TERAFIM

Zeu sau idol al familiei. (Ge 31:30, 34) Se pare că unii dintre acești idoli aveau mărimea și forma unui om. (1Sa 19:13, 16) Alții trebuie să fi fost mult mai mici, astfel încât să încapă în coșul de la șaua pentru femei. (Ge 31:34) Uneori terafimii erau consultați pentru semne prevestitoare. (Eze 21:21; Za 10:2)

Descoperirile arheologice din Mesopotamia și din regiunile învecinate arată că deținerea terafimilor familiei era importantă în obținerea moștenirii. Potrivit unei tăblițe descoperite la Nuzi, în anumite situații, deținerea dumnezeilor familiei îi dădea unui ginere dreptul să revendice averea socrului decedat. (Ancient Near Eastern Texts, editat de J. Pritchard, 1974, p. 219, 220 și n.s. 51) Probabil că Rahela cunoștea acest obicei și s-a considerat îndreptățită să ia terafimii familiei, având în vedere modul nedrept în care se purtase tatăl ei cu soțul său, Iacob. (Compară cu Ge 31:14-16.) Importanța terafimilor în stabilirea drepturilor de moștenire ar explica, totodată, și de ce Laban a fost atât de nerăbdător să-i recupereze, încât și-a luat frații și l-a urmărit pe Iacob cale de șapte zile. (Ge 31:19-30) Bineînțeles, Iacob nu știa ce făcuse Rahela (Ge 31:32) și nu există niciun indiciu că el ar fi încercat vreodată să folosească terafimii pentru a obține moștenirea de la fiii lui Laban. Iacob nu avea nimic de-a face cu idolii. Acei terafimi trebuie să fi fost îndepărtați cel târziu când Iacob a ascuns sub copacul cel mare de lângă Sihem toți dumnezeii străini pe care cei din casa lui i-au adus la el. (Ge 35:1-4)

În Israel, terafimii au fost folosiți ca idoli atât în timpul judecătorilor, cât și în timpul regilor. (Ju 17:5; 18:14, 17, 20; Os 3:4) Însă, având în vedere porunca expresă dată de Dumnezeu împotriva chipurilor cioplite, este puțin probabil ca ei să fi fost folosiți în chestiunile legate de moștenire. (Ex 20:4) De asemenea, profetul Samuel a asociat terafimii cu „puterea magică”, arătând că folosirea lor și a magiei echivala cu „a o lua înainte cu înfumurare”. (1Sa 15:23) În plus, terafimii s-au numărat printre obiectele de idolatrie îndepărtate din Iuda și din Ierusalim de fidelul rege Iosia. (2Re 23:24) Faptul că Mical, soția lui David, avea un terafim, este o dovadă că inima ei nu era completă față de Iehova. David fie nu a știut despre acel terafim, fie a tolerat situația deoarece Mical era fiica regelui Saul. (1Sa 19:12, 13)