La fel ca Isus, să promovăm Regatul – unica soluție la problemele omenirii

1, 2. De ce nu s-a implicat Isus în controversele politice din vremea sa? (1 Petru 2:21)

ÎN PREZENT, mulți au un sentiment de nesiguranță din cauza schimbărilor constante ce au loc în sfera politică. Chiar și unii slujitori ai lui Iehova s-ar putea teme că din cauza acestora își vor pierde locul de muncă, vor fi supuși unui tratament crud și nedrept sau vor deveni victime ale războaielor. Te îngrijorezi și tu că schimbările politice vor aduce dificultăți în viața ta și a familiei tale? Dacă da, ce poți face?

² Când se confruntă cu instabilitate politică, toți creștinii ar trebui să imite exemplul lui Isus, modelul nostru. (Citește 1 Petru 2:21.) Și el a trăit într-un climat caracterizat de tulburări politice și nedreptăți sociale. În acea lume marcată de nesiguranță politică, el a promovat Regatul ceresc al lui Dumnezeu ca fiind singura soluție la problemele de pe pământ. În plus, și-a învățat continuatorii să facă același lucru. (Mat. 4:23; 6:33; 10:7) Evident, el nu s-a implicat în controversele politice ale vremii.

3. a) Ce înseamnă să fim neutri din punct de vedere politic? b) Ce vom analiza în acest articol?

³ La fel ca Isus, noi promovăm Regatul lui Dumnezeu ca fiind unica soluție la toate problemele omenirii. Pentru a arăta că trăim în armonie cu această convingere, trebuie să rămânem neutri pe plan politic. Aceasta înseamnă să nu luăm partea nimănui în controversele politice. Pentru a ne ajuta să urmăm îndeaproape modelul lui Isus, articolul va analiza reacția lui când a fost pus în situația: 1) de a se implica în politică, 2) de a lupta împotriva dușmanilor și 3) de a lua parte la dezbateri politice.

ISUS A REFUZAT PUTEREA POLITICĂ

4. Care era climatul politic din Israel în timpul vieții lui Isus pe pământ?

⁴ A avut Isus ocazia de a deveni conducător politic cât timp a fost pe pământ? Cu siguranță. Iar asta într-o perioadă când climatul politic din Israel – ținutul în care predica Isus – era deosebit de instabil. Mulți evrei își doreau cu ardoare să găsească un conducător care să lupte pentru a-i elibera de oprimarea romanilor. Până atunci, mai multe persoane care se autointitulaseră „Mesia” stârniseră revolte împotriva Romei. (Fap. 5:37) Unii dintre acești impostori recurseseră la violență. Cu toții însă au dat greș. Evreii erau încă în așteptarea adevăratului Mesia, cel promis de profețiile biblice, și sperau că el avea să-i elibereze de sub jugul roman și să înființeze un regat independent în Israel.

5. Ce au sperat mulți discipoli că va face Isus?

⁵ Chiar și cei apropiați de Isus au sperat că el avea să-i elibereze de sub conducerea romanilor. Să ne amintim ce l-a întrebat Ioan Botezătorul pe Isus: „Tu ești Cel care trebuie să vină sau să așteptăm pe altcineva?”. (Mat. 11:2, 3) Poate că Ioan dorea să știe dacă Isus avea să împlinească în scurt timp speranța evreilor de a fi eliberați de romani. După învierea lui Isus, cei doi discipoli care l-au întâlnit pe drumul spre Emaus i-au spus: „Noi însă speram că el este cel care va elibera Israelul”. (Luca 24:21) Nu după mult timp, apostolii lui Isus l-au întrebat: „Doamne, în acest timp vei restabili regatul Israelului?”. (Fap. 1:6)

6. Care a fost reacția lui Isus când oamenii din Galileea au vrut să-l facă rege? (Vezi și imaginea.)

⁶ Nu e surprinzător că evreii din Galileea voiau să-l facă pe Isus rege. Ei văzuseră că Isus era un conducător extrem de capabil. Putea să-i vindece pe bolnavi și tocmai făcuse un miracol prin care hrănise aproximativ 5 000 de bărbați, precum și femei și copii. (Ioan 6:8-11) A profitat Isus de ocazia de a prelua puterea politică? În evanghelia lui Ioan citim: „Știind că urmau să vină ca să-l prindă și să-l facă rege, Isus s-a retras din nou pe munte, numai el”. (Ioan 6:14, 15)

7. De ce nu le-a permis Isus oamenilor să-l facă rege?

⁷ Evreii considerau, așadar, că o funcție politică i-ar fi dat lui Isus posibilitatea să le aducă eliberarea de care aveau atâta nevoie. Atunci de ce a refuzat Isus o astfel de funcție? Deoarece știa că numai Regatul lui Dumnezeu era soluția la problemele omenirii. De asemenea, știa că, deși unii conducători umani erau bine intenționați, ei nu puteau găsi rezolvarea de durată a problemelor. (Ps. 146:3) Mai mult, Isus era conștient că, deși Iehova le permite guvernelor omenești să existe, cel care le dă autoritate este Satan. (Luca 4:5, 6; Ioan 12:31; Rev. 13:2) De aceea, Isus nu a făcut parte din lume. (Ioan 17:14) El nu a acceptat funcții politice și nici nu a încercat să obțină vreuna. Isus nu i-a învățat pe continuatorii săi să se implice în politică. Mai degrabă, i-a învățat să se roage astfel: „Tatăl nostru . . . Să vină Regatul tău”. (Mat. 6:9, 10)

8. Ce i-a spus Isus lui Pilat despre Regatul lui Dumnezeu?

⁸ Cu puțin timp înainte de moartea sa, Isus le-a arătat cu claritate autorităților romane că era neutru din punct de vedere politic. Guvernatorul roman Ponțiu Pilat l-a întrebat: „Ești tu regele iudeilor?”. Isus i-a răspuns: „Regatul meu nu face parte din această lume”.a (Ioan 18:33, 36) Acel Regat era un guvern ceresc. În plus, nu avea nimic de-a face cu sistemul politic al acelei lumi. De aceea, Isus nu s-a implicat niciodată în controverse politice.

9. Cum îl putem imita pe Isus în ce privește chestiunile politice?

⁹ La fel ca Isus, creștinii din prezent sunt neutri din punct de vedere politic. Noi respectăm guvernele și ne străduim să fim cetățeni buni. Ne supunem legilor țării în care trăim și ne plătim taxele. (Rom. 13:1, 7; Tit 3:1; 1 Pet. 2:13, 14) Însă nu ne reținem să le arătăm oamenilor că numai Regatul lui Dumnezeu are dreptul de a guverna și că numai el poate rezolva problemele omenirii. Întrucât Regatul nu a preluat încă controlul asupra pământului, oameni de pretutindeni suferă din cauza nedreptății și a altor greutăți. (Ecl. 4:1; Evr. 10:36) Însă, în calitate de continuatori ai lui Isus, noi nu căutăm eliberarea prin intermediul măsurilor politice. Nu încercăm să influențăm deciziile unui guvern ocupând o funcție politică sau votând un candidat politic. (Ioan 15:19; 17:16) Dacă ne-am implica în controversele politice ale acestei lumi, am arăta că pentru noi Regatul lui Dumnezeu nu reprezintă soluția la probleme.

ISUS NU A RECURS LA VIOLENȚĂ

10. De ce voiau preoții principali și fariseii să-l ucidă pe Isus?

¹⁰ Deseori, conducătorii politici îi îndeamnă pe oameni să lupte unii împotriva altora, promovând astfel războiul și alte conflicte violente. Isus, în schimb, și-a învățat discipolii să nu recurgă la violență. Să ne gândim, de exemplu, la împrejurările care au dus la moartea lui Isus. Preoții principali și fariseii plănuiau să-l ucidă. De ce? Ei considerau că Isus era un rival politic și religios care le amenința poziția. Aceștia au spus: „Dacă îl lăsăm să continue așa, toți [evreii] vor crede în el și vor veni romanii și ne vor lua atât locul, cât și națiunea”. (Ioan 11:48-50, 53)

11. De ce le-a spus Isus apostolilor să ia cu ei săbii în noaptea în care a fost arestat?

¹¹ Isus știa că dușmanii complotau împotriva lui. Așadar, în timpul ultimei cine pe care a luat-o cu apostolii, el le-a spus să-și ia câteva săbii. Atunci apostolii i-au zis: „Iată că aici sunt două săbii”, iar Isus le-a răspuns: „Sunt suficiente”. (Luca 22:36-38) Dar erau două săbii într-adevăr suficiente pentru a lupta împotriva marii mulțimi care a venit mai târziu să-l aresteze pe Isus „cu săbii și cu ciomege”? (Mat. 26:47) Evident că nu! Însă două săbii erau suficiente pentru ca Isus să le predea o lecție. La ce s-a gândit Isus?

12. Ce a spus Isus după ce Petru și-a folosit sabia? (Vezi și imaginea.)

¹² Isus voia să-și învețe discipolii că nu trebuiau să recurgă la violență atunci când erau persecutați. Apostolii ar fi putut învăța această lecție și numai observând modul în care Isus s-a comportat când mulțimea a venit să-l aresteze. Isus nu a ripostat și nici nu și-a îndemnat apostolii să folosească săbiile pe care le aveau la ei. Totuși, după cum știm, Petru, impulsiv din fire, și-a folosit sabia și l-a lovit pe sclavul marelui preot. De aceea, Isus a trebuit să-i spună deschis: „Pune-ți sabia la loc, pentru că toți cei care iau sabia de sabie vor muri”. (Mat. 26:51, 52) Așadar, este evident că Isus nu dorea ca discipolii lui să ia parte la un conflict violent împotriva Romei sau împotriva oricărei alte națiuni.

13. De ce refuză Martorii lui Iehova să ia parte la conflicte violente? (Ioan 13:35; 17:11, 20-23)

¹³ În prezent, Martorii lui Iehova urmează exemplul lui Isus și respectă învățăturile sale. Noi nu luptăm în cadrul conflictelor violente ale lumii și nici nu le susținem în vreun fel. Dacă am face acest lucru, nu am respecta îndrumarea lui Isus de a nu recurge la violență. În plus, am pune în pericol iubirea și unitatea despre care Isus a spus că aveau să-i caracterizeze pe adevărații săi continuatori. (Citește Ioan 13:35; 17:11, 20-23.) De asemenea, participarea la astfel de conflicte ar presupune să ne situăm de o parte sau de alta în controversele politice. Așa cum am văzut mai înainte, noi rămânem neutri din punct de vedere politic în primul rând deoarece susținem Regatul lui Dumnezeu.

ISUS NU S-A IMPLICAT ÎN DEZBATERI POLITICE

14, 15. De ce era plata impozitelor o problemă cu implicații politice în vremea lui Isus și cum au încercat dușmanii lui să-i întindă o capcană? (Matei 22:19-21)

¹⁴ Cu o anumită ocazie, dușmanii lui Isus au încercat să-l determine să spună dacă era sau nu de acord cu plata impozitelor. Acesta era un subiect politic controversat în timpul lui Isus. Supușii Romei considerau că guvernul le cerea să plătească prea multe impozite.b Evreii erau furioși în special din cauza impozitului pe cap de locuitor, deoarece moneda folosită pentru a-l plăti avea imprimat chipul Cezarului, lucru care le amintea că erau obligați să se supună Romei. Având în vedere acest context politic, discipolii fariseilor și unii membri ai partidului lui Irod l-au întrebat pe Isus ce părere avea despre această problemă.

¹⁵ De fapt, dușmanii lui Isus îi întindeau o capcană. Ei și-au formulat întrebarea în așa fel încât răspunsul să poată fi „da” sau „nu”: „Este corect să i se plătească impozit Cezarului sau nu?”. (Mat. 22:15-17, n.s.) Dacă Isus ar fi spus că era corect, poporul ar fi putut să-l înțeleagă greșit și să se întoarcă împotriva lui. Dacă ar fi spus că nu era corect, ar fi putut să fie acuzat de sedițiune împotriva Romei. Totuși, cu multă înțelepciune, Isus și-a formulat răspunsul astfel încât să evite orice implicare în această controversă politică. (Citește Matei 22:19-21.)

16. Ce nu trebuie să facem când vedem nedreptăți grave sau suntem victima lor? (Vezi și imaginea și chenarul „Să rămânem neutri în inima noastră”.)

¹⁶ Cu siguranță, Isus a simțit empatie față de cei care erau împovărați de impozitele nedrepte impuse de romani. (Mat. 9:36) Însă el promova Regatul lui Dumnezeu. Prin urmare, nu a luat partea niciunei tabere, nici măcar prin cuvinte. Întrucât suntem discipoli ai lui Cristos, noi urmăm exemplul pe care ni l-a lăsat el. Chiar dacă vedem nedreptăți grave sau suntem victima lor, știm că Iehova cunoaște situația și că Regatul său este unica soluție la problemele oamenilor. Prin urmare, la fel ca Isus, nu vrem să ne implicăm în conversații care au ca temă controverse politice. (Luca 6:45)

17. De ce este important să promovăm Regatul lui Dumnezeu ca fiind singura soluție la problemele omenirii?

¹⁷ Cât de important este să promovăm doar Regatul lui Dumnezeu ca fiind soluția reală la dificultățile cu care se confruntă oamenii! Iehova ne-a arătat cu claritate că liderii acestei lumi, chiar și cei care au cele mai bune intenții, nu pot pune capăt problemelor omenirii. (Ecl. 8:9; Ier. 10:23) Prin urmare, această lume continuă să fie ca o mare agitată pentru care nu există pace. (Is. 17:12; 57:20, 21) Dar guvernul ceresc al lui Iehova, condus de Cristos, le va aduce oamenilor adevărata pace și dreptate, precum și o fericire fără sfârșit. Între timp, inima Tatălui nostru ceresc este cu siguranță plină de bucurie când vede că slujitorii lui promovează nu un guvern din această lume, ci un guvern superior, Regatul condus de Fiul său, Isus Cristos. (Țef. 3:17)

18. Cu ce încercări s-ar putea confrunta creștinii și ce vom analiza în articolul următor?

¹⁸ Există totuși situații în care este foarte greu să ne păstrăm neutralitatea. Unele guverne ar putea face presiuni asupra noastră să ne încălcăm neutralitatea alăturându-ne unei organizații politice sau implicându-ne în războaie. Autoritățile chiar ar putea să ne amenințe cu închisoarea dacă nu ne conformăm. Cum ne putem pregăti încă de pe acum pentru astfel de teste ale neutralității? Acesta va fi subiectul următorului articol.