Cînd Iehova le dă lecţii monarhilor

„Toate lucrările sale sînt adevăr (...) el poate să umilească pe cei care umblă cu mîndrie.“ — DANIEL 4:37.

 1. Pe ce calitate a lui Iehova a pus accentul Elihu?

„IATĂ, Dumnezeu acţionează în mod sublim cu puterea sa; cine este un instructor asemenea lui?“ Aceste cuvinte pe care Elihu le–a adresat lui Iov care căzuse pradă suferinţelor pun accentul pe una dintre calităţile proprii Creatorului, Iehova Dumnezeu. El este un instructor şi un învăţător cu care nu poate fi comparat nimeni. — Iov 36:22.

 2, 3. (a) Care este una din lecţiile pe care Iehova le–a considerat necesare să–i înveţe pe oameni? (b) În timpul lui Moise, cărui conducător a trebuit să–i dea Iehova această lecţie şi prin ce mijloc? (c) De cîte ori spune Dumnezeu în Cuvîntul său că are drept scop să–i înveţe pe oameni această lecţie?

² Printre lucrurile pe care a trebuit ca Dumnezeu să–i înveţe pe oameni şi pe naţiuni a fost propria lor relaţie cu el. Acest lucru este scos în evidenţă prin cuvintele psalmistului David în Psalmul 9:19, 20: „Scoală–te, o, Iehova! Să nu se dovedească omul muritor superior în forţă. Să fie judecate naţiunile înaintea feţei tale. Pune frica în ele, o, Iehova, ca naţiunile să ştie că nu sînt decît oameni muritori.“

³ Unul dintre conducătorii umani la care Iehova Dumnezeu a considerat că este necesar să–i dea această lecţie a fost Faraonul din timpul lui Moise. În acest scop, Iehova s–a servit de plăgile pe care le–a trimis asupra egiptenilor. În plus, el i–a spus trufaşului Faraon: „Iată, de fapt, motivul pentru care te–am păstrat în existenţă: ca să–ţi arăt puterea mea şi ca numele meu să fie declarat pe tot pămîntul“ (Exod 9:16). Pe lîngă aceasta, de la Exod 6:7 pînă la Ioel 3:17, Iehova a spus în cuvîntul său de peste 70 de ori că el va îndeplini lucrări puternice de felul acesta cu scopul ca monarhii, oamenii şi naţiunile să ştie că el este Iehova, Cel Preaînalt peste tot pămîntul.

 4. Care sînt cei trei conducători din timpul lui Daniel  cărora Iehova le–a dat o lecţie şi în ce mod a făcut el aceasta?

⁴ Cartea lui Daniel  relatează un anumit număr de exemple remarcabile despre modul în care Iehova le–a dat o lecţie monarhilor Nabucodonosor, Belşaţar şi Darius. Cînd a făcut el aceasta? Foarte probabil între anii 617 şi 535 î.e.n. Şi în ce mod? Prin intermediul viselor şi al interpretării lor precum şi arătîndu–şi puterea. Iehova i–a învăţat pe aceşti conducători umani că el este Suveranul Suprem al universului şi că ei înşişi nu erau decît nişte oameni slabi. Aceasta este o lecţie pe care vor trebui s–o înveţe şi conducătorii lumii actuale.

 5. Ce mărturie risipeşte îndoiala pe care o au unii referitor la autenticitatea cărţii lui Daniel?

⁵ Dar autenticitatea cărţii lui Daniel  nu este oare pusă la îndoială de către mulţi critici din zilele noastre? La aceste critici, un savant biblist a răspuns cît se poate de bine, declarînd: „Miracolele menţionate în această carte, profeţiile pe care le cuprinde ea au fost relatate de Daniel, un contemporan al faptelor. Avem deci de–a face fie cu miracole şi profeţii autentice, fie cu o urzeală de minciuni“ (Daniel  the Prophet, de E.B. Pusey, pagina 75). De repetate ori redactorul acestei cărţi se identifică pe sine folosind expresia: „Eu, Daniel“ (Daniel 8:15; 9:2; 10:2). Să fie toate acestea doar nişte ticluiri? Adevărul este că înainte de începutul secolului al XVIII–lea nici evreii şi nici creştinii n–au pus la îndoială paternitatea lui Daniel  asupra cărţii care–i poartă numele. Însă, noi dispunem de o mărturie mult mai autentică referitoare la cartea lui Daniel  decît mărturia indiferent cărui erudit biblist modern: aceea a Scripturilor. Într–adevăr, Daniel  este menţionat de trei ori în cartea lui Ezechiel (Ezechiel 14:14, 20; 28:3). Dovada cea mai convingătoare este declaraţia lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, consemnată în Matei 24:15, 16: „Cînd veţi vedea deci lucrul dezgustător care provoacă pustiire, despre care a vorbit profetul Daniel, stînd într–un loc sfînt, [cititorul să–şi folosească discernămîntul], atunci cei din Iudeea să înceapă să fugă la munţi.“a

Nabucodonosor învaţă cine este adevăratul Dumnezeu

 6. De care succes a fost stimulată mîndria regelui Babilonului, şi despre ce anume a vorbit el în scrierile sale?

⁶ Aşa cum arată profetul Isaia, regii Babilonului erau foarte mîndri (Isaia 14:4–23). Nabucodonosor mai era şi un om foarte religios. În scrierile sale el vorbeşte despre „proiectele sale de construcţii şi venerarea dumnezeilor Babilonului“. Fără îndoială că succesul pe care l–a avut cucerind Ierusalimul şi toată ţara lui Iuda după ce Sennacherib eşuase în mod lamentabil în încercarea sa de a face acest lucru i s–a urcat la cap.

 7. Ce experienţă relatată în Daniel, capitolul 1 avea să–l înveţe pe Nabucodonosor că trebuie să–l respecte pe Dumnezeul evreilor?

⁷ Nabucodonosor avea toate motivele să–l respecte pe Dumnezeul lui Daniel  şi al celor trei însoţitori evrei ai acestuia, după ce ei se prezentaseră înaintea lui, deoarece „în ce priveşte orice chestiune de înţelepciune şi de pricepere despre care regele i–a întrebat, el i–a găsit chiar de zece ori mai buni decît toţi preoţii care practicau magia şi descîntătorii care erau în tot domeniul său regal“. Da, oamenii înţelepţi care îl aveau pe Iehova ca Dumnezeu al lor, îi depăşeau cu mult pe toţi adoratorii altor dumnezei. Acest lucru nu putea să–i scape lui Nabucodonosor. — Daniel 1:20.

 8. Prin ce mijloc a arătat Iehova că înţelepţii Babilonului nu posedau o cunoştinţă specială?

⁸ Iehova avea să–l înveţe însă pe Nabucodonosor mai multe lucruri. Lecţia următoare pe care i–a dat–o este consemnată în Daniel, capitolul 2. Dumnezeu a cauzat ca regele să aibă un vis înfricoşător pe care apoi să–l uite. Acest vis l–a tulburat mult pe monarhul Babilonului, şi el i–a chemat pe toţi bărbaţii săi înţelepţi pentru a–i spune visul şi interpretarea sa. Desigur, ei nu au putut să–i descopere visul şi cu atît mai puţin interpretarea sa, fapt care îl obliga să recunoască în mod implicit că ei nu posedau vreo cunoştinţă specială. Aceasta l–a înfuriat atît de mult pe rege încît el a ordonat executarea tuturor acestora. Cînd Daniel  şi însoţitorii săi au fost informaţi în legătură cu decretul regelui, Daniel  a cerut să i se acorde un anumit timp, lucru ce i–a fost acordat. Apoi el şi cei trei însoţitori ai săi s–au rugat fierbinte în legătură cu aceasta şi rezultatul a fost că Iehova i–a descoperit lui Daniel  visul şi semnificaţia lui. — Daniel 2:16–20.

 9. (a) Cine era singurul capabil să interpreteze visul lui Nabucodonosor şi ce interpretare i–a dat el? (b) La ce concluzie a ajuns regele în final?

⁹ Cînd Daniel  a fost adus în faţa regelui Nabucodonosor, acesta l–a întrebat: „Eşti tu destul de competent să–mi faci cunoscut visul pe care l–am avut şi interpretarea sa?“ După ce i–a amintit trufaşului monarh că înţelepţii săi erau incapabili să descopere secretul visului său precum şi interpretarea acestuia, Daniel  i–a zis: „Există însă în ceruri un Dumnezeu care este Dezvăluitorul secretelor şi el a făcut cunoscut regelui Nabucodonosor ceea ce trebuie să se întîmple în perioada finală a zilelor.“ În continuare, Daniel  îi vorbeşte despre imaginea gigantică pe care a visat–o regele şi despre semnificaţia visului. Regele a fost atît de impresionat încît a declarat: „Într–adevăr, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul regilor şi Dezvăluitorul secretelor, căci tu ai putut dezvălui acest secret.“ Astfel, regele Nabucodonosor a trebuit să înveţe că Iehova este singurul Dumnezeu adevărat. — Daniel 2:26, 28, 47.

10, 11. (a) În marea sa trufie, ce a făcut regele Nabucodonosor şi ce poruncă a dat el apoi? (b) Refuzînd să asculte de porunca regelui, ce controversă au ridicat cei trei evrei şi cu ce rezultat?

¹⁰ Cu toate că a fost, fără îndoială, impresionat de cunoştinţa şi înţelepciunea Dumnezeului evreilor, regele Nabucodonosor trebuia să mai primească încă şi alte lecţii. În mîndria sa, el a făcut o mare imagine de aur pe care a înălţat–o în cîmpia Dura. Această imagine avea 60 coţi înălţime şi 6 coţi lăţime, lucru ce ne aminteşte de cifra 666 care este semnul „fiarei sălbatice“ satanice menţionată în Apocalips 13:18. (Un cot echivalînd cu aproximativ 45 centimetri, imaginea măsura aşadar aproape 27 metri înălţime şi 2,70 metri lăţime.) Regele le–a poruncit tuturor demnitarilor din regatul său să „vină la inaugurarea imaginii“, şi să se prosterne în faţa ei pentru a i se închina în momentul în care orchestra avea să înceapă să cînte. Observînd că cei trei evrei prezenţi nu se conformau acestei ceremonii, nişte demnitari caldeeni invidioşi i–au denunţat regelui. — Daniel 3:1, 2.

¹¹ Aceasta era o chestiune din cele mai serioase pentru Nabucodonosor, deoarece s–a lăudat odată că el era „cel care pune în gura poporului veneraţie faţă de marii dumnezei“. Aşadar, atitudinea acestor evrei constituia o ofensă serioasă la adresa maiestăţii sale imperiale şi a zelului său religios. Reacţionînd cu o mare furie, acest monarh trufaş le–a oferit acestor trei evrei o a doua ocazie de a se supune, dar cu acest ultimatum: „Dar dacă nu vă veţi închina, în clipa aceea veţi fi aruncaţi în cuptorul de foc arzător. Şi cine este dumnezeul care vă poate salva din mîinile mele?“ Ei bine, Nabucodonosor avea să afle că Dumnezeul lor era într–adevăr capabil să–şi elibereze slujitorii din mîinile unui monarh atît de slab şi că nu exista nici un alt dumnezeu capabil să salveze aşa ca Dumnezeul evreilor. — Daniel 3:15.

Visul cu copacul

12, 13. (a) Ce interpretare a visului cu copacul i–a dat Daniel  lui Nabucodonosor? (b) Cum a dovedit Nabucodonosor că interpretarea visului nu i–a micşorat mîndria?

¹² Ce efect ar fi avut asupra ta aceste trei lecţii? Se pare că ele nu au fost suficiente ca să–l facă pe regele Nabucodonosor să–şi cunoască locul. Astfel trebuia ca Iehova să–i mai dea încă o lecţie. El s–a servit din nou de un vis şi iarăşi nici unul din înţelepţii Babilonului nu a fost capabil să–l interpreteze. În cele din urmă a fost chemat Daniel  şi el a fost capabil să–l înştiinţeze pe rege în legătură cu însemnătatea visului, anume că timp de şapte ani el avea să trăiască la fel ca „animalele cîmpului“ şi apoi avea să–şi recapete raţiunea. — Daniel 4:1–37.

¹³ Cursul evenimentelor arată în mod clar că acest vis nu a micşorat mîndria lui Nabucodonosor. Într–adevăr, aproximativ un an mai tîrziu, în timp ce se plimba prin palatul său regal, acest monarh s–a lăudat cu trufie: „Nu  este oare acesta Babilonul cel mare pe care eu însumi l–am construit drept casă regală, cu forţa puterii mele şi pentru demnitatea maiestăţii mele?“ Ce îngîmfare! Astfel, chiar în acel moment o voce se face auzită din ceruri şi îi spune semeţului rege că regatul avea să–i fie luat şi că el avea să locuiască împreună cu animalele cîmpului o perioadă de şapte timpuri, „pînă cînd vei cunoaşte că Cel Preaînalt este stăpînitor în regatul oamenilor“. — Daniel 4:30–32.

14. Cum s–a împlinit visul despre copac şi ce efect a avut asupra lui Nabucodonosor?

¹⁴ După ce perioada de şapte timpuri sau şapte ani în care a trăit ca un animal a trecut, Nabucodonosor a primit din nou de la Iehova capacitatea de a raţiona, fiind nevoit să admită că „nu există nimeni care să îi poată opri mîna, sau care să îi poată spune: «Ce ai făcut?»“ Mai mult decît atît. Monarhul babilonian a arătat chiar că el avea să tragă un folos şi mai mare din această lecţie, spunînd: „Acum eu, Nabucodonosor, îl laud şi îl înalţ şi îl glorific pe Regele cerurilor, deoarece toate lucrările sale sînt adevăr şi căile sale sînt juste şi deoarece el poate să umilească pe cei care umblă cu trufie“ — aşa cum a făcut el însuşi. Această mărturie referitoare la modul în care Iehova a pus la punct de repetate ori controversa referitoare la suveranitate nu este oare în mod indirect o dovadă solidă care atestă că aceste relatări nu sînt imaginare ci că este vorba de fapte istorice relatate de un bărbat inspirat de Dumnezeu? — Daniel 4:35, 37.

Belşaţar şi scrierea de pe perete

15. Cum şi–a manifestat Belşaţar dispreţul faţă de adevăratul Dumnezeu, Iehova?

¹⁵ Un alt monarh la care Iehova a avut ocazia să–i dea o lecţie a fost Belşaţar. El era fiul şi coregentul regelui Nabonid care, la rîndul său, era succesorul lui Nabucodonosor. Cu ocazia unui mare banchet, vasele de aur pe care bunicul lui Belşaţar le luase din templul din Ierusalim al lui Iehova au fost aduse, din ordinul îndrăzneţ al regelui, pentru ca să bea din ele el însuşi, înalţii săi demnitari şi soţiile şi concubinele sale. Astfel, „au băut vin şi i–au lăudat pe dumnezeii de aur şi de argint, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră“. — Daniel 5:3, 4.

16, 17. (a) În ce mod l–a înspăimîntat Iehova pe Belşaţar? (b) Ce interpretare a dat Daniel  scrierii apărute pe perete şi cum s–a dovedit adevărată interpretarea sa?

¹⁶ A sosit timpul ca Dumnezeu să pună capăt dominaţiei babiloniene. El a făcut deci să apară o scriere ciudată pe perete. Acest miracol l–a înspăimîntat atît de tare pe rege încît el i–a chemat imediat pe toţi înţelepţii săi pentru ca să–i interpreteze scrierea, însă nici unul din ei nu a fost capabil să facă acest lucru. Atunci mama sa i–a amintit că Daniel  care interpretase visurile lui Nabucodonosor trebuia să fie în măsură să interpreteze această scriere (Daniel 5:10–12). Cînd a fost chemat şi întrebat dacă poate face lucrul acesta, Daniel  i–a amintit monarhului despre modul în care Dumnezeu l–a umilit pe trufaşul bunic al regelui, astfel încît a fost nevoit să înţeleagă că Cel Preaînalt este Conducător peste regatul oamenilor. — Daniel 5:20, 21.

¹⁷ Daniel  i–a mai spus lui Belşaţar: „Nu  l–ai glorificat pe Dumnezeu, în a cărui mînă este suflarea ta şi căruia îi aparţin toate căile tale“ (Daniel 5:23). Aşadar, scrierea a servit la a–i face cunoscut monarhului babilonian că regalitatea sa şi–a ajuns sfîrşitul, că el fusese cîntărit şi găsit necorespunzător şi că regatul său avea să fie dat mezilor şi perşilor. Şi chiar în acea noapte, după ce Iehova îi dăduse lui Belşaţar această lecţie bine meritată, orgoliosul monarh caldeean a fost omorît. — Daniel 5:30.

18. Cum le va da Iehova lecţii asemănătoare conducătorilor actuali referitor la suveranitatea sa şi la puterea sa de a elibera?

¹⁸ Aşa cum Iehova le–a dat lecţii trufaşilor monarhi Nabucodonosor şi Belşaţar pentru a–i determina să recunoască suveranitatea sa şi puterea sa de a elibera, tot la fel, la Armaghedon, el îi face pe toţi conducătorii pămîntului să ştie că el este Conducătorul suprem, Atotputernicul Suveran al universului. Şi viaţa ta va fi afectată. De ce? Deoarece în momentul acela Iehova îi va elibera, de asemenea, pe slujitorii săi fideli aşa cum i–a eliberat pe cei trei evrei din cuptorul de foc. — Daniel 3:26–30.

Darius învaţă că Iehova are puterea de a salva

19, 20. Ce episod din viaţa lui Daniel  l–a învăţat pe Darius că Iehova are puterea de a salva?

¹⁹ Daniel  capitolul 6 vorbeşte despre o altă împrejurare în care i s–a dat o lecţie unui alt monarh, Darius, căruia Iehova i–a descoperit propria sa putere de a salva. Ca urmare a unei conspiraţii, regele a fost constrîns, ca să zicem aşa, să–l arunce pe Daniel  într–o groapă cu lei. Acest monarh nu se ridicase în mod orgolios împotriva adevăratului Dumnezeu. Interesant este faptul că deşi îl asigurase pe Daniel  că Dumnezeul său îl va elibera, el nu părea în realitate convins de acest lucru. În caz contrar, de ce ar fi petrecut el, ros de nelinişte, o noapte fără somn şi de ce s–ar fi dus în grabă în zorii zilei la groapa cu lei? Acolo el a strigat: „O, Daniel, slujitor al Dumnezeului cel viu, a putut Dumnezeul tău, pe care îl slujeşti în mod constant, să te salveze de la lei?“ — Daniel 6:18–20.

²⁰ Da, Dumnezeu a fost capabil să–l ocrotească pe Daniel. Regele Darius a fost atît de fericit încît a promulgat acest decret: „În fiecare domeniu al regatului meu, oamenii să tremure şi să se teamă înaintea Dumnezeului lui Daniel. Căci el este viul Dumnezeu şi Unul care dăinuie pe timp indefinit şi regatul său este unul care nu va fi prefăcut în ruine (...) El salvează şi eliberează şi înfăptuieşte miracole în ceruri şi pe pămînt, căci el l–a salvat pe Daniel  din laba leilor.“ — Daniel 6:26, 27.

21. (a) Ce exemple remarcabile ne oferă primele şase capitole ale cărţii lui Daniel? (b) Ce efect ar trebui să aibă asupra noastră relatarea acestor evenimente?

²¹ Primele şase capitole ale cărţii lui Daniel  ilustrează într–adevăr într–un mod impresionant felul în care Iehova, care este zelos — da, gelos — pentru numele său, i–a învăţat pe puternicii monarhi ai acestei lumi că el este cu adevărat Cel Atotputernic, Suveranul universului, care poate să–i umilească pe conducătorii orgolioşi şi să–i elibereze pe slujitorii săi fideli. Aceste fapte ar trebui să ne inspire o teamă sănătoasă faţă de Iehova Dumnezeu şi respect faţă de atotputernicia şu suveranitatea Sa. În acelaşi timp, această relatare inspirată ne fortifică mult credinţa, căci ea oferă exemple remarcabile de slujitori ai lui Iehova Dumnezeu care au dat dovadă de mare credinţă şi curaj aşa cum va scoate în evidenţă articolul următor.

[Notă de subsol]

Cum aţi răspunde?

◼ Ce lecţie a trebuit să le dea Iehova unor conducători umani?

◼ Ce se poate spune despre autenticitatea cărţii lui Daniel?

◼ Ce lecţie l–a umilit pe regele Nabucodonosor?

◼ Ce efect au asupra noastră lecţiile pe care Iehova le–a dat monarhilor babilonieni?