21. Cum şi de ce trebuie slujitorii lui Iehova să se deosebească de mulţimea Diavolului, şi despre ce se va trata în articolul următor?

²¹ Da, membrii rămăşiţei unse a Israelului spiritual şi însoţitorii lor — alte oi — se disting azi ca popor separat de lumea lui Satan, lume în care noţiunea de sfinţenie nu mai are nici un sens. Pentru componenţii mulţimii Diavolului, care umblă pe ’calea largă şi spaţioasă care duce la distrugere‘, nimic nu este sacru. Ei nu numai că sînt necuraţi în sens spiritual şi moral, dar, deseori, chiar şi în sens fizic, avînd un aspect neîngrijit, ca să nu spunem mai mult. Totuşi, apostolul Pavel zice: „Să ne curăţim de orice murdărire a cărnii şi a spiritului, perfecţionîndu–ne sfinţenia în teamă de Dumnezeu“ (2 Corinteni 7:1). În articolul următor se vor analiza unele aspecte în care poporul lui Dumnezeu trebuie să acorde atenţie păstrării curăţeniei mintale şi fizice.

Fiţi curaţi sub aspect mintal şi fizic

„Prezentaţi–vă corpurile ca o jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu.“ — ROMANI 12:1.

1. Potrivit apostolului Pavel, de ce este necesară curăţenia mintală şi fizică?

CINE DOREŞTE să–i slujească Dumnezeului Sfînt Iehova trebuie să fie curat spiritual şi moral. În mod logic, aceasta include şi curăţenia mintală şi fizică. Avînd în vedere condiţiile în care se află actualul sistem de lucruri, cei care ies din el pentru a–l sluji pe Iehova trebuie să facă schimbări nu numai în modul de a gîndi, dar, deseori, şi în obiceiurile lor. Apostolul Pavel a scris creştinilor din Roma: „De aceea, fraţilor, prin îndurările lui Dumnezeu, vă implor să prezentaţi corpurile voastre drept jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu, un serviciu sacru cu facultatea voastră de a raţiona. Şi încetaţi să vă modelaţi potrivit acestui sistem de lucruri, ci transformaţi–vă prin reînnoirea minţii voastre, pentru a constata voi înşivă care este voinţa bună şi plăcută şi perfectă a lui Dumnezeu“ (Romani 12:1, 2). Ce include curăţenia mintală şi fizică?

Curăţenia mintală

2. Cum ar putea ochii şi inima să ne angreneze într–o conduită libertină, şi ce trebuie să facem pentru a evita acest lucru?

² Chiar înainte de a fi dată Legea, fidelul Iov a arătat că ochii şi inima ne–ar putea determina să manifestăm o conduită libertină, dacă nu exercităm control asupra lor. El a declarat: „Am încheiat un legămînt cu ochii mei. Cum aş putea atunci să–mi îndrept atenţia spre o fecioară? (. . .) Dacă inima mea a fost ademenită spre o femeie (. . .) aceasta ar fi conduită libertină, şi aceasta ar fi o eroare [grăitoare] pentru judecători“ (Iov 31:1, 9–11). Dacă avem ochi hoinari şi o inimă nestatornică, este nevoie de disciplinare a minţii, adică de „disciplina care dă perspicacitate“. — Proverbe 1:3.

3, 4. (a) Ce ne arată exemplul lui David şi al Batşebei, şi ce este necesar pentru a schimba căile greşite de a gîndi? (b) De ce bătrînii creştini trebuie să fie deosebit de atenţi?

³ Ochii regelui David l–au determinat pe