‘Aduceţi toate zeciuielile la casa vistieriei’

„Puneţi-Mă astfel la încercare . . . şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor.“ — MALEAHI 3:10, BC.

 1. a) Ce invitaţie a adresat Iehova poporului său în secolul al V-lea î.e.n.? b) Ce a rezultat în urma venirii lui Iehova la templu pentru judecată, în secolul întîi e.n.?

ÎN SECOLUL al V-lea î.e.n., israeliţii i-au fost infideli lui Iehova. Ei au reţinut zeciuielile şi au adus animale necorespunzătoare ca ofrande la templu. Totuşi, Iehova a promis că dacă ei vor aduce toată zeciuiala în depozit, el va revărsa o binecuvîntare pînă nu va mai fi nevoie (Maleahi 3:8–10). Aproximativ 500 de ani mai tîrziu, Iehova, prin reprezentantul său Isus în calitate de mesager al legămîntului, a venit la templul din Ierusalim pentru judecată (Maleahi 3:1). Israelul, ca naţiune, a fost găsit vinovat, dar cei care, în mod individual, s-au întors la Iehova au fost bogat binecuvîntaţi (Maleahi 3:7). Ei au fost unşi pentru a deveni fii spirituali ai lui Iehova, o nouă creaţie, „Israelul lui Dumnezeu“. — Galateni 6:16; Romani 3:25, 26.

 2. Cînd urma să aibă o a doua împlinire Maleahi 3:1–10, şi ce sîntem invitaţi să facem avînd în vedere lucrul acesta?

² La aproape 1 900 de ani după aceasta, în 1914, Isus a fost întronat ca Rege al Regatului ceresc al lui Dumnezeu, iar cuvintele inspirate de la Maleahi 3:1–10 trebuiau să aibă o a doua împlinire. Avînd în vedere acest eveniment emoţionant, creştinii din prezent sînt invitaţi să aducă toată zeciuiala în depozit. Dacă vom face aşa, şi noi ne vom bucura de binecuvîntări, pînă nu va mai fi nevoie.

 3. Cine a fost mesagerul care a pregătit calea înaintea lui Iehova a) în secolul întîi? b) înaintea primului război mondial?

³ Referitor la venirea sa la templu, Iehova a spus: „Iată, voi trimite [mesagerul, NW] Meu, el va pregăti calea înaintea Mea“ (Maleahi 3:1). Ca împlinire a acestei profeţii în secolul întîi, Ioan Botezătorul a venit la Israel predicînd căinţa de păcate (Marcu 1:2, 3). A existat o lucrare pregătitoare şi în legătură cu a doua venire a lui Iehova la templul său? Da. În deceniile premergătoare primului război mondial, au apărut pe scena lumii Studenţii Bibliei, care predau o doctrină biblică pură şi demascau minciunile care-l dezonorau pe Dumnezeu, cum ar fi doctrina Trinităţii şi cea despre focul iadului. Ei au avertizat, de asemenea, privitor la apropiatul sfîrşit al timpurilor păgînilor în 1914. Mulţi au avut o reacţie favorabilă faţă de aceşti purtători de lumină ai adevărului. — Psalmul 43:3; Matei 5:14, 16.

 4. Ce chestiune trebuia să fie soluţionată în timpul zilei Domnului?

⁴ În anul 1914 a început ceea ce Biblia numeşte „ziua Domnului“ (Apocalipsa 1:10). Evenimente foarte importante urmau să aibă loc pe parcursul acestei zile, inclusiv identificarea ‘sclavului fidel şi prevăzător’ şi numirea acestuia „peste toate bunurile sale [ale Stăpînului]“ (Matei 24:45–47, NW). În 1914, mii de biserici pretindeau a fi creştine. Care grup avea să fie recunoscut de Stăpînul, Isus Cristos, ca fiind sclavul său fidel şi prevăzător? Această chestiune urma să fie soluţionată atunci cînd Iehova avea să vină la templu.

Venirea la templul spiritual

 5, 6. a) La care templu a venit Iehova pentru judecată? b) Ce sentinţă a primit creştinătatea din partea lui Iehova?

⁵ Dar la care templu a venit el? Evident, nu la un templu propriu-zis din Ierusalim. Ultimul dintre acele temple a fost distrus în anul 70 e.n. Iehova are însă un templu mai mare, care a fost prefigurat de cel din Ierusalim. Pavel a vorbit despre acest templu mai mare şi a arătat cît de mare este într-adevăr, de vreme ce are un loc sfînt în cer şi o curte aici pe pămînt (Evrei 9:11, 12, 24; 10:19, 20). La acest mare templu spiritual a venit Iehova pentru o activitate judecătorească. — Compară cu Apocalipsa 11:1; 15:8.

⁶ Cînd s-a întîmplat lucrul acesta? Potrivit unor dovezi concludente aflate la dispoziţie, în 1918.a Care a fost rezultatul? În ce priveşte creştinătatea, Iehova a văzut o organizaţie ale cărei mîini erau pline de sînge, un sistem religios corupt care se prostituase cu această lume, coalizîndu-se cu cei bogaţi şi asuprindu-i pe cei săraci, predînd doctrine păgîne în loc să practice închinarea pură (Iacov 1:27; 4:4). Prin intermediul lui Maleahi, Iehova avertizase: „Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descîntătorilor şi adulterilor, împotriva celor care jură fals, împotriva celor care opresc plata slujbaşului, care asupresc pe văduvă şi pe orfan“ (Maleahi 3:5). Creştinătatea făcuse toate acestea şi chiar mai rău. În 1919 s-a înţeles în mod clar că Iehova o condamnase la distrugere împreună cu restul Babilonului celui Mare, edificiul mondial al religiei false. Din acel moment, s-a lansat către cei sinceri chemarea: „Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu“. — Apocalipsa 18:1, 4.

 7. Pe cine a recunoscut Isus ca fiind sclavul său fidel şi prevăzător?

⁷ Cine era deci sclavul fidel şi prevăzător? În secolul întîi, el a debutat cu micul grup care a reacţionat la lucrarea de mărturie a lui Ioan Botezătorul şi a lui Isus, mesagerul legămîntului. În secolul nostru, au fost cele cîteva mii de persoane care au reacţionat la lucrarea pregătitoare desfăşurată de Studenţii Bibliei în perioada premergătoare anului 1914. Aceste persoane au suportat încercări aspre în timpul primului război mondial, dar au demonstrat că inima lor este alături de Iehova.

O lucrare de purificare

 8, 9. În ce moduri a trebuit purificat, în 1918, sclavul fidel şi prevăzător, şi ce promisiune a făcut Iehova în această privinţă?

⁸ Chiar şi grupul acesta a trebuit să fie însă purificat. Unii care se ataşaseră de ei s-au dovedit a fi duşmani ai credinţei şi a trebuit să fie îndepărtaţi (Filipeni 3:18). Alţii nu au fost dispuşi să-şi asume responsabilităţile pe care le implica faptul de a-i sluji lui Iehova şi au mers în derivă (Evrei 2:1). În afară de aceasta, rămăseseră încă unele practici babilonice care trebuiau eliminate. Sclavul fidel şi prevăzător trebuia purificat şi ca organizaţie. Trebuia învăţată şi aplicată o poziţie justă de neutralitate faţă de această lume. Iar, pe măsură ce lumea devenea tot mai coruptă, era necesar ca ei să ducă o luptă intensă pentru a ţine congregaţiile la adăpost de necurăţenia morală şi spirituală. — Compară cu Iuda 3, 4.

⁹ Da, era necesară o purificare, dar Iehova promisese în mod iubitor cu referire la Isus cel întronat: „El se va aşeza ca topitorul şi ca purificatorul argintului; va curăţi pe fiii lui Levi, îi va purifica aşa cum se curăţă aurul şi argintul şi [în mod sigur, vor deveni pentru Iehova un popor care îşi va prezenta ofranda, NW] în dreptate“ (Maleahi 3:3). Începînd din 1918, prin intermediul acestui mesager al legămîntului, Iehova şi-a împlinit promisiunea şi şi-a purificat poporul.

10. Ce fel de ofrandă a adus poporul lui Dumnezeu, şi ce invitaţie le-a adresat Iehova?

¹⁰ Fraţii unşi ai lui Cristos şi marea mulţime care li s-a alăturat mai tîrziu în serviciul lui Iehova au tras toţi foloase din faptul că Iehova a acţionat ca rafinator şi purificator al argintului (Apocalipsa 7:9, 14, 15). Ca organizaţie, ei au venit, şi continuă să vină, prezentînd o ofrandă în dreptate. Iar ofranda lor este „[plăcută lui Iehova, NW], ca în zilele cele vechi, ca în anii de odinioară“ (Maleahi 3:4). Aceştia sînt cei pe care i-a invitat Iehova, în mod profetic: „Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice [Iehova al, NW] oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvîntare“. — Maleahi 3:10, BC.

Ofrande şi zeciuieli

11. De ce nu se mai pretind ofrande în conformitate cu sistemul Legii mozaice?

¹¹ În timpul lui Maleahi poporul lui Dumnezeu aducea literalmente ofrande şi zeciuieli, cum ar fi cereale, fructe şi animale. Chiar şi în timpul lui Isus, israeliţii fideli aduceau la templu ofrande în sensul propriu al cuvîntului. Dar, după moartea lui Isus toate acestea s-au schimbat. Legea a fost abrogată, inclusiv porunca de a prezenta anumite ofrande şi zeciuieli materiale (Efeseni 2:15). Isus a împlinit ofrandele de natură profetică ce se aduceau sub Lege (Efeseni 5:2; Evrei 10:1, 2, 10). În ce mod pot deci creştinii să aducă ofrande şi zeciuieli?

12. Ce ofrande şi jertfe de natură spirituală aduc creştinii?

¹² În cazul lor, ofrandele sînt eminamente de natură spirituală (compară cu Filipeni 2:17; 2 Timotei 4:6). De exemplu, Pavel a vorbit despre lucrarea de predicare ca despre o ofrandă atunci cînd a spus: „Prin El, deci, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui“. El a indicat şi o altă jertfă de natură spirituală atunci cînd a îndemnat: „Să nu daţi uitării binefacerea şi dărnicia, căci lui Dumnezeu jertfe ca acestea îi plac“ (Evrei 13:15, 16). Cînd părinţii îşi încurajează copiii să intre în serviciul de pionier, s-ar putea spune că ei îi oferă lui Iehova, exact la fel cum Iefta a oferit-o pe fiica sa ca „ardere-de-tot“ lui Dumnezeu, care-i dăduse victoria. — Judecătorii 11:30, 31, 39.

13. De ce nu li se pretinde creştinilor să dea o zeciuială propriu-zisă din venitul lor?

¹³ Cum stau însă lucrurile cu zeciuielile? Sînt creştinii obligaţi să pună deoparte a zecea parte din venitul lor material şi să o dea organizaţiei lui Iehova, la fel cum se face în unele biserici ale creştinătăţii? Nu, nu se cere lucrul acesta. Nu există nici un text scriptural care să enunţe o astfel de regulă pentru creştini. Cînd Pavel strîngea nişte contribuţii pentru cei nevoiaşi din Iudeea, el nu a menţionat o anumită proporţie care trebuia dată. Dimpotrivă, el a spus: „Fiecare să dea după cum a hotărît în inima lui, nu cu părere de rău sau de nevoie, căci «pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu»“ (2 Corinteni 9:7). Vorbind despre cei aflaţi în ministere speciale, Pavel a arătat că, deşi unii, în mod foarte corect, erau întreţinuţi prin contribuţii voluntare, el era pregătit să lucreze şi să se întreţină singur (Faptele 18:3, 4; 1 Corinteni 9:13–15). Nu erau prevăzute zeciuieli în acest scop.

14. a) De ce aducerea unei zeciuieli nu reprezintă faptul de a-i aduce lui Iehova tot ce ne aparţine? b) Ce reprezintă zeciuiala?

¹⁴ În mod evident, pentru creştini zeciuiala simbolizează sau reprezintă ceva. Întrucît este vorba de a zecea parte, iar cifra zece simbolizează adeseori în Biblie completitudinea din punct de vedere pămîntesc, simbolizează oare zeciuiala faptul de a-i dărui lui Iehova tot ce ne aparţine? Nu. Cînd ne dedicăm lui Iehova şi simbolizăm lucrul acesta prin botezul în apă, atunci îi dăruim lui tot ce este al nostru. Din momentul dedicării noastre, noi nu mai avem nimic care să nu-i aparţină deja lui Iehova. Iehova permite însă ca o persoană să dispună de resursele pe care le are. Astfel, zeciuiala reprezintă o parte din ceea ce este al nostru pe care i-o aducem lui Iehova sau o folosim în serviciul lui Iehova, ca un semn al iubirii noastre pentru el şi al recunoaşterii faptului că îi aparţinem lui. Zeciuielile din timpurile moderne nu trebuie să constituie exact a zecea parte. În unele cazuri va fi mai puţin. În altele va fi mai mult. Fiecare persoană aduce ceea ce o îndeamnă inima să aducă şi ceea ce-i permit împrejurările.

15, 16. Ce se include în zeciuiala noastră spirituală?

¹⁵ Ce se include în această zeciuială spirituală? În primul rînd, îi dăruim lui Iehova ceva din timpul şi energia noastră. Timpul pe care-l petrecem la întruniri, asistînd la adunări şi congrese, în serviciul de teren, toate acestea constituie ceva dăruit lui Iehova — o parte din zeciuiala noastră. Timpul şi energia pe care le consumăm vizitîndu-i pe bolnavi şi ajutîndu-i pe alţii — acestea sînt, de asemenea, o parte din zeciuiala noastră. Acordarea de sprijin la construirea de Săli ale Regatului şi participarea la întreţinerea şi la curăţenia sălii, constituie, la fel, o parte.

¹⁶ Zeciuiala noastră include, de asemenea, contribuţiile noastre financiare. Odată cu extraordinara creştere a organizaţiei lui Iehova din ultimii ani, obligaţiile financiare au crescut. Sînt necesare noi Săli ale Regatului, precum şi noi clădiri de filială şi noi Săli de Adunări, alături de cheltuielile de întreţinere pentru cele deja construite. Acoperirea cheltuielilor celor care s-au pus la dispoziţie pentru un serviciu special — făcînd adeseori un mare sacrificiu personal în acest scop — constituie, de asemenea, o încercare enormă. În anul 1991, numai costul cheltuielilor pentru întreţinerea misionarilor, a supraveghetorilor itineranţi şi a pionierilor speciali s-a ridicat la peste 40 de milioane de dolari, care au fost furnizaţi în totalitate prin contribuţii voluntare.

17. Care trebuie să fie în mod exact zeciuiala spirituală pe care o dăm?

¹⁷ Care trebuie să fie în mod exact zeciuiala spirituală pe care o dăm? Iehova nu stabileşte o proporţie. Totuşi, un sentiment de ataşament, o iubire sinceră pentru Iehova şi pentru fraţi, precum şi un sentiment al urgenţei generat de înţelegerea faptului că există vieţi care trebuie să fie salvate, ne încurajează să ne aducem toată zeciuiala spirituală. Noi ne simţim îmboldiţi să-i slujim lui Iehova în cel mai înalt grad posibil. Dacă ar fi să ne reţinem sau să dăruim cu părere de rău ceva din noi înşine sau din resursele noastre, aceasta ar echivala cu faptul de a-l fura pe Dumnezeu. — Compară cu Luca 21:1–4.

Binecuvîntaţi pînă nu va mai fi nevoie

18, 19. Cum a fost binecuvîntat poporul lui Iehova pentru că şi-a adus toată zeciuiala?

¹⁸ Din 1919, membrii poporului lui Iehova răspund cu generozitate contribuind cu timpul, energia şi resursele lor financiare la satisfacerea necesităţilor lucrării de predicare. Ei au adus într-adevăr toată zeciuiala în depozit. Drept rezultat, Iehova şi-a împlinit promisiunea şi a revărsat o binecuvîntare pînă nu a mai fost nevoie. Acest lucru s-a observat în modul cel mai impresionant în creşterea lor numerică. De la cei cîteva mii de unşi care-i slujeau lui Iehova cînd el a venit la templul său în 1918, ei au crescut astfel încît azi cei unşi împreună cu asociaţii lor, alte oi, numără mult peste patru milioane în 211 ţări diferite (Isaia 60:22). Aceştia au fost binecuvîntaţi, de asemenea, cu o creştere continuă în înţelegerea adevărului. Cuvîntul profetic le-a fost făcut mai sigur. Încrederea lor în împlinirea scopurilor lui Iehova a fost ferm întărită (2 Petru 1:19). Ei sînt într-adevăr un popor ‘învăţat de Iehova’. — Isaia 54:13, NW.

¹⁹ Iehova a profeţit prin intermediul lui Maleahi şi o altă binecuvîntare: „Atunci cei care se tem de [Iehova, NW] au vorbit adesea unul cu altul; [Iehova, NW] a luat aminte la lucrul acesta şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei care se tem de [Iehova, NW] şi [se gîndesc la, NW] Numele Lui“ (Maleahi 3:16). Dintre toate organizaţiile care pretind că sînt creştine, numai Martorii lui Iehova se gîndesc la numele lui şi-l preamăresc în mijlocul naţiunilor (Psalmul 34:3). Cît de fericiţi se simt ei avînd asigurarea că Iehova îşi aminteşte de fidelitatea lor!

20, 21. a) Care este relaţia binecuvîntată de care se bucură adevăraţii creştini? b) Ce deosebire devine tot mai clară în ce priveşte creştinismul?

²⁰ Rămăşiţa unsă constituie poporul special al lui Iehova, iar marea mulţime, care se strînge în număr mare pentru a se asocia cu ei, seceră împreună cu ei binecuvîntările închinării pure (Zaharia 8:23). Iehova promite prin intermediul lui Maleahi: „«Ei vor fi ai Mei,» zice [Iehova al, NW] oştirilor, «Îmi vor fi o comoară deosebită, în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei, cum are milă un om de fiul său care-i slujeşte»“ (Maleahi 3:17). Ce binecuvîntare este faptul că Iehova are o astfel de consideraţie tandră pentru ei!

²¹ Într-adevăr, deosebirea dintre adevăraţii creştini şi cei falşi devine tot mai evidentă. În timp ce poporul lui Iehova se străduieşte să respecte normele sale, creştinătatea se scufundă tot mai mult în mlaştina de necurăţenie a lumii. Cuvintele lui Iehova s-au dovedit, efectiv, adevărate: „Şi veţi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel drept şi cel rău, dintre cel care slujeşte lui Dumnezeu şi cel care nu-I slujeşte“. — Maleahi 3:18.

22. De care binecuvîntări putem avea încredere că ne vom bucura dacă vom continua să aducem toată zeciuiala?

²² În curînd, va veni ziua de încheiere a socotelilor pentru creştinii falşi. „«Căci iată, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toţi cei mîndri şi toţi cei răi vor fi ca miriştea; ziua care vine îi va arde,» zice [Iehova al, NW] oştirilor“ (Maleahi 4:1). Poporul lui Iehova ştie că va fi ocrotit în acel timp, aşa cum a fost ocrotită naţiunea sa spirituală în anul 70 e.n. (Maleahi 4:2). Cît de fericiţi sînt ei că au această asigurare! Aşadar, pînă atunci, fiecare dintre noi să-şi dovedească recunoştinţa şi iubirea faţă de Iehova aducîndu-şi toată zeciuiala în depozit. Astfel, putem avea încredere că el va continua să ne binecuvînteze pînă nu va mai fi nevoie.

[Notă de subsol]

Puteţi explica?

◻ Cînd a venit Iehova la templu împreună cu mesagerul legămîntului în timpurile moderne?

◻ Cine este sclavul fidel şi prevăzător, şi ce purificare a fost necesară în cazul lor după anul 1918?

◻ Ce fel de ofrande spirituale îi aduc adevăraţii creştini lui Iehova?

◻ Care este zeciuiala pe care sînt invitaţi creştinii să o aducă în depozit?

◻ De care binecuvîntări se bucură poporul lui Dumnezeu datorită oferirii de zeciuieli spirituale?

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Zeciuielile noastre spirituale includ oferirea forţei şi a resurselor noastre pentru a construi Săli ale Regatului

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Datorită binecuvîntării acordate de Iehova poporului său, au fost necesare multe construcţii, inclusiv Săli ale Regatului şi Săli de Adunări