă a problemelor tale (Proverbe 23:26). Ei pot aranja să primeşti mai mult ajutor din partea bătrînilor congregaţiei cînd acest lucru este necesar. — Iacob 5:14, 15.
Să manifestăm adevărata loialitate — Cum?
Desigur, cel mai bine ar fi ca în primul rînd să nu cădem niciodată într–o conduită neloială. Psalmul 18:25 ne spune: „Cu cineva loial tu [Iehova] vei acţiona cu loialitate; cu omul valid, ireproşabil vei trata în mod ireproşabil.“ Iehova binecuvîntează din belşug pe aceia care, în mod loial, menţin standardele de conduită înalte.
Există însă şi alte moduri în care poate fi testată loialitatea ta. De exemplu, să presupunem că unul dintre prietenii tăi a pornit pe o cale rea. Vei îngădui ca loialitatea greşit orientată faţă de acel prieten să–ţi eclipseze loialitatea faţă de Iehova? Vorbeşte cu amabilitate acelui prieten şi îndeamnă–l să prezinte problema la părinţii săi sau la bătrîni. Spune–i prietenului tău că dacă nu procedează astfel într–un interval de timp rezonabil, va trebui să faci tu însuţi lucrul acesta. Proverbe 27:5 spune: „Mai bine o mustrare pe faţă decît o dragoste ascunsă.“ Ajutîndu–l astfel pe prietenul tău, dovedeşti nu numai sinceritatea prieteniei tale, dar şi profunzimea loialităţii tale faţă de Iehova.
Oricare ar fi testul, forţa de a dovedi loialitate izvorăşte dintr–o puternică relaţie personală cu Iehova. Rugăciunile pline de sens şi studiul personal sîrguincios sînt esenţiale dacă vrem să ne bucurăm de o asemenea relaţie. Este interesant faptul că toţi tinerii care au greşit, menţionaţi anterior, au recunoscut că rugăciunile şi studiul personal deveniseră o rutină—iar cu timpul nu au mai existat. Iehova a încetat să mai fie pentru ei o persoană reală, şi, ca urmare, au adoptat o conduită impură. Îţi consolidezi tu prin studiu personal şi rugăciune relaţia cu Iehova, astfel încît să–i rămîi loial?
Este adevărat că uneori te întrebi dacă nu cumva pierzi vreo distracţie. „Uneori se pare că oamenii lumeşti se distrează“, spunea o tînără. „Însă cînd eşti prins într–o problemă, îţi dai seama că nu este cîtuşi de puţin distractiv.“ Ea vorbea din proprie experienţă, pentru că angajarea sa în imoralitate sexuală a avut drept urmare sarcina şi avortul. „Faptul de a fi la adevăr înseamnă ocrotire“, spune ea acum — o lecţie dură pe care a trebuit să o înveţe. Psalmul 119:165 ne aminteşte că „multă pace au cei ce iubesc legea [lui Dumnezeu]“.
De aceea, străduieşte–te să rămîi loial. Lucrează la crearea unei relaţii trainice cu Iehova. Urăşte ce este rău şi alipeşte–te de ceea ce este bun (Romani 12:9). Psalmul 97:10 spune: „O, voi, iubitori ai lui Iehova, urîţi ce este rău. El păzeşte sufletele celor loiali lui; el îi eliberează din mîna celor răi.“ Da, ca tînăr creştin, vei trage foloase din ocrotirea lui Iehova şi te vei bucura de viaţa eternă dacă vei trece testul loialităţii creştine.