13. Ce a spus Pavel despre Ierusalimul liber? Faţă de cine trebuia să-şi păstreze libertatea „copiii“ lui?

¹³ Pavel a făcut o deosebire între Ierusalimul pămîntesc aflat în sclavie şi „Ierusalimul de sus“, care este „liber“. Citînd din Isaia 54:1–8, el a scris astfel:

„Dar Ierusalimul de sus este liber şi el este mama noastră. Deoarece este scris: «Bucură-te, femeie sterilă care nu naşti; izbucneşte şi scoate strigăte, tu care nu ai durerile naşterii; căci copiii celei părăsite sînt mai numeroşi decît ai celei care are soţ.» Acum, noi fraţilor, sîntem fii care aparţinem promisiunii, la fel cum a fost Isaac.

15. Cît timp a fost „Ierusalimul de sus“ fără copii? Cînd a devenit numeroasă descendenţa lui?

¹⁵ „Ierusalimul de sus“ a fost „părăsit“, adică fără copii, cum se spune, o perioadă mult mai îndelungată decît a fost Sara. De fapt, „Ierusalimul de sus“ s-a aflat în starea aceasta din 1943 î.e.n., anul în care a intrat în vigoare promisiunea făcută lui Avraam, pînă în 29 e.n., anul în care s-a botezat Isus. La data aceasta Isus a fost născut de spiritul Celui Mai Mare decît Avraam, — Iehova — şi a fost uns cu spiritul său pentru a deveni Cristosul sau Cel Uns, adică Mesia. Dar urma ca „Ierusalimul de sus“ să aibă nu numai un singur copil spiritual. De aceea, la Sărbătoarea Zilei a Cincizecea din anul 33 e.n., după învierea şi suirea lui Isus la cer, aproximativ 120 dintre discipolii săi fideli au fost născuţi de spiritul Celui Mai Mare decît Avraam. Atunci ei au fost unşi cu acest spirit pentru a deveni fraţi spirituali ai Celui Mai Mare decît Isaac — Isus Cristos. Mai tîrziu, în cursul aceleiaşi zile, alţi 3 000 de iudei au fost botezaţi ca discipoli ai lui Isus şi au fost unşi cu spiritul sfînt (Fapte 2:1–42). Astfel, în ziua aceea „Ierusalimul de sus“ a devenit „mama“ multor „copii“.

16. Ce este „Ierusalimul de sus“?

¹⁶ Apostolul Pavel ne dezvăluie că femeia despre care este vorba în Isaia 54:1–8 este „Ierusalimul de sus“. Iehova Dumnezeu este „proprietarul“ ei „conjugal“, precum şi Marele ei Făuritor. În mod simbolic, ea este „femeia“, „soţia“ lui, adică organizaţia sa cerească asemănată cu o soţie. Asemenea unui soţ, el este Cel care o face să rodească, astfel încît ea să poată produce adevărata „descendenţă“ promisă în timpul lui Avraam. — Galateni 3:16, 26–29.

17. Cum a devenit „Ierusalimul de sus“, „mama“ componentului principal al „descendenţei“ Celui Mai Mare decît Avraam?

¹⁷ Pentru a deveni membrul principal al „descendenţei“ Celui Mai Mare decît Avraam, singurul Fiu născut al lui Dumnezeu a provenit din organizaţia cerească a lui Iehova, organizaţie care este asemănată cu o soţie. În acest fel, ea a devenit ca o „mama“ pentru Fiul lui Dumnezeu. Isus Cristos nu a fost fiul simbolic al Ierusalimului pămîntesc în timpul în care el a trăit pe pămînt, deoarece acest oraş se afla atunci în sclavie, împreună cu „copiii“ lui, iar Isus nu a fost niciodată făcut sclav (Galateni 4:25). Ierusalimul pămîntesc era „mama“ iudeilor naturali care nu au vrut să-l accepte pe Isus Cristos în calitate de „descendenţă“ promisă nu numai a patriarhului Avraam, ci şi a Celui Mai Mare decît Avraam — Iehova Dumnezeu. — Matei 23:37–39.