Capitolul 1

Unitate în închinare — ce ar trebui să însemne aceasta pentru tine?

 1, 2. (a) Pe ce este bazată unitatea de închinare în zilele noastre? (b) Cum descrie Biblia această mişcare?

ASTĂZI, pe întregul pămînt, este în curs o uimitoare mişcare spre unitate în închinare. Ea atrage împreună oameni din toate naţiunile, triburile şi limbile. Unitatea lor nu este rezultatul unor compromisuri în materie de credinţă, nici al abţinerii de a critica stilul de viaţă condamnat de către Cuvîntul lui Dumnezeu. Atunci cărui lucru se datoreşte aceasta? Faptului că oameni de orice provenienţă ajung să-l cunoască pe Iehova ca singurul Dumnezeu adevărat şi sînt dispuşi să-şi aducă viaţa în armonie cu căile sale drepte. — Compară Apocalips 15:3, 4.

² Această mişcare împlineşte o profeţie care a fost scrisă în urmă cu 2 700 de ani de către profetul Mica. Vorbind despre „partea finală a zilelor“, el a scris: „Şi cu certitudine multe naţiuni vor veni şi vor zice: «Veniţi, şi să ne suim la muntele lui Iehova şi la casa Dumnezeului lui Iacob; şi el ne va instrui cu privire la căile sale şi noi vom umbla pe cărările sale»“ (Mica 4:1, 2).a Observi tu împlinindu-se azi aceste cuvinte?

 3, 4. În ce sens putem spune că „naţiunile“ se întorc spre Iehova? (b) Ce întrebări ar trebui să ne punem?

³ Nici o naţiune, ca atare, nu s-a prezentat la casa spirituală a lui Iehova pentru a i se închina, însă există bărbaţi şi femei din toate naţiunile, care fac acest lucru în mod individual. Cînd ajung la cunoştinţa scopului iubitor al lui Iehova Dumnezeu şi al atrăgătoarei sale personalităţi, inima lor este profund mişcată. Aceştia caută atunci cu smerenie să afle ce anume pretinde Dumnezeu de la ei. Rugăciunea lor este la fel ca a lui David, un om plin de credinţă, care a spus: „Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu.“ — Ps. 143:10.

⁴ Te vezi şi tu în rîndurile acestei vaste mulţimi de închinători ai lui Iehova? Care este atitudinea ta faţă de instruirea primită? Scoate ea oare în evidenţă faptul că apreciezi cu adevărat că Iehova este sursa acestei instruiri? În ce măsură ’umbli pe cărările sale‘?

Cum se realizează unitatea?

 5. (a) Pînă la ce punct va ajunge în final unitatea de închinare? (b) De ce este urgent ca cineva să devină acum un închinător al lui Iehova şi cum îi putem ajuta pe alţii să facă lucrul acesta?

⁵ Scopul lui Iehova este ca toate creaturile sale inteligente să fie unite în aceeaşi formă de închinare şi nici una dintre ele să nu fie indusă în eroare din cauza falsităţii şi nici să nu bîjbîie prin întuneric din cauza că nu a găsit adevăratul sens al vieţii. Cît de mult rîvnim la ziua în care toţi cei vii îl vor binecuvînta pe singurul Dumnezeu adevărat! (Ps. 103:19–22). Dar înainte de a avea loc acest lucru, trebuie ca Iehova să-i îndepărteze din întreaga creaţie pe toţi aceia care resping cu dispreţ regalitatea sa plină de iubire şi care persistă în a ruina viaţa altora. Totuşi, în marea sa milă, el îşi face cunoscute dinainte intenţiile, aşa încît oamenii de pretutindeni au ocazia să-şi schimbe modul lor de viaţă. De aceea, în zilele noastre este adresat lumii întregi un apel urgent: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi acordaţi-i glorie, căci a sosit ora judecăţii sale şi închinaţi-vă Aceluia care a făcut cerul şi pămîntul şi marea şi izvoarele de apă“ (Apoc. 14:6, 7). Ai acceptat tu această invitaţie? Dacă da, atunci ai acum privilegiul să colaborezi cu organizaţia lui Iehova pentru a-i ajuta şi pe alţii să procedeze în felul acesta.

 6. După ce am ajuns la cunoştinţa învăţăturilor fundamentale ale Bibliei, ce progrese ar trebui să ne străduim în mod sincer să facem?

⁶ Scopul lui Dumnezeu nu este să aducă în organizaţia sa oameni care se limitează să spună că ei cred în Iehova şi că doresc să trăiască în Paradis, dar care, în acelaşi timp, continuă să-şi urmărească în mod egoist propriile lor interese personale. El doreşte ca oamenii să ajungă la „cunoştinţa exactă a voinţei sale“, iar lucrul acesta să se reflecte în viaţa lor (Col. 1:9, 10). Odată ajunşi la cunoştinţa învăţăturilor fundamentale ale Bibliei, oamenii recunoscători doresc să progreseze spre maturitate creştină. Dorinţa lor este să-l cunoască mai intim pe Iehova, să-şi lărgească şi să-şi aprofundeze înţelegerea Cuvîntului său precum şi să-l aplice cît mai deplin în viaţa lor. Ei se străduiesc să fie asemenea Tatălui lor ceresc, reflectînd calităţile sale şi privind lucrurile din punctul său de vedere. Aceasta îi stimulează să caute modalităţile prin care pot participa cît mai mult posibil în lucrarea pe care Dumnezeu o îndeplineşte astăzi pe pămînt. Faci şi tu lucrul acesta? — Ef. 5:1; Evr. 5:12–6:3; 1 Tim. 4:15.

 7. În ce mod este posibilă unitatea de închinare şi cum este realizat lucrul acesta?

⁷ Biblia dezvăluie faptul că aceia care îi servesc lui Iehova trebuie să constituie un popor unit (Ef. 4:1–3). Această unitate trebuie să existe încă de pe acum, chiar dacă trăim într-o lume dezbinată şi chiar dacă trebuie încă să luptăm mereu cu propriile noastre imperfecţiuni. Isus s-a rugat fierbinte ca discipolii săi să fie una, bucurîndu-se de o adevărată unitate. Ce înseamnă aceasta? În primul rînd, înseamnă că toţi trebuie să întreţină o bună relaţie cu Iehova şi cu Fiul său, iar în al doilea rînd să fie uniţi între ei (Ioan 17:20, 21). Lucrul acesta se realizează astăzi în timp ce ei pun în practică instruirea pe care o primesc în „casa“ lui Iehova.

Ce factori contribuie la unitate?

 8. (a) Ce anume vom dezvolta dacă vom utiliza Biblia pentru a examina fiecare personal anumite întrebări care ne afectează? (b) Răspunzînd la întrebările enumerate, analizează factorii care contribuie la unitatea creştină.

⁸ Cîţiva dintre factorii principali care contribuie la această unitate sînt enumeraţi mai jos. În timp ce răspunzi la întrebările care urmează, meditează asupra modului în care fiecare factor îţi afectează propria ta relaţie cu Iehova şi cu fraţii tăi creştini. Analizînd aceste puncte în lumina textelor scripturale citate, vei fi ajutat să-ţi dezvolţi capacitatea de discernămînt şi gîndire în sensul dorit de Dumnezeu, căci de aceste calităţi avem nevoie cu toţii (Prov. 5:1, 2; Filip. 1:9–11). Examinează deci aceşti factori pe rînd:

(1) Noi toţi ne închinăm lui Iehova şi recunoaştem dreptul său de a stabili normele în ce priveşte binele şi răul.

Cum ar privi Iehova situaţia dacă am nesocoti în mod deliberat sfaturile sale într-o problemă care nouă ni se pare minoră? (Luca 16:10; compară şi Maleahi 1:6–8.)

Vor fi oare afectate şi alte persoane dacă nu ascultăm întotdeauna de poruncile lui Iehova? (Compară Romani 5:12; Iosua 7:20–26; 1 Regi 14:16.)

(2) Oriunde trăim în lume‚ dispunem de Cuvîntul lui Dumnezeu pentru a ne călăuzi.

Atunci cînd luăm o hotărîre, ce pericol ne pîndeşte dacă facem numai ceea ce „simţim“ noi că este drept? (Ier. 17:9; Prov. 14:12).

Dacă nu ştim ce sfat ne dă Biblia într-o anumită problemă, ce trebuie să facem? (Prov. 2:3–5).

(3) Noi toţi beneficiem de acelaşi program de hrănire spirituală.

Care este starea acelora care nu apreciază măsurile luate de Iehova pentru hrănirea spirituală? (Compară Isaia 1:3; 9:16; 65:14.)

(4) Isus Cristos‚ şi nu un om‚ este Conducătorul nostru şi numai el este acela prin care ne apropiem de Iehova pentru a-i aduce închinare.

Poate avea vreunul dintre noi motive valabile să se considere superior altora? (Rom. 3:23, 24; 12:3; Mat. 23:8–10).

(5) Indiferent unde trăim‚ noi privim la Regatul lui Dumnezeu ca singura speranţă a omenirii.

Cum ne fereşte acest fapt de influenţele care produc dezbinare? (Mat. 6:9, 10; Mica 4:3).

(6) Spiritul sfînt produce în închinătorii lui Iehova calităţi indispensabile unităţii creştine.

Cum lăsăm cale liberă spiritului lui Dumnezeu pentru a produce în noi roadele lui? (Ps. 1:2; Prov. 22:4; Apoc. 3:6; Fapte 5:32).

Ce efect are asupra relaţiei noastre cu Iehova şi cu fraţii faptul că manifestăm roadele spiritului? (Gal. 5:22, 23).

(7) Noi toţi avem responsabilitatea de a predica vestea bună a Regatului lui Dumnezeu.

Cum ne sînt influenţate sentimentele faţă de fraţii noştri creştini prin participarea noastră din plin cu ei în această activitate de predicare? (Compară Coloseni 4:7, 11.)

 9. Care este rezultatul atunci cînd într-adevăr aplicăm aceste adevăruri în viaţa noastră?

⁹ Una este de-a recunoaşte aceste lucruri, dar faptul de a trăi în armonie cu ele pretinde mult mai mult. Făcînd însă lucrul acesta, relaţia noastră cu Iehova va fi cu mult mai strînsă iar societatea fraţilor noştri de credinţă devine un izvor de înviorare. După cum Psalmul 133:1 spune: „Iată, ce bine şi ce plăcut este ca fraţii să locuiască împreună în unitate!“. Oare nu ai simţit şi tu personal cît de înviorător este să părăseşti lumea, cu tot egoismul ei, şi să fii prezent la întruniri împreună cu ceilalţi care, ca şi tine, îl iubesc sincer pe Iehova?

Evită influenţele care produc dezbinare

10. De ce trebuie să fim atenţi ca nu cumva să ne însuşim un spirit de independenţă?

¹⁰ Dacă nu dorim să tulburăm această preţioasă unitate, atunci trebuie să evităm influenţele care produc dezbinare. Unul primordial dintre acestea este spiritul de independenţă. Iehova ne ajută să-l evităm, demascîndu-l pe Satan Diavolul ca iniţiator al acestui spirit. El este acela care a înşelat-o pe Eva, făcînd-o să creadă că ar fi în avantajul ei să nu ţină seama de ceea ce spusese Dumnezeu şi să ia hotărîri în mod independent. Adam s-a asociat cu ea în rebeliune, iar rezultatul pentru ei amîndoi şi pentru noi nu a fost decît nenorocire (Gen. 2:16, 17; 3:1–6, 17–19). Noi trăim într-o lume saturată de acest spirit de independenţă, aşa că nu ar trebui să ne surprindă faptul dacă şi noi înşine, la rîndul nostru, trebuie să-l îndepărtăm din noi. Iehova ne ajută în mod iubitor să facem acest lucru, sfătuindu-ne prin organizaţia sa.

11. Care este dovada faptului că noi ne pregătim în mod sincer pentru viaţă în Noul Sistem drept al lui Dumnezeu?

¹¹ Prin intermediul acestei organizaţii noi am învăţat despre marea promisiune a lui Iehova de a înlocui prezentul sistem cu ceruri noi şi un pămînt nou în care „va locui dreptatea“ (2 Pet. 3:13). Ne înfiorăm de emoţie la perspectiva că lumea prezentă va dispărea în curînd iar pămîntul va fi transformat într-un Paradis. Dar dovedeşte oare modul nostru personal de viaţă că ne pregătim în mod sincer să trăim într-o lume în care va domina dreptatea? Biblia ne spune în mod clar: „Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă cineva iubeşte lumea, iubirea Tatălui nu este în el“ (1 Ioan 2:15). Este adevărat că lumea prezintă multe aspecte care nu ne plac nici unuia dintre noi. Dar respingem oare numai acele aspecte ale lumii care ne ştirbesc bucuria de moment a vieţii? Sau respingem chiar şi spiritul ei — adică atitudinea ei independentă, preocuparea ei excesivă numai pentru sine? Ne dezvoltăm noi în mod sincer obiceiul de a-l asculta pe Iehova şi de a ne supune lui din toată inima, în ciuda oricăror înclinaţii contrare ale cărnii? Întregul curs al vieţii noastre — oriunde ne-am afla şi orice am face — ar trebui să ofere dovada că gîndurile şi motivele noastre sînt influenţate de Dumnezeu. — Prov. 3:5, 6.

12. (a) De ce este important să profităm acum de ocazia favorabilă de-a cunoaşte căile lui Iehova şi de-a le urma în viaţa noastră? (b) Ce semnificaţie au pentru noi personal textele scripturale citate în paragraf?

¹² Cînd va sosi timpul hotărît de către El pentru distrugerea prezentului sistem rău de lucruri şi a tuturor celor care îşi găsesc plăcerea în acesta, Iehova nu va întîrzia. El nu va admite nici o amînare, nici nu-şi va schimba normele sale pentru a se acomoda acelora care încă mai caută să rămînă ataşaţi de lume şi care sînt nehotărîţi în ce priveşte necesitatea de a cunoaşte care anume este voinţa lui Dumnezeu şi de a o pune în aplicare. Acum este, aşadar, momentul de a trece la fapte! (Luca 13:23, 24; 17:32; 21:34–36). Cît de încurajator este faptul să vezi o „mare mulţime“ de oameni care profită de ocazia oferită de Iehova, căutînd cu ardoare instruirea pe care o asigură El prin intermediul organizaţiei sale iubitoare şi umblînd în unitate pe cărările sale!

[Notă de subsol]

Recapitulare

● Care este scopul lui Iehova cu privire la închinare?

● După ce am cunoscut învăţăturile fundamentale ale Bibliei, ce progrese ar trebui să căutăm în mod sincer să facem?

● Ce putem face fiecare personal pentru ca factorii care contribuie la unitatea despre care s-a vorbit să ne influenţeze în mod corespunzător viaţa?

[Ilustraţie pe toată pagina 4]