Monede antice confirmă adevărul profetic
MONEDELE care îţi sună în buzunar sau în portmoneu nu îţi spun nimic mai mult decît că ai putea cumpăra cu ele cîteva obiecte mărunte. Dar există monede care conţin un mesaj mult mai important.
Cu puţin timp înainte de moartea sa, Isus a profeţit că o teribilă distrugere avea să se abată asupra Ierusalimului, capitala infidelei naţiuni a Israelului (Matei 23:37—24:2). Isus a zis: „Cînd veţi vedea Ierusalimul înconjurat de armate aşezate în tabără, atunci să ştiţi că pustiirea lui s–a apropiat. Atunci cei care vor fi în Iudeea să înceapă să fugă la munţi (. . .) deoarece acestea sînt zile în care se va proceda conform dreptăţii, ca să se împlinească tot ce este scris.“ — Luca 21:20–22.
În acel timp iudeii se aflau sub stăpînirea rigidă a puternicei Rome. Cum putea deci să se împlinească profeţia lui Isus? Ei bine, în anul 66 e.n. iudeii s–au răsculat. Cestius Gallus a condus împotriva lor puternice forţe romane şi chiar au încercuit Ierusalimul, după cum prezisese Isus. Dar apoi, în aparenţă fără nici un motiv, romanii s–au retras în mare grabă, spre marea bucurie a răsculaţilor pentru această victorie care părea, în sfîrşit, să fie o prevestire a libertăţii. Iudeii au bătut chiar monede, cum sînt cele de pe pagina alăturată. — Fig. 1 şi 2.
Dar discipolii lui Isus nu s–au lăsat înşelaţi. Ascultînd avertismentul său de ’a fugi la munţi‘, ei şi–au părăsit casele lor din Iudeea şi au fugit dincolo de Iordan, înaintînd spre nord, pînă la Pela, unde s–au stabilit. Dar era oare necesar să facă lucrul acesta, de vreme ce au trecut cîţiva ani şi iudeii din Ierusalim continuau să se bucure de libertate? Cu toate că bătuseră o monedă nouă, iudeii aveau să constate în curînd că nu puteau cumpăra cu ea hrană. De ce oare?
Priviţi moneda prezentată la figurile 3 şi 4. Ea poartă efigia generalului roman Vespasian care a fost numit succesor al lui Cestius Gallus. Conform Encyclopædia Britannica, Vespasian avea „să poarte război în Iudeea, provincie care ameninţa să provoace o răscoală generală în tot Orientul, datorită ideii larg răspîndite aici că viitorii stăpînitori ai lumii aveau să vină din Iudeea. Vespasian, care era un bărbat foarte superstiţios, era înclinat să creadă că această speranţă se va realiza în persoana sa.“ Istoricul Josephus face o relatare plină de viaţă a bătăliei. După ce Vespasian a devenit împărat, în anul 69 e.n., fiul său Titus a continuat războiul şi a sfîrşit prin a asedia Ierusalimul. Foamea şi groaza s–au abătut asupra acelora care erau prizonieri între zidurile oraşului. Cînd Ierusalimul a căzut, zidurile lui au fost dărîmate şi templul distrus.
Cîţi au fost aceia care au nesocotit avertismentul lui Isus şi astfel şi–au pierdut viaţa? „Avînd în vedere faptul că erau aproape morţi de foame, este surprinzător cu cîtă tenacitate şi–au apărat fortăreaţa, cu preţul vieţii a peste o sută de mii de oameni. După ce au fost cu de–a sila martori oculari ai prădării, incendierii şi distrugerii totale a templului lor sacru, aproape tot atîţia iudei au fost duşi în sclavie şi mulţi au fost siliţi (. . .) să îndeplinească rolul de gladiatori destinaţi morţii sau să slujească drept pradă neputincioasă pentru fiare atunci cînd triumfătorul Titus a organizat ’jocuri‘ spectaculoase.“ — Coins of Bible Days.
Această carte citată aici precizează că în anul 71 e.n. Vespasian şi Titus au organizat un marş triumfal pe străzile Romei, în cinstea biruinţei lor. Dar „mai durabile decît orice marş triumfal şi decît orice festivitate au fost numeroasele monede bătute în amintirea ’victoriei‘“. Una dintre ele a fost moneda de aur (vezi fig. 5) bătută de Vespasian pentru a comemora cucerirea romană a Iudeii.
Cuvintele profetice ale lui Isus privitoare la sfîrşitul sistemului iudeu au fost luate probabil în rîs de către numeroşi iudei, dar ele au devenit totuşi realitate, după cum confirmă şi aceste monede. Profeţia lui Isus are o împlinire majoră astăzi, indicînd apropiata distrugere a prezentului sistem mondial de lucruri. Ar fi recomandabil să cauţi să afli în ce constă mesajul pentru zilele noastre şi cum ai putea să eviţi să devii o victimă a acestei apropiate catastrofe.
[Legendele fotografiilor de la pagina 29]
1. Avers: Prutah (sau perutah) bătut după prima răscoală (66—70 e.n.) pe care se poate vedea o amforă (vas cu două braţe). Literele ebraice înseamnă: „Anul doi“, adică 67 e.n., al doilea an al autonomiei iudeilor.
2. Revers: o frunză de vie înconjurată de cuvintele: „Libertatea Sionului“ sau „Eliberarea Sionului“.
3. Avers: Sesterţiu de bronz bătut de împăratul Vespasian pentru a comemora cucerirea Iudeii. Abrevierile latine din jurul chipului împăratului sînt: IMP[erator] (împăratul) CAES[ar] VESPASIAN[us] AVG[ustus] P[ontifex] M[aximus] (mare preot) TR[ibunicia] P[otestate] (deţinător al puterii de tribun) P[ater] P[atriae] (tată al patriei) CO[n] S[ul] III (în al treilea an al consulatului său), indicînd ca dată a monedei anul 71 e.n.
4. Revers: În stînga, împăratul Vespasian (sau generalul Titus), jubilînd, îmbrăcat în armură, ţinînd o suliţă şi un pumnal şi avînd piciorul sprijinit pe un coif. În dreapta, o iudeică sub un curmal, stînd pe o platoşă, plînge, îndoliată. Cuvintele IVDAEA CAPTA înseamnă „Iudeea cucerită“. Această monedă a fost bătută S[enatus] C[onsulta], „cu consimţămîntul Senatului“.
5. Avers: Un aureus (o monedă de aur) a lui Vespasian, reprezentînd Iudeea în doliu.
[Provenienţa fotografiilor]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.