Isus promite unui răufăcător viaţa în Paradis

3. (a) Ce i–a cerut lui Isus un răufăcător plin de compasiune? (b) Ce a demonstrat cererea răufăcătorului cu privire la credinţa în Isus?

³ În momentul acela, alături de Isus erau ţintuiţi pe stîlpi doi răufăcători. Unul dintre ei încetase de a mai vorbi jignitor la adresa lui Isus, în timp ce celălalt tîlhar, ţintuit pe stîlpul de cealaltă parte a lui Isus, continua s–o facă. Răufăcătorul care îl compătimea pe Isus se întoarse spre el şi îi spuse: „Isus, adu–ţi aminte de mine cînd vei veni în Regatul tău“, exprimîndu–şi în felul acesta credinţa că Isus, deşi era atîrnat alături de el, urma să primească un viitor regat (Luca 23:42; Marcu 15:32). Cît de mult trebuie să–i fi mişcat inima lui Isus aceste cuvinte! Acel infractor prietenos era convins că Isus Cristos era nevinovat şi că nu merita această severă pedeapsă de înjosire în public prin ţintuirea pe un stîlp de tortură (Luca 23:41). Cererea sa arăta convingerea lui că Isus va fi înviat dintre morţi şi că va veni la conducerea unui regat. Răufăcătorul manifesta credinţa că el însuşi va putea fi înviat şi că Isus va fi Acela care îl va chema dintre morţi şi îl va favoriza cu o nouă viaţă pe pămînt.

4. Cum a răspuns Isus la cererea răufăcătorului, şi ce indica acest lucru?

⁴ Cînd Isus i–a zis: „Adevărat îţi zic astăzi: Vei fi cu mine în Paradis“, el a indicat învierea acelui răufăcător ce manifesta compasiune. Aceasta trebuie să fi fost o consolare reală pentru infractorul care manifesta credinţă. Dar pentru ca învierea acelui om să aibă loc, trebuia ca mai întîi să fie înviat Isus. Apoi, exercitîndu–şi puterea de a învia provenită de la Dumnezeu, Isus avea să–l cheme dintre morţi pe acest răufăcător, în ziua în care va avea loc învierea omenirii. — Luca 23:43; Ioan 5:28, 29; 1 Corinteni 15:20, 23; Evrei 9:15.

17, 18. (a) Ce semnifică faptul că Isus este numit „ultimul Adam“? (b) Ce indică evenimentele care s–au petrecut de la 1914 încoace?

¹⁷ Isus ştia că Creatorul primului Paradis de pe pămînt îi va trasa obligaţia de a reface Paradisul şi de a se îngriji de popularea grădinii mondiale. Iată ce citim în 1 Corinteni 15:45, 47: „Aşa şi este scris: «Primul om Adam a devenit un suflet viu». Ultimul Adam a devenit un spirit dătător de viaţă. Primul om este din pămînt şi este făcut din ţărînă; al doilea om este din cer.“ Al doilea Adam este venit din cer şi este cel pe care Iehova îl foloseşte pentru a restabili Paradisul pe pămînt. În baza acestui fapt i–a zis Domnul Isus răufăcătorului care îl compătimea: „Vei fi cu mine în Paradis“ (Luca 23:43). Din această conversaţie reiese din nou cu claritate că Paradisul va fi instaurat pe pămînt, sub domnia Regatului ceresc condus de glorificatul Isus Cristos, „ultimul Adam“.