„Continuaţi să–i îndrăgiţi pe oamenii de felul acesta“

„Recunoaşteţi–i pe oamenii de felul acesta.“ — 1 CORINTENI 16:18.

 1. Ce fel de oameni îi erau deosebit de dragi apostolului Pavel, şi ce a scris el despre unul dintre aceşti creştini?

OAMENII deosebit de dragi apostolului Pavel erau aceia care erau dispuşi să–şi folosească fără rezerve propria energie pentru Iehova şi pentru fraţi. Despre unul dintre aceşti tovarăşi de lucru Pavel a scris: „Uraţi–i deci obişnuitul bun–venit în Domnul cu toată bucuria; şi continuaţi să–i îndrăgiţi pe oamenii de felul acesta, deoarece din pricina lucrării Domnului el a fost foarte aproape de moarte, punîndu–şi sufletul în pericol.“ — Filipeni 2:29, 30.

 2. Faţă de cine trebuie să avem o consideraţie deosebită şi de ce?

² Astăzi, în peste 57 000 de congregaţii ale Martorilor lui Iehova există mulţi creştini cărora trebuie să le acordăm o deosebită apreciere din cauza intensei lucrări pe care o efectuează printre fraţi. Arătînd că asemenea oameni trebuie îndrăgiţi, Pavel a scris: „Acum vă cerem, fraţilor, să aveţi respect faţă de aceia care lucrează în Domnul şi vă avertizează; şi să aveţi pentru ei o consideraţie mai mult decît extraordinară în iubire din cauza lucrării lor. Trăiţi în pace unii cu alţii.“ — 1 Tesaloniceni 5:12, 13.

 3. (a) Ce ne va ajuta să păstrăm pacea între noi? (b) Sub ce aspect trebuie bătrînii să fie exemple?

³ Aprecierea cuvenită faţă de toţi fraţii şi faţă de toate surorile noastre, şi mai ales faţă de bătrînii care lucrează din greu printre noi, este, fără îndoială, un important factor pentru menţinerea păcii congregaţiilor noastre. În această privinţă, la fel ca în toate domeniile vieţii creştine, bătrînii trebuie să fie „exemple pentru turmă“ (1 Petru 5:2, 3). Însă dacă pe de o parte bătrînii se pot aştepta pe drept să fie apreciaţi de fraţi pentru că lucrează din greu, pe de altă parte, şi ei, la rîndul lor, trebuie să fie exemple în apreciere reciprocă.

„Să ne arătăm onoare unii altora“

 4, 5. (a) De unde ştim că apostolul Pavel îi aprecia pe bătrînii care munceau din greu? (b) Ce a scris el creştinilor din Roma, şi de ce cuvintele lui se aplică mai ales bătrînilor?

⁴ Cu privire la lucrul acesta Pavel a dat un excelent exemplu. El căuta părţile bune ale fraţilor şi surorilor. El nu se limita doar la a–i îndemna pe creştini să–i iubească şi să–i respecte pe bătrînii care munceau din greu, ci chiar el însuşi dădea dovadă de o cuvenită apreciere faţă de ei. Evident că oamenii de felul acesta îi erau dragi. — Compară Filipeni 2:19–25, 29; Coloseni 4:12, 13; Tit 1:4, 5.

⁵ În scrisoarea sa către creştinii din Roma, Pavel a scris: „În iubire frăţească să aveţi o tandră afecţiune unii faţă de alţii. Să aveţi iniţiativa în a vă arăta onoare unii altora. Faceţi–vă lucrul fără tărăgănare. Fiţi înflăcăraţi de spirit. Serviţi–i lui Iehova ca sclavi“ (Romani 12:10, 11). Desigur că aceste cuvinte se aplică în primul rînd bătrînilor creştini. Printre creştini, ei trebuie să fie aceia care să ia iniţiativa în a–şi arăta onoare unii altora.

 6. (a) Ce ar trebui să evite bătrînii, şi de ce? (b) Cum pot bătrînii ajuta congregaţia ca aceasta să aibă o mai mare încredere în întregul colegiu de bătrîni?

⁶ Bătrînii trebuie să fie deosebit de atenţi să nu îi discrediteze prin observaţiile lor pe alţi supraveghetori. Nici unul dintre bătrîni nu dispune în mod perfect de ansamblul calităţilor creştine, deoarece cu toţii sînt imperfecţi. Unii excelează în anumite privinţe, dar sînt mai slabi în altele. Dacă bătrînii au cuvenita iubire frăţească şi tandră afecţiune unii faţă de alţii, îşi vor minimaliza reciproc slăbiciunile. În conversaţiile lor cu fraţii vor scoate în evidenţă laturile bune ale celorlalţi bătrîni. Luînd în felul acesta iniţiativa de a–şi acorda onoare unii altora, vor ajuta congregaţia să aibă o şi mai mare încredere în colegiul ei de bătrîni.

Colaborînd în cadrul colegiului

 7. Ce îi va ajuta pe bătrîni să coopereze în unitate, şi cum vor demonstra ei lucrul acesta?

⁷ După ce a vorbit despre „daruri sub formă de oameni“ pe care Cristos le oferă congregaţiei sale de pe pămînt în vederea formării fraţilor pentru lucrarea serviciului sacru, Pavel dă îndemnul: „Prin iubire să creştem în toate lucrurile în cel care este capul, Cristos“ (Efeseni 4:7–15). Recunoaşterea faptului că Cristos este Capul activ al congregaţiei şi că bătrînii trebuie să se supună sub mîna sa dreaptă, adică sub autoritatea sa, este un factor unificator în orice colegiu de bătrîni (Efeseni 1:22; Coloseni 1:18; Apocalips 1:16, 20; 2:1). Ei caută conducerea sa prin intermediul spiritului sfînt, al principiilor biblice şi al instrucţiunilor provenite de la Colegiul Central al „sclavului fidel şi prevăzător“. — Matei 24:45–47; Fapte 15:2, 28; 16:4, 5.

 8. Ce va trebui să–şi amintească toţi bătrînii, şi cum vor da ei dovadă de respect reciproc?

⁸ Bătrînii vor recunoaşte că, Cristos, prin intermediul spiritului sfînt, poate acţiona asupra minţii vreunuia dintre membrii colegiului de bătrîni, pentru a prezenta principiul biblic de care este nevoie spre a face faţă oricărei situaţii (Fapte 15:6–15). Nici unul dintre bătrîni nu deţine monopolul asupra spiritului în cadrul colegiului. Bătrînii vor da dovadă de respect unul faţă de altul ascultînd cu atenţie atunci cînd, referitor la problema în discuţie, vreunul dintre ei le atrage atenţia asupra vreunui principiu biblic sau asupra vreunor instrucţiuni provenite de la Colegiul Central.

 9. (a) Care calităţi spirituale îl vor ajuta pe un bătrîn să evite a fi autoritar cu ceilalţi bătrîni? (b) Cum va da dovadă un bătrîn că este „raţional“, şi ce exemplu a dat în acest sens colegiul central din secolul întîi e.n.?

⁹ Calităţile creştine ca modestia, blîndeţea şi smerenia nu vor permite ca vreunul dintre bătrîni să domine asupra fraţilor săi şi să–şi impună punctul de vedere (Proverbe 11:2; Coloseni 3:12). S–ar putea întîmpla ca un supraveghetor creştin să aibă, cu toată sinceritatea, un punct de vedere bine întemeiat asupra unei anumite probleme. Dar dacă ceilalţi bătrîni au motive scripturale şi teocratice pentru a nu–i împărtăşi punctul de vedere, el se ‘va comporta ca unul mic’, dovedindu–se „raţional“ prin aceea că acceptă punctul de vedere al majorităţii.a (Luca 9:48; 1 Timotei 3:3). El va urma excelentul exemplu al colegiului central din secolul I, care, sub conducerea lui Cristos, prin intermediul spiritului sfînt, au ajuns la „un acord unanim“. — Fapte 15:25.

10. (a) De unde ştim că numirea unui colegiu de bătrîni în fiecare congregaţie este un aranjament bazat pe Biblie? (b) Cum prezintă cartea Organizaţi pentru a ne efectua serviciul divin avantajele acestui aranjament?

¹⁰ Numirea unui colegiu de bătrîni în fiecare congregaţie pentru a prelua conducerea se bazează pe exemplul dat de congregaţia creştină din secolul I. (Filipeni 1:1; 1 Timotei 4:14; Tit 1:15; compară nota de subsol la cuvîntul „bătrîn“ la Tit 1:5 în The Jerusalem Bible.) Rezumînd înţelepciunea acestui aranjament, cartea Organizaţi pentru a ne efectua serviciul divin (pagina 36) spune: „Unii bătrîni îi vor depăşi într–un anumit domeniu pe alţii, în timp ce, în alt domeniu, aceştia din urmă vor da dovadă de calităţi prin care îi vor depăşi, la rîndul lor, pe cei dintîi. Astfel, privind în ansamblu, colegiul de bătrîni va prezenta toate calităţile necesare pentru a exercita supravegherea asupra adunării lui Dumnezeu.“

Respect reciproc între colegiile de bătrîni

11, 12. (a) De ce un colegiu de bătrîni poate realiza mult mai mult decît membrii lui luaţi individual? (b) Cum au tratat, ca atare, Isus Cristos şi apostolul Petru colegiul de bătrîni, şi ce sfat a fost dat?

¹¹ Astfel, un colegiu de bătrîni este o entitate scripturală al cărei întreg reprezintă mai mult decît suma părţilor sale. Cînd se întrunesc, bătrînii se roagă la Iehova pentru ca el să le asigure conducerea prin intermediul lui Cristos şi al spiritului sfînt, astfel că ei pot lua hotărîri la care nu s–ar fi putut ajunge dacă ar fi fost consultat fiecare bătrîn în mod individual. Cînd bătrînii se întrunesc intră în joc diferitele lor calităţi, producînd rezultate care reflectă conducerea lui Cristos. — Compară Matei 18:19, 20.

¹² Faptul că, Cristos tratează colegiile de bătrîni ca atare, este indicat de mesajele pe care le trimite celor „şapte stele“ sau ‘îngerilor celor şapte congregaţii’ din Asia Mică (Apocalips 1:11, 20). Primul dintre aceste mesaje a fost trimis congregaţiei din Efes prin intermediul ‘îngerului’ ei, sau colegiului de supraveghetori unşi. Cu patruzeci de ani mai înainte, apostolul Pavel a chemat la Milet colegiul de bătrîni din Efes în vederea unei întîlniri speciale cu el. El le–a reamintit faptul de a fi cu luare aminte asupra lor înşişi şi de a păstori congregaţia. — Fapte 20:17, 28.

13. De ce trebuie să fie bătrînii atenţi la spiritul de care dau ei dovadă în interesul colegiului de bătrîni locali şi în relaţiile cu alte colegii de bătrîni?

¹³ Bătrînii trebuie să vegheze în mod special asupra faptului de a păstra un spirit încurajator atît între ei cît şi în cadrul congregaţiei (Fapte 20:30). La fel cum un creştin luat în mod individual manifestă un anumit spirit, tot la fel colegiile de bătrîni şi întreaga congregaţie pot dezvolta un anumit spirit (Filipeni 4:23; 2 Timotei 4:22; Filimon 25). Uneori bătrînii care se respectă reciproc în congregaţia lor găsesc prea dificil faptul de a colabora cu un alt colegiu de bătrîni. În oraşele unde mai multe congregaţii se întrunesc în aceeaşi sală, uneori apar neînţelegeri între colegiile de bătrîni în ce priveşte orarul întrunirilor, limitele teritoriale, instalaţiile din Sala Regatului şi altele. Aceleaşi principii de modestie, blîndeţe, smerenie şi caracter raţional, valabile pentru bătrîni în cadrul fiecărui colegiu, trebuie să caracterizeze şi relaţiile dintre colegiile de bătrîni. Apostolul Pavel sfătuieşte: „Orice lucru să aibă loc pentru edificare.“ — 1 Corinteni 14:26.

Respectul cuvenit faţă de supraveghetorii itineranţi

14. Ce altă categorie de bătrîni merită să fie îndrăgită şi de ce?

¹⁴ Un alt aranjament scriptural în vigoare printre congregaţiile Martorilor lui Iehova este acela al vizitelor efectuate cu regularitate de către supraveghetori itineranţi denumiţi supraveghetori de circuit şi de district (Fapte 15:36; 16:4, 5). Aceştia sînt într–un mod proeminent „bătrîni care prezidează într–un mod excelent“. Nu mai puţin decît ceilalţi bătrîni, aceştia ar trebui „să fie socotiţi demni de o dublă cinste, în special aceia care lucrează din greu în vorbire şi învăţare“. — 1 Timotei 5:17.

15. Ce sfaturi a dat apostolul Ioan cu privire la evanghelizatorii itineranţi?

¹⁵ În a treia sa scrisoare, apostolul Ioan îl critică pe Diotref deoarece a refuzat ‘să îi primească pe fraţi în mod respectuos’ (Versetul 10). Aceşti fraţi erau creştini care călătoreau ‘pentru numele lui Iehova’ (Versetul 7). Ei erau trimişi, în mod evident, ca evanghelizatori, pentru a predica vestea bună şi pentru a consolida congregaţiile în oraşele pe care le vizitau. Ioan a dispus ca aceşti zeloşi predicatori itineranţi să fie ‘trimişi la drum într–un mod demn de Dumnezeu’ (Versetul 6). Apostolul a mai adăugat: „De aceea noi avem obligaţia să–i primim cu ospitalitate pe unii ca aceştia, ca să devenim colaboratori în adevăr“ (Versetul 8). Aceştia sînt primiţi cu respect.

16. Cum pot creştinii de astăzi urma exemplul lui Gaiu în ‘lucrarea fidelă’ pe care o făcea el în folosul evanghelizatorilor din secolul I, şi de ce este potrivit lucrul acesta?

¹⁶ În mod asemănător, astăzi, supraveghetorii itineranţi trimişi de Colegiul Central să predice vestea bună şi să ajute congregaţiile trebuie să fie primiţi cu ospitalitate şi respect. Fraţii aceştia, împreună cu soţiile lor (dacă sînt căsătoriţi, şi mulţi dintre ei sînt căsătoriţi) sînt dispuşi să renunţe la un domiciliu stabil. Ei călătoresc din loc în loc şi adesea depind de ospitalitatea fraţilor în ceea ce priveşte hrana sau un loc de dormit. Lui Gaiu, care îi primea cu iubire pe evanghelizatorii itineranţi din secolul întîi al erei noastre, Ioan i–a scris: „Iubitule, tu faci o lucrare fidelă în tot ce faci pentru fraţi şi în plus şi pentru străini“ (3 Ioan 5). La fel şi astăzi, cei care călătoresc ‘pentru numele lui Iehova’ merită să fie îndrăgiţi şi să li se arate iubire şi respect.

17. În ce fel ar trebui bătrînii congregaţiei să arate respectul cuvenit faţă de reprezentanţii itineranţi ai Colegiului Central?

¹⁷ Bătrînii trebuie să dea dovadă de un respect deosebit faţă de aceşti reprezentanţi itineranţi ai Colegiului Central. Ei sînt trimişi la congregaţii pe considerentul calităţilor lor spirituale precum şi a experienţei pe care o au, care de obicei sînt superioare celor ale multora dintre bătrînii loiali. Unii dintre aceşti supraveghetori itineranţi pot fi mai tineri ca vîrstă decît unii dintre bătrînii congregaţiilor pe care le vizitează. Dar acesta nu este un motiv pentru a–i priva de respectul ce li se cuvine. Poate că ei vor considera necesar să frîneze graba cu care bătrînii locali l–ar recomanda pe un frate ca slujitor auxiliar sau bătrîn, amintindu–şi de avertismentul dat de Pavel lui Timotei (1 Timotei 5:22). Aşa cum, pe de–o parte, supraveghetorul itinerant trebuie să acorde atenţia cuvenită argumentelor prezentate de către bătrînii locali, aceştia, la rîndul lor, ar trebui să fie dispuşi să–l asculte şi să beneficieze de vasta sa experienţă. Da, ar trebui să ‘continue să–i îndrăgească pe oamenii de felul acesta’. — Filipeni 2:29.

„Recunoaşteţi–i pe oamenii de felul acesta“

18, 19. (a) Cum şi–a exprimat Pavel aprecierea pentru tovarăşii săi de lucru? (b) Ce exemplu dovedeşte că Pavel nu păstra resentimente faţă de fraţii săi?

¹⁸ În prima sa scrisoare către Corinteni Pavel a scris: „Acum vă îndemn, fraţilor: Voi ştiţi că cei din casa lui Ştefana sînt primele roade ale Ahaei şi că ei înşişi s–au pus în slujba celor sfinţi. Fie ca şi voi înşivă să continuaţi să vă supuneţi unor persoane de felul acesta şi oricui care cooperează şi lucrează. Dar mă bucur de prezenţa lui Ştefana şi Fortunat şi Ahaic, deoarece au compensat absenţa voastră. Căci au înviorat spiritul meu şi al vostru. De aceea, recunoaşteţi–i pe oamenii de felul acesta.“ — 1 Corinteni 16:15–18.

¹⁹ Ce excelentă şi generoasă atitudine avea Pavel faţă de fraţii săi, dintre care unii nici nu erau aşa bine cunoscuţi. Dar Pavel îi iubea deoarece ‘cooperau’ şi se ‘osteneau’ depunînd eforturi să–i servească pe sfinţi. Pavel a mai dat un nobil exemplu şi prin faptul că a ştiut să uite anumite lucruri. Chiar dacă Ioan Marcu  l–a decepţionat în prima sa călătorie misionară, Pavel îl recomandă totuşi cu căldură congregaţiei din Colose (Fapte 13:13; 15:37, 38; Coloseni 4:10). Cînd era deţinut la Roma, el a cerut să fie însoţit de Marcu, deoarece, aşa cum a spus Pavel, „[Marcu] îmi este util pentru serviciul sacru“ (2 Timotei 4:11). Nici urmă de resentimente meschine!

20. În ce mod dau dovadă toţi creştinii, şi în special bătrînii, că îi apreciază pe supraveghetorii fideli şi că ‘continuă să–i îndrăgească pe oamenii de felul acesta’?

²⁰ Astăzi, în mijlocul poporului lui Dumnezeu există mulţi supraveghetori devotaţi care, aşa ca Ştefana, slujesc fraţilor lor. Este adevărat că ei îşi au propriile lor defecte şi lipsuri. Cu toate acestea, ei ‘cooperează’ cu „sclavul fidel şi prevăzător“ şi cu Colegiul său Central, ‘ostenindu–se’ mult în lucrarea de predicare şi în a–i ajuta pe fraţi. Ar trebui să ‘continuăm să ne supunem unor oameni de felul acesta’, nu căutîndu–le lipsurile, ci apreciindu–i pentru calităţile lor. Bătrînii trebuie să fie exemple în a–şi arăta aprecierea şi respectul unii faţă de alţii. Ei trebuie să colaboreze într–un spirit de iubire şi unitate. Să recunoaştem cu toţii valoarea unor astfel de fraţi loiali şi să ‘continuăm să–i îndrăgim pe oamenii de felul acesta’. — Filipeni 2:29.

[Notă de subsol]

Recapitulare

◼ Ce fel de oameni îi erau deosebit de dragi lui Pavel, şi cine sînt astăzi în mod special demni de consideraţie?

◼ Cum ar trebui bătrînii să dea dovadă de respect reciproc?

◼ De ce un colegiu de bătrîni poate realiza mult mai mult decît membrii lui luaţi individual?

◼ În ce domenii va da dovadă de respect un colegiu de bătrîni faţă de un alt colegiu de bătrîni?

◼ Ce categorie de supraveghetori merită să ne fie deosebit de dragi, şi cum se poate demonstra respectul cuvenit faţă de ei?

[Legenda fotografiei de la pagina 8]

Bătrînii trebuie să dea dovadă de cuvenita apreciere reciprocă

[Legenda fotografiei de la pagina 11]

Să daţi dovadă de iubire şi respect faţă de supraveghetorii itineranţi